Anulare act. Decizia nr. 237/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 237/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 11-06-2012 în dosarul nr. 237/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A-IV-A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 237A
Ședința publică de la 11 iunie 2012
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - C. M. S.
JUDECĂTOR - I. P.
GREFIER - V. Ș.
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de apelantul reclamant V. R. G. domiciliat în Mogoșoaia, ..46, jud. I. împotriva sentinței civile nr. 2145/30.11.2011 pronunțată de Tribunalul București Secția a V-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât B. M. cu domiciliul ales la Cav. I. S. A. în București, ..12, ., ., sector 4, având ca obiect: anulare act.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul reclamant reprezentat de avocat D. Hurchi cu împuternicire avocațială la dosar și intimatul pârât reprezentat de avocat P. C. R. cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Reprezentanta apelantului reclamant depune la dosar un set de acte medicale din care rezultă starea de sănătate a apelantului.
Reprezentanții părților arată că nu mai au de formulat cereri prealabile judecății.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Reprezentanta apelantului reclamant având cuvântul în susținerea apelului arată că din actele medicale depuse la dosar rezultă că apelantul a fost în imposibilitate de a achita taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar stabilite de către instanță, în faza apelului.
Dezvoltă oral motivele de apel și solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și motivat, în scris, casarea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare, urmând să solicite cheltuieli de judecată pe cale separată.
Reprezentantul intimatului pârât având cuvântul în combaterea apelului arată că la fila 29 dosar fond se află citația emisă pe numele apelantului, din care rezultă că acesta a primit citația cu două luni înainte de termenul de judecată, astfel că a avut suficient timp pentru a achita taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar stabilite de către instanță.
Depune note de ședință și solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței apelate, urmând să solicite cheltuieli de judecată pe cale separată.
Curtea reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Asupra apelului civil de față.
Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului București – Secția a V-a Civilă la data de 15.04.2011 sub dosar nr._, reclamantul V. R. G. a chemat în judecată pe pârâtul B. M., solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să constate nulitatea absolută a contractului de împrumut nr. 54/24.10.2008 atestat de avocat D. Hurchi.
În motivarea cererii, s-a arătat că în realitate nu s-a încheiat între părți niciun contract de împrumut, pârâtul asigurându-l că reprezenta doar o formă de garantare a realizării plății unui comision. În acest sens, s-a susținut faptul că respectivul contract a fost încheiat prin fraudarea legii, obiectul și cauza acestuia nefiind valabile. Totodată, a mai afirmat reclamantul că au fost folosite acte de viclenie pentru a-l induce și menține în eroare o perioadă de timp.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 274 C.pr.civ., art. 948, art. 960, art. 962 și urm., art. 966 și urm. C.civ.
În dovedire au fost solicitate probele cu interogatoriu, martori, înscrisuri, orice alte probatorii vor reieși din dezbateri.
La data de 23.11.2011, prin serviciul registratură, pârâtul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
A invocat pârâtul excepția netimbrării acțiunii, iar pe fond a susținut netemeinicia acțiunii, dat fiind că reclamantul încearcă să inducă în eroare instanța de judecată. În acest din urmă sens, pârâtul a arătat că respectivul contract de împrumut este expresia liberă a părților și nu este condiționată de celelalte contracte încheiate. Despre acțiune s-a mai arătat că reprezintă un mijloc de tergiversare a judecății în dosarul nr._/3/2009.
Prin sentința civilă nr.2145/30.11.2011 Tribunalul București Secția a V a Civilă a admis excepția netimbrării și a anulat ca netimbrată cererea formulată de către reclamant.
Pentru a se pronunța în acest mod, instanța de fond a reținut că reclamantul nu și-a îndeplinit obligația de achitare a taxei de timbru și a timbrului judiciar, deși a fost legal citat cu mențiune privind obligația de a consemna taxă judiciare de timbru și timbru judiciar.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești a formulat apel în termen legal reclamantul V. R. G., criticând-o pentru nelegalitate.
Se susține că la primul termen de judecată, instanța de fond în mod nelegal a respins cererea de amânare formulată de reclamant ca neîntemeiată pe considerentul că reclamantul ar fi avut timp suficient să-și angajeze avocat, întrucât cererea de chemare în judecată a fost formulată cu 6 luni înainte, iar citația a fost emisă la nivelul lunii septembrie 2011, iar pretinsa imposibilitate medicală intervenită cu puțin timp înaintea termenului de judecată nu constituie motiv temeinic pentru amânarea cauzei.
Ori, instanța de fond atunci când a hotărât respingerea cererii de amânare a încălcat și interpretat eronat dispozițiile legale prevăzute de art.24 din Constituția României (garantarea dreptului la apărare), art.6 din CEDO și ale art.156 Cod procedură civilă.
Astfel, instanța de fond a efectuat o coroborare greșită a situației de fapt, reținând în mod esențial ca o pretinsă imposibilitate medicală intervenită înaintea termenului de judecată nu constituie un motiv suficient pentru amânarea cauzei.
Intimatul pârât B. M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Analizând actele și lucrările de la dosarul cauzei în raport de susținerile părților cât și de dispozițiile legale incidente în materie, Curtea reține că apelul este fondat.
Instanța de fond, în mod greșit, a soluționat procesul pe cale de excepție fără a intra în cercetarea fondului dreptului dedus judecății.
Curtea reține că la primul termen de judecată, reclamantul a formulat o cerere de amânare a cauzei invocând lipsa de apărare dar și o imposibilitate medicală de prezentare în fața instanței de judecată.
Instanța de fond a respins în mod nelegal cererea formulată de către reclamant, încălcând dispozițiile art.156 Cod procedură civilă precum și art.6 CEDO ce dau dreptul părților la a solicita instanțelor de judecată un singur termen pentru lipsă de apărare, apărarea calificată fiind necesară în vederea asigurării unui proces echitabil.
Împrejurarea că reclamantul nu s-a conformat obligației de plată a taxei judiciare de timbru și timbru judiciar, reținută de către prima instanță, trebuia analizată în contextul temeiniciei cererii de amânare formulată, aspect ce trebuia să conducă la acordarea unui nou termen de judecată pentru a da posibilitatea reclamantului să-și îndeplinească obligația plății taxei judiciare de timbru și timbru judiciar, cât și de a angaja un apărător calificat care putea eventual formula o cerere de ajutor public judiciar față de cuantumul mare al taxei judiciare de timbru datorate.
Curtea va reține incidența în cauză a dispozițiilor art.297 alin.1 Cod procedură civilă și pe cale de consecință va admite apelul, va anula sentința și va trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantul reclamant V. R. G. domiciliat în Mogoșoaia, ..46, jud. I. împotriva sentinței civile nr. 2145/30.11.2011 pronunțată de Tribunalul București Secția a V-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât B. M. cu domiciliul ales la Cav. I. S. A. în București, ..12, ., ., sector 4.
Anulează sentința și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul București.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 11 iunie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
C. M. S. I. P.
GREFIER
V. Ș.
RED.CMS
Tehnored.MȘ/ 4 ex.
22.06.2012
Jud.Trib.B.. – C. B.
← Legea 10/2001. Decizia nr. 1214/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Legea 10/2001. Decizia nr. 1210/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
---|