Anulare act. Decizia nr. 432/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 432/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 29-09-2015 în dosarul nr. 432/2015
Dosar nr._
(_ )
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.432 A
Ședința publică de la 29.09.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - A. P. B.
JUDECĂTOR - C. B. T.
GREFIER - S. P.
* * * * * * * * * * *
Pe rol se află pronunțarea pe excepția netimbrării apelului declarat de apelanții-reclamanți R. R. A. și C. T. N., împotriva sentinței civile nr.39 din 17.01.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți S. A., L. Ș. V., L. D.-S., S. A. M. și S. N..
P. are ca obiect acțiune civilă pentru anulare act – revocare tranzacție.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 23.09.2015, fiind consemnate în încheierea de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie, când, Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 29.09.2015 când a decis următoarele:
CURTEA,
După deliberare, a reținut:
Prin sentința civilă nr.39 din 17.01.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr._, s-a dispus: ,, Respinge capătul de cerere astfel cum a fost precizat de reclamanta C. T. N. în contradictoriu cu pârâtul S. A., având ca obiect plata sumei de 46.500 euro, ca lipsită de interes.
Respinge cererea precizată în rest formulată de reclamanții R. R. A., cu domiciliul în București, sector 2, ., și C. T. N., cu domiciliul în București, sector 2, ., în contradictoriu cu pârâții S. A., cu domiciliul în comuna Balotești, Săftica, ., jud. I., L. Ș. V., L. D. S., ambii cu domiciliul procesual ales la SCA L. & Asociații, cu sediul în București, ., sector 3, S. A. M., cu domiciliul în București, sector 2, .. 16, și S. N., cu domiciliul în ., ., jud. I., ca neîntemeiată.
Obligă reclamanții la plata către S. N. a sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Respinge cererea reclamanților de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată”.
A arătat Tribunalul următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București, sub nr._, la data de 04.02.2011, reclamanții R. R. A. și C. T. N. au chemat în judecată pe pârâții S. A., S. N., L. Ș. V. și L. D. S., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună următoarele:
- revocarea tranzacției consfințite prin sentința civilă nr. 4941/22.10.2009, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._, în privința imobilului situat în jud. I., ., ., și a imobilului situat în București, .-14, sector 2;
- revocarea convenției autentificate sub nr. 979/27.04.2010 de BNP M. V. și M. Ș. C., în privința imobilului situat în București, .-14, sector 2;
- constatarea faptului că pârâtul S. A. trebuie să restituie către reclamanta C. T. N. suma de 46.500 euro și către reclamantul R. R. A. suma de 230.000 euro.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că au calitatea de creditori ai pârâtului S. A., în temeiul convențiilor autentificate sub nr. 3708/03.11.2009 și nr. 3709/03.11.2009 de BNPA D. M. D. și M. A. M., prin care acesta recunoștea că a primit suma de 230.000 euro și, respectiv suma de 46.500 euro. Reclamanții au specificat faptul că pârâtul s-a obligat să-i restituie reclamantei C. T. N. suma de 46.500 euro până la data de 26.02.2010, iar, în favoarea reclamantului pentru împrumutul în sumă de 230.000 euro, pârâtul s-a obligat să-i rezerve apartamentele nr. 3 și 7 din București, .-14, sector 2, pentru a se putea transfera ipotecile de pe apartamentul nr. 10 din București, ., sector 2, și imobilul situat în București, ., sector 2, să-i revândă apartamentul nr. 10 din București, ., sector 2, până la data de 30.06.2010, iar, în ipoteza în care nu-și va respecta obligațiile contractuale, reclamantul să execute în contul sumei de 230.000 euro apartamentele nr. 3 și 7 din București, .-14, sector 2. În continuare, reclamanții au susținut că pentru a deveni insolvabil pârâtul a convenit cu fosta soție, pârâta S. N., ca aceasta să preia în proprietate la partaj imobilul din ., ., jud. I., fără nicio sultă, iar pârâtului să-i revină în proprietate imobilul din București, .-14, sector 2, în condițiile în care acest imobil a fost realizat parțial cu banii împrumutați de la reclamant și în privința căruia au fost încheiate contracte de credit și promisiuni de vânzare. De asemenea, reclamanții au specificat faptul că prin cea de-a doua convenție a cărei revocare se solicită s-a transferat dreptul de proprietate asupra imobilului situat în București, .-14, sector 2, fără nicio pretenție financiară, către pârâții L., toate aceste operațiuni fiind efectuate de pârât pentru a-și crea o stare de insolvabilitate în detrimentul creditorilor săi.
În drept, reclamanții au invocat dispozițiile art. 975 și art. 1073 C. civ.
Pârâta S. N. a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată, prin care a invocat excepția de necompetență materială a Judecătoriei Sectorului 3 București, în raport de valoarea obiectului litigiului de 276.500 euro; excepția de insuficientă timbrare a acțiunii; excepția prematurității promovării cererii, având în vedere că reclamanții nu au făcut dovada începerii procedurii de executare silită împotriva pârâtului S. A. și nici a existenței vreunui titlu executoriu împotriva acestuia; excepția inadmisibilității capătului de cerere vizând revocarea tranzacției judiciare; excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S. N., în raport de faptul că reclamanții nu au făcut dovada că ar fi titularii unei creanțe certe, lichide și exigibile, anterioare actului pe care-l atacă, tranzacția fiind încheiată în data de 22.10.2009, anterior convenției din data de 03.11.2009. În ceea ce privește fondul cererii, pârâta a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată, având în vedere că valoarea celor două imobile ce au făcut obiectul tranzacției judiciare aveau valori de circulație comparative, iar, la data încheierii acesteia, pârâtul S. A. nu perfectase niciun fel de acord cu pârâții L., astfel încât nu există nicio intenție de diminuare a patrimoniului în frauda creditorilor, cu eventuala complicitate a pârâtei.
Reclamanții au formulat cerere completatoare a acțiunii inițiale, solicitând în contradictoriu cu pârâții L. Ș. V., L. D. S., S. A. și S. A. M. revocarea actului de dezmembrare autentificat sub nr. 99/03.03.2010 de BNPA D. Vitzman Norin și B. I., privind terenul situat în București, .-14, sector 2.
În motivarea cererii completatoare, reclamanții au arătat că prin dezmembrarea terenului s-a urmărit blocarea acestora în recuperarea sumelor împrumutate, precum și imposibilitatea finalizării construcției aflate în curs de edificare pe acest teren, nesubzistând condițiile minime privind suprafața de teren pentru construcția deja începută.
Pârâții L. Ș. V. și L. D. S. au formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată, prin care au invocat nulitatea acesteia, raportat la faptul că nu cuprinde mențiunile prevăzute de art. 112 pct. 3, 4 și 5 C. proc. civ.; disjungerea capătului al doilea al cererii de chemare în judecată, pentru considerentul că petitele acțiunii nu au o cauză comună, neputându-se judeca în cadrul aceluiași dosar, precum și pentru că ar întârzia judecata celorlalte capete de cerere; excepția insuficientei timbrări a cererii; excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 3 București, având în vedere că fiecare dintre capetele de cerere promovate depășesc ca valoare pragul stabilit prin intermediul art. 2 pct. 1 lit. b C. proc. civ. În ceea ce privește fondul cererii, pârâții au solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată, arătând că scopul încheierii convenției nr. 979/27.04.2010 nu a fost acela de a conduce la insolvabilitatea pârâtului S. A., ci în vederea protejării intereselor lor, rezultate din contractul de asociere nr. 1552/24.04.2008; că sumele acordate cu titlu de împrumut au fost utilizate în interes personal, iar nu pentru realizarea imobilului situat în București, .-14, sector 2; că reclamanții înșiși au recunoscut faptul că au contribuit decisiv la imposibilitatea pârâtului S. A. de a-și îndeplini obligațiile asumate prin contractul de asociere nr. 1552/24.04.2008.
Prin sentința civilă nr. 3542/24.02.2012, Judecătoria Sectorului 3 București a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, sub nr._, la data de 21.03.2012.
În ședința publică din data de 08.01.2013, reclamanții și-au precizat capătul al treilea de cerere în sensul că acesta constituie o acțiune în realizare, iar nu în constatare, tribunalul luând act în consecință în temeiul art. 132 alin. 2 pct. 4 C. proc. civ. De asemenea, reclamanții au specificat în scris (fila nr. 66) faptul că obiectul acțiunii revocatorii promovate constă în declararea inopozabilității actelor juridice specificate în limita creanței lor.
Totodată, în aceeași ședință de judecată, tribunalul a luat act că pârâții nu mai susțin excepția insuficientei timbrări a cererii și a respins excepția nulității cererii de chemare în judecată, solicitarea pârâților L. de disjungere a capătului al doilea de cerere, excepția prematurității acțiunii, excepția inadmisibilității capătului de cerere privind revocarea tranzacției cuprinse într-o hotărâre de expedient, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S. N., pentru considerentele cuprinse în încheierea de ședință de la acea dată.
În ceea ce privește probatoriul, reclamanții au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, a probei cu interogatoriul pârâților și a probei testimoniale cu doi martori în dovedirea intenției frauduloase a pârâților la încheierea convențiilor, probe ce au fost admise de tribunal, în temeiul art. 167 alin. 1 C. proc. civ. În acest sens, reclamanții au anexat la dosar în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul hotărâre judecătorească, contract de asociere completat prin acte adiționale, convenții, contract de mandat, act de dezmembrare, precum și alte înscrisuri. De asemenea, reclamanții au indicat în vederea audierii ca martori a numiților C. L. și P. E. M., declarațiile acestora, luate sub prestare de jurământ, fiind consemnate și atașate la dosar. La întrebările formulate de reclamanți pentru interogatoriu, au răspuns pârâții L., S. N. și S. A., răspunsurile acestora fiind consemnate în scris și anexate la dosar. Pârâta S. A. M. nu s-a prezentat în fața instanței pentru a răspunde la întrebările pentru interogatoriul încuviințat, reclamanții solicitând aplicarea disp. art. 225 C. proc. civ. față de această împrejurare, tribunalul luând act în consecință.
Pârâții L. au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, a probei cu interogatoriul reclamanților și al pârâtului S. A. și proba testimonială cu doi martori, probe care, de asemenea, au fost admise de tribunal, ca fiind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei. În cadrul probei cu înscrisuri, pârâții au anexat la dosar în fotocopie contracte de vânzare-cumpărare, ordine de plată, extras de cont, precum și alte acte. Pârâții au indicat ca martori pe numiții M. Timur și C. O. D., declarațiile acestora, date sub prestare de jurământ, fiind consemnate și atașate la dosar. În ceea ce privește proba cu interogatoriu, pârâții L. au formulat întrebările pentru administrarea acestei probe, răspunsurile reclamantului R. R. A. și ale pârâtului S. A. fiind consemnate în scris și atașate la dosar. Reclamanta C. T. N. nu s-a prezentat în fața instanței pentru a răspunde la întrebările pentru interogatoriul încuviințat, pârâții L. solicitând aplicarea disp. art. 225 C. proc. civ. față de această împrejurare, tribunalul luând act în consecință.
Totodată, în raport de probele solicitate de pârâta S. N. prin întâmpinare, tribunalul a încuviințat acesteia proba cu înscrisuri, respingând însă celelalte probe pretinse pentru neindicarea tezei probatorii, neputându-se aprecia asupra pertinenței, concludenței și utilității lor.
De asemenea, pârâtul S. A. a anexat la dosar un set de înscrisuri reprezentate de contract de mandat, contract de antrepriză, contract de împrumut, autorizație de construire, precum și de alte acte.
În ședința publică din data de 07.01.2014, tribunalul a admis excepția lipsei de interes în promovarea capătului de cerere vizând obligarea pârâtului S. A. la plata sumei de 46.500 euro către reclamanta C. T. N., prin raportare la art. 101 din Legea nr. 36/1995.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, tribunalul a expus următoarele considerente ale sentinței civile nr.39 din 17.01.2014:
În privința obiectului învestirii, cererea de chemare în judecată astfel cum a fost completată și precizată, prin raportare la art. 132 alin. 1 și alin. 2 pct. 4 C. proc. civ., este formulată de reclamanții R. R. A. și C. T. N. în contradictoriu cu pârâții S. A., L. Ș. V., L. D. S., S. A. M. și S. N. și vizează:
- obligarea pârâtul S. A. la plata către reclamanta C. T. N. a sumei de 46.500 euro și către reclamantul R. R. A. a suma de 230.000 euro, acordate cu titlu de împrumut.
- declararea inopozabilității față de reclamanți, pe calea acțiunii revocatorii, a tranzacției consfințite prin sentința civilă nr. 4941/22.10.2009, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._, în limita creanței reclamantului de 230.000 euro și a creanței reclamantei de 46.500 euro;
- declararea inopozabilității față de reclamanți, pe calea acțiunii revocatorii, a convenției autentificate sub nr. 979/27.04.2010 de BNP M. V. și M. Ș. C., în limita creanței reclamantului de 230.000 euro și a creanței reclamantei de 46.500 euro;
- declararea inopozabilității față de reclamanți, pe calea acțiunii revocatorii, a actului de dezmembrare autentificat sub nr. 99/03.03.2010 de BNPA D. Vitzman Norin și B. I., în limita creanței reclamantului de 230.000 euro și a creanței reclamantei de 46.500 euro.
În ceea ce privește circumstanțele faptice ale cazului dedus judecății, tribunalul reține că între reclamanta C. T. N. și pârâtul S. A. s-a încheiat convenția autentificată sub nr. 3709/03.11.2009 de BNPA D. M. D. și M. A. M., prin care pârâtul a recunoscut primirea sumei de 46.500 euro de la reclamantă în luna noiembrie 2007, pe care a folosit-o în interes propriu, și în privința căreia s-a obligat să o restituie cel mai târziu la data de 26.02.2010.
Totodată, între reclamantul R. R. A. și pârâtul S. A. a fost perfectată convenția autentificată sub nr. 3708/03.11.2009 de același birou notarial, în cadrul căruia au fost stabilite următoarele:
- pârâtul a recunoscut că a primit de la reclamant suma de 230.000 euro, prin transfer bancar și proprietăți (situate în București, . și 6, sector 2), imobile ce au fost vândute sau ipotecate în folosul S.C. CONPAC SISTEM SRL, al cărui administrator a fost pârâtul;
- pârâtul a recunoscut faptul că suma respectivă a fost adusă ca aport personal în cadrul investiției vizând imobilul din București, .-14, sector 2, conform contractului de asociere autentificat sub nr. 1552/24.04.2008 de BNPA D. M. D. și M. A. M., în temeiul căruia, la finalizarea imobilului, va deveni proprietar asupra a 5 apartamente;
- din cele 5 apartamente, pârâtul a rezervat în favoarea reclamantului apartamentele nr. 3 și 7, asupra cărora acesta din urmă are dreptul să instituie ipoteca de rang unu în vederea transferării ipotecilor asupra imobilelor din București, . și 6, sector 2;
-pârâtul s-a obligat să revândă reclamantului și soției sale, R. I., imobilul situat în București, ., sector 2, cu acordul scris al asociatei sale C. T. N., fără a solicita plata altor sume, la momentul la care acesta redevine liber de orice sarcini, prin transferul ipotecii asupra apartamentelor nr. 3 de la etajul 1 și nr. 7 de la etajul 3, ce îi vor reveni din imobilul situat în .-14, sectorul 2, în urma intabulării acestora, dar nu mai târziu de 30.06.2010;
- în ipoteza în care pârâtul nu-și respecta obligațiile stabilite prin această convenție, reclamantul avea dreptul să execute cele două apartamente (nr. 3 și nr. 7), la expirarea termenului de 30.06.2010, până la îndestularea sumei de 230.000 euro plus cheltuielile de executare, fără nicio notificare prealabilă, prin obținerea unei hotărâri judecătorești de încuviințare a executării silite;
- reclamantul, în nume propriu, s-a obligat să respecte contractul de mandat autentificat sub nr. 3671/02.11.2009 de BNP D. M. D., prin care s-a obligat să învestească din fonduri proprii suma de 97.000 euro în imobilul din .-14, sector 2, pentru finalizarea construcției conform condițiilor stipulate în contractul de asociere încheiat cu soții L. în anul 2008, fără a avea pretenții de altă natură de la pârât; de asemenea, reclamantul s-a obligat să nu depășească termenele și condițiile asumate de pârât în contractul de asociere nr. 1552/24.04.2008, toate eventualele penalități de întârziere trecând în sarcina sa, înțelegând, totodată, să răspundă în fața celorlalți coinvestitori sau a organelor de control pentru calitatea lucrării și respectarea proiectului inițial și să remedieze pe cheltuiala lui orice lucrare neconformă.
În privința convenției autentificate sub nr. 3709/03.11.2009 de BNPA D. M. D. și M. A. M., tribunalul apreciază că aceasta are o natură juridică mixtă, conținând și recunoașterea din partea pârâtului a unui împrumut acordat în luna noiembrie 2007, cu scadența în data de 26.02.2010, constatând, ca atare o creanță certă, lichidă și exigibilă.
Dată fiind admiterea excepției lipsei de interes în promovarea capătului de cerere promovat de reclamantă în contradictoriu cu pârâtul S. A. în ședința publică din data de 07.01.2014, tribunalul urmează să respingă acest petit în consecință. Motivarea soluției rezidă în faptul că reclamanta beneficiază de un titlu executoriu pentru recuperarea acestei creanțe, prin raportare la art. 101 teza I din Legea nr. 36/1995, potrivit căruia înscrisul autentificat de notarul public care constată o creanță certă și lichidă are putere de titlu executoriu la data exigibilității acesteia, și, ca atare, nu există niciun folos practic pentru obținerea unui nou titlu executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească, efectul juridic fiind același (posibilitatea demarării executării silite).
În ceea ce privește însă convenția autentificată sub nr. 3708/03.11.2009 de BNPA D. M. D. și M. A. M., tribunalul consideră că aceasta reprezintă un act juridic nenumit, neconținând în cuprinsul său un contract de împrumut, căci, în schimbul sumei de 230.000 euro, din care numai o parte a fost acordată în bani (transfer bancar), pârâtul s-a obligat, nu să restituie suma, ci să confere reclamantului dreptul de proprietate asupra unor imobile.
Ca atare, în lipsa rezoluțiunii sau a desființării într-o altă modalitate a acestui act juridic, efectele sale se vor produce în mod valabil, în varianta în care au fost stipulate de părți, neexistând temei pentru repunerea părților (a reclamantului în cazul de față) în situația anterioară perfectării convenției, cu consecința obligării pârâtului la restituirea sumei de bani pretinse (în temeiul contractului, o atare obligație neexistând în patrimoniul pârâtului).
Pentru aceste motive, tribunalul va respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtului S. A. la plata către reclamantul R. R. A. a sumei de 230.000 euro, pretins acordate cu titlu de împrumut, ca neîntemeiat, și, pe cale de consecință, și acțiunea revocatorie demarată în baza acestui raport juridic, din moment ce tribunalul apreciază că reclamantul nu are calitatea de creditor al pârâtului S. A., în temeiul convenției specificate, și, ca atare, nu are un drept de creanță ce poate fi apărat prin intermediul acestei acțiuni. În acest context, tribunalul nu va avea în vedere apărarea de fond a pârâtului S. A. vizând compensația legală, cererea în pretenții fiind respinsă pentru un considerent distinct.
Mai mult, într-o altă ordine de idei, cu referire la calitatea pârâtului de pretins debitor, în partea introductivă a convenției autentificate sub nr. 3708/03.11.2009 de BNPA D. M. D. și M. A. M. este menționat faptul că suma de 230.000 euro a fost primită de la reclamantul R. R. A., prin transfer bancar și proprietăți, ce au fost vândute sau ipotecate în folosul S.C. Conpac Sistem S.R.L. (. și .), iar, coroborând cu mențiunile contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 121/28.01.2010 de BN Legitimus, rezultă că o parte din suma obținută (132.626,68 lei) a fost transferată prin ordin de plată în contul S.C. Conpac Sistem S.R.L., prin urmare nu pârâtului, ci persoanei juridice. De altfel, această concluzie este susținută și de răspunsul pârâtului S. A. la interogatoriul administrat, arătând că sumele acordate au avut, în principal, destinația de creditare a societății comerciale pentru realizarea imobilului situat în . nr. 177 – răspunsul la întrebarea nr. 19).
Cu referire la acțiunea revocatorie promovată în apărarea dreptului de creanță al reclamantei, tribunalul reține că, pentru intentarea acesteia, este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții:
- actul atacat prin intermediul său să fi creat creditorului un prejudiciu constând în mărirea sau crearea în patrimoniul debitorului a unei stări de insolvabilitate;
- debitorul să fi avut cunoștință de rezultatul păgubitor al actului în discuție față de creditor;
- creditorul să aibă o creanță certă, lichidă, exigibilă și, în principiu, anterioară actului atacat (dacă creditorul încheie actul fraudulos cu scopul de a prejudicia un creditor viitor, acesta poate ataca actul prin intermediul acțiunii revocatorii, chiar dacă este cazul unui act încheiat anterior, fiind necesar însă ca la data perfectării actului juridic să existe cel puțin premisele nașterii în viitor a dreptului de creanță);
- complicitatea la fraudă a terțului cu care debitorul a încheiat actul atacat, în ipoteza în care acesta este cu titlu oneros (terțul a cunoscut că prin încheierea actului fraudulos debitorul a devenit insolvabil).
În ceea ce privește primul act atacat și anume tranzacția consfințită în sentința civilă nr. 4941/22.10.2009, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._, irevocabilă, tribunalul constată că aceasta a fost încheiată în contextul divorțului pârâților S. A. și S. N., fiind un act cu titlu oneros, din moment ce ambii soți au primit în deplină proprietate câte un imobil. Cu incidență asupra îndeplinirii condiției fraudei terțului, tribunalul apreciază că desfacerea căsătoriei din culpa comună a părților, iar nu prin acord, constituie un prim indiciu în sensul că împărțirea bunurilor comune se impunea a fi realizată, divorțul nefiind unul formal, încheiat tocmai în vederea efectuării partajului și sustragerii bunurilor de la urmărirea creditorilor.
Pe de altă parte, contrar celor susținute de pârâta S. N., acest act nu este încheiat anterior nașterii dreptului de creanță, convenția autentificată sub nr. 3709/03.11.2009 de BNPA D. M. D. și M. A. M. doar constatând recunoașterea din partea pârâtului S. A. a unui împrumut acordat în luna noiembrie 2007, cu scadența în data de 26.02.2010.
Tribunalul constată că prin actul adițional nr. 2 la contractul de asociere nr. 1552/24.04.2008 autentificat sub nr. 3660/30.10.2009 de BNPA D. M. D. și M. A. M., pârâții L. Ș. V. și L. D. S. s-au obligat să achite în trei tranșe pârâtului S. A. suma de 148.000 euro, astfel încât nu se poate reține intenția frauduloasă a pârâtei S. N. la încheierea tranzacției din moment ce prin încheierea acestui act adițional, la care pârâta a participat în calitate de declarantă, dar și a contractului de asociere în formă inițială autentificat sub nr. 1552/24.04.2008 de BNP D. M., rezulta în mod evident . S. A. a unei sume importante de bani. De asemenea, prin chitanța depusă la fila nr. 219 din dosar, rezultă primirea de către pârâtul S. A. a sumei de 40.000 euro, în data de 11.06.2008, apoi, la data de 16.07.2008, a sumelor de 21.000 lei (fila nr. 235) și 19.000 lei (fila nr. 236), iar, la data de 01.10.2008, a sumei de 100.710 lei (fila nr. 220).
Ca atare, tribunalul apreciază că, la data încheierii tranzacției în discuție, nu numai că nu s-a dovedit frauda pârâtei S. N., dar pârâtul S. A. nici nu era insolvabil. În acest context este de menționat și procesul-verbal încheiat în data de 04.03.2013, întocmit de B. T. A. M. și T. N. V., în dosarul de executare nr. 689/2010, din care rezultă că pârâtul S. A. figurează în calitate de coproprietar, cu o cotă indiviză de 3/16 din imobilul situat în București, sector 3, ., nr. 22, ., ., sector 3, creditoarea având ca atare posibilitatea să urmărească cota-parte determinată sau să solicite partajul și să urmărească bunul.
În privința convenției autentificate sub nr. 979/27.10.2010 de BNP M. V. și M. Ș. C., tribunalul reține că, între pârâții L. Ș. V. și L. D. S., în calitate de asociați proprietari, pârâtul S. A., în calitate de asociat investitor, și pârâta S. A. M., în calitate de declarantă, s-au stabilit următoarele:
- constatarea rezilierii de drept a contractului de asociere autentificat sub nr. 1552/24.04.2008 de BNP D. M., astfel cum a fost modificat prin două acte adiționale, ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor stabilite în sarcina pârâtului;
- preluarea în proprietate de către pârâții L. a construcției clădire A, în stadiul de execuție, prin raportare la art. 4.3.5. din convenția de asociere, astfel cum a fost modificat.
Tribunalul nu poate reține frauda pârâților L. la încheierea acestei convenții, din moment ce aceștia nu au făcut decât aplicarea pactului comisoriu stipulat în contractul de asociere și a clauzei penale, fiind îndreptățiți să procedeze astfel din moment ce termenele de finalizare ale construcției nu au fost respectate de către pârâtul S. A., neurmărind în niciun caz fraudarea intereselor reclamantei. Astfel, pârâții L. erau creditori ai pârâtului S. A. în baza clauzei penale, iar valorificarea clauzei penale nu constituie un act fraudulos, considerându-se în doctrina juridică, cu titlu de exemplu similar, că nu poate fi atacat de către creditor un act prin care debitorul plătește pe un alt creditor al său, căci prin acest act nu s-a micșorat numai activul patrimonial, dar s-a stins și o obligație existentă, deci s-a micșorat și pasivul patrimonial. În acest context, se impune sublinierea faptului că actul juridic prin care a fost stabilită clauza penală (contractul de asociere autentificat sub nr. 1552/24.04.2008 de BNP D. M., modificat prin acte adiționale) nu constituie obiectul prezentei acțiuni revocatorii. În consecință, nu se poate susține fraudarea intereselor creditorului prin încheierea unui cat juridic prin care se valorifică o clauză penală, în condițiile în care nu se critică însuși actul juridic prin care aceasta a fost stabilită, implicit, prin care a luat naștere dreptul de creanță rezultat din clauză.
De altfel, aplicarea clauzei penale vizând transferul proprietății asupra construcției ar fi putut fi evitată în ipoteza în care însuși reclamantul R. R. A. și-ar fi îndeplinit, la rândul său, obligațiile stabilite în contractul de mandat autentificat sub nr. 3671/02.11.2009 de BNPA D. M. D. și M. A. M. încheiat cu pârâtul S. A., prin care acesta din urmă l-a împuternicit pe reclamant, ca în numele său și pentru sine, să exercite toate drepturile care-i revin conform contractului de asociere autentificat sub nr. 1552/24.04.2008 de BNP D. M., mandatul fiind încheiat ulterior ultimului act adițional la contractul de asociere (30.10.2009), astfel încât nu se poate susține că pârâții S. A. și L. l-au împiedicat în executarea obligațiilor, schimbând constructivă a mansardei, din moment ce aceste acte sunt anterioare mandatului și evident puteau și trebuiau a fi cunoscute la momentul asumării obligațiilor prin contractul de mandat, obligații ce decurgeau exact din aceste acte juridice pretins necunoscute (fila nr. 7 din dosarul judecătoriei).
În consecință, în acest caz, pe lângă neîndeplinirea condiției fraudei terților, nu sunt realizate nici condițiile referitoare la prejudiciu (existând și o micșorare a pasivului patrimonial) și la frauda debitorului, neputându-se reține culpa sa determinantă în neîndeplinirea obligațiilor contractuale și ca atare în activarea clauzei penale.
Tribunalul nu poate să nu observe și faptul colateral prezentului litigiu referitor la încheierea contractului de antrepriză generală nr. 015-01/07.06.2008, încheiat între pârâții L. și S. A., în calitate de beneficiari, și S.C. Conpac Sistem S.R.L, reprezentată chiar de către reclamanta C. T. N., în care societatea acceptă efectuarea unor lucrări de peste 1.000.000 euro, îndatorând masiv propriul patrimoniu, cu risc evident de insolvență, fără a primi nicio contraprestație de la beneficiari timp de 1 an, după care, tot beneficiarii erau liberi să denunțe discreționar acest act juridic, aspect reținut în decizia civilă nr. 653/16.03.2012, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a V-a civilă, în dosarul nr._, irevocabilă. De asemenea, pârâtul S. A. a fost revocat din funcția deadministrator al S.C. Conpac Sistem S.R.L., procedură demarată de reclamanta C. T. N., în calitatea sa de asociat majoritar, fiind înlocuit de cătrereclamantul R. R. A.(fila nr. 116 – răspunsul la întrebarea nr. 7 din interogatoriu).
Cu referire la actul de dezmembrare autentificat sub nr. 99/03.03.2010 de BNPA D. Vitzman Norin și B. I., tribunalul constată că prin intermediul său terenul și construcțiile în stadiu de edificare existente pe acesta situate în București, .-14, sector 2, au fost dezmembrate în două loturi de teren, pe fiecare fiind câte o construcție. Prin acest act juridic, patrimoniul pârâtului nu a suferit nicio micșorare, astfel încât nu poate fi considerat un act fraudulos, susceptibil de a fi atacat pe calea acțiunii revocatorii.
Pentru toate aceste considerente, tribunalul va respinge cererea precizată în rest ca neîntemeiată, precizând, totodată, că la pronunțarea soluției nu a dat eficiență probatorie probei testimoniale propuse de reclamanți, întrucât din declarațiile martorilor audiați nu au rezultat chestiuni relevante sub aspectul raporturilor juridice dintre părți sau al fraudei debitorului ori a terților contractanți.
În raport de această soluție și de cererile părților, reținând culpa procesuală a reclamanților în promovarea acțiunii, în temeiul art. 274 alin. 1 C. proc. civ., tribunalul îi va obliga la plata către S. N. a sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, și va respinge cererea reclamanților de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Împotriva ascetei sentințe, la data de 11.03.2015 au declarat apel reclamanții, solicitând schimbarea sa în tot în sensul admiterii cererii de chemare în judecată și dezvoltând critici împotriva sentinței pentru creanța de 230.000 Euro în favoarea reclamantului ca obligație a pârâtului S. A. și pentru revocarea tranzacției autentificate sub nr. 979/27.04.2010, de BNP M. V. și M. Ș. C., și revocarea actului de dezmembrare autentificat sub nr. 99/03.03.2010 de BNPA D. Vitzman Norin și B. I..
Intimații S. N. și L. Ș. V., L. D.-S. au depus întâmpinări, solicitând respingerea apelului ca nefondat.
Analizând actele și lucrările dosarului, conform art. 298 rap. la art. 137 C.proc.civ., Curtea reține următoarele:
Corespunzător prevederilor art. 55 din OUG nr.80/2013, Legea nr. 146/1997 prevede la ART. 20 că “ (1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.
(2) Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. În cazul când se micșorează valoarea pretențiilor formulate în acțiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea inițială, fără a se ține seama de reducerea ulterioară.
(3) Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii”.
Având în vedere că apelanții au fost legal citați pentru termenul de judecată din 23.09.2015 cu mențiunea achitării timbrajului aferent apelului(14.985 lei taxa judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar), iar, până la termenul de judecată acordat în acest sens, aceștia nu și-au îndeplinit obligația procesuală, cererea de ajutor public judiciar formulată în scris fiindu-le respinsă ca neîntemeiată încă din încheierea de Cameră de Consiliu pronunțată în ședință publică la 1.07.2015 iar cererea de reexaminare a acestei încheieri fiindu-le respinsă prin încheierea de Cameră de Consiliu pronunțată în ședință publică la 19.08.2015, Curtea, în temeiul dispozițiilor legale evocate din Legea nr.146/1997 și a art. art.298 C.proc.civ., va anula apelul ca netimbrat.
Conform art. 274 C.proc.civ., Curtea va obliga pe apelanți să achite intimaților L. Ș. V. și L. D.-S. suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial avansat de intimați pentru apărarea prin avocat în apel redus corespunzător volumului de muncă al avocatului intimaților ce a depus întâmpinarea de apărare pe apel și s-a prezentat la două termene de judecată, cel dintâi fiind de amânare pentru a se lua cunoștință de întâmpinare și a se depune înscrisuri pentru cererea de ajutor public judiciar al apelanților și cel de-al doilea al dezbaterilor de la termenul din 23.09.2015 când instanța a rămas în pronunțare pe excepția de netimbrare a apelului, nejustificându-se onorariul disproporționat pretins de intimați la suma de 3.213 lei iar cererea acestora de reexaminare formulată prin avocat fiindu-le respinsă ca lipsită de interes prin încheierea de Cameră de Consiliu pronunțată în ședință publică la 15.06.2015.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca netimbrat apelul formulat de apelanții-reclamanți R. R. A., domiciliat în București, ., sector 2, și C. T. N., domiciliată în București, . A, sector 2, ambii cu domiciliul procesual ales în București, . A, ., împotriva sentinței civile nr.39 din 17.01.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți S. A., domiciliat în Balotești, Săftica, . A, județ I. și cu domiciliul ales la T. N., în Otopeni, ., ..1, ., L. Ș. V., L. D.-S., ambii cu domiciliul ales în București, . nr.20, parter, . M., domiciliată în București, ..16, sector 2 și S. N., domiciliată în Săftica, Balotești, . A, județ I..
Obligă pe apelanți la plata către intimații L. Ș. V. și L. D.-S. a sumei de 1.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 29.09.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
A. P. B. C. B. T.
GREFIER
Ș. P.
Red.C.B.T.
Tehdact.R.L./C.B.T.
11 ex./23.10.2010
TB-S.4 – D-N.T.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 921/2015. Curtea de Apel... | Legea 10/2001. Decizia nr. 553/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
