Anulare act. Decizia nr. 823/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 823/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 30-04-2013 în dosarul nr. 823/2013
Dosar nr._
(_ )
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.823
Ședința publică de la 30.04.2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - E. V.
JUDECĂTOR - M.-A. N.-G.
JUDECĂTOR - I. A. H. P.
GREFIER - Ș. P.
* * * * * * * * * * *
Pe rol se află pronunțarea recursului declarat de recurentele-reclamante FEDERAȚIA P. A TEXTILELOR, CONFECȚIILOR ȘI PIELĂRIEI prin președinte M. P., FEDERAȚIA NAȚIONALĂ A P. SERVICIILOR PUBLICE DE INTERES GENERAL DIN ROMÂNIA (FNPSPR) prin președinte M. E. O., FEDERAȚIA NAȚIONALĂ A CAMERELOR OPERATORILOR DE taxi ȘI TAXIMETRIȘTILOR INDEPENDENȚI DIN ROMÂNIA (FNCOTTIR) prin președinte I. A., FEDERAȚIA P. DIN SĂNĂTATE (FPS) prin președinte I. I. B., FEDERAȚIA P. A INDUSTRIEI UȘOARE prin președinte M. G., FEDERAȚIA NAȚIONALĂ A METALELOR ȘI PIETRELOR PREȚIOASE ȘI SEMIPREȚIOASE prin președinte C. V., FEDERAȚIA NAȚIONALĂ A P. MEDICILOR DE FAMILIE prin președinte D. M., FEDERAȚIA P. DE PROIECTARE, MENAJARE PEISAGISTICĂ ȘI IMOBILIARĂ prin președinte N. Ș. și FEDERAȚIA NAȚIONALĂ A ȘCOLILOR DE ȘOFERI DIN ROMÂNIA prin președinte V. Ș., împotriva sentinței civile nr.1715 din 27.09.2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă U. 1903 prin I. C. C.
P. are ca obiect - anulare act.
Dezbaterile cauzei și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 17.04.2013, fiind consemnate în încheierea de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie, când, curtea, pentru a da posibilitate părților să depună note scrise și în vederea deliberării, a amânat pronunțarea la 24.04.2013 și apoi la 30.04.2013, hotărând următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1715 din 27 septembrie 2012, Tribunalul București – Secția a V a Civilă a anulat pentru lipsa dovezii calității de reprezentant, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele Federația Naționala a P. Serviciilor Publice din România prin președinte I. Sorici, Federația Națională a Camerelor Operatorilor de Taxi și Taximetriștilor Independenți din România prin președinte I. A., Federația P. din Sănătate prin președinte I. I. B., Federația Patronala a Industriei Ușoare prin președinte M. G., Federația Națională a Metalelor și Pietrelor Prețioase și Semiprețioase prin președinte C. V., Federația Națională a P. Medicilor de Familie prin președinte D. M., Federația Patronala de Proiectare Amenajare Peisagistică și Imobiliară prin președinte N. Ș., și Federația Națională a Școlilor de Șoferi Din România prin președinte V. Ș. în contradictoriu cu pârâtul U. 1903 prin I. Coraci.
Pentru a pronunța această sentință civilă, tribunalul a reținut că:
Reclamantele reprezentate prin I. Sorici președinte executiv, I. A. președinte, I. I. B. președinte, M. G. președinte, C. V. președinte, D. M. președinte, N. Ș. președinte, V. Ș. președinte au solicitat în contradictoriu cu U. 1903 reprezentat prin I. C. Coraci anularea hotărârii Adunării Generale a U. 1903 din 20 mai 2011 și obligarea pârâtei să depună la dosarul cauzei actele care au stat la baza adoptării acestei hotărâri.
La termenul din 08 martie 2012 pârâta prin reprezentant legal a solicitat ca reclamantele să facă dovada calității reprezentanților lor pentru fiecare entitate în parte.
Prin încheierea din 08 martie 2012, instanța a pus în vedere reclamantelor să depună documente la dosar care să legitimeze calitatea de reprezentanți legali a persoanelor care au promovat acțiune pentru federațiile reclamante.
În cauză au fost acordate mai multe termene și în acest scop, însă reclamantele nu au depus la dosar nici un mandat de reprezentare pentru persoanele care au semnat acțiunea în calitate de reprezentante.
Aplicarea ștampilei, așa cum s-a susținut în fața instanței nu are valoarea unui mandat de reprezentare.
Potrivit art. 161 alin. 1 Cod de procedură civilă „când instanța constată lipsa capacității de exercițiu a drepturilor procedurale ale părții sau când reprezentantul părții nu face dovada calității sale, se poate da un termen pentru complinirea acestor lipsuri”. Întrucât lipsurile nu au fost complinite, instanța a anulat cererea.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamantele.
Prin motivele de recurs se arată că hotărârea este nelegală întrucât:
Instanța de fond a acordat ceea ce nu s-a cerut, respectiv s-a pronunțat pe ceea ce nu s-a cerut, fără ca soluția dată să fie invocată din oficiu.
Astfel: în ședința publică din data de 08 martie 2012, al treilea termen de judecată și în lipsa întâmpinării, pârâta U. 1903, prin I. C. Coraci a invocat excepția lipsei calității procesual active a petentelor și nu excepția lipsei calității de reprezentant (fila 71 dosar fond).
La termenul din data de 05 aprilie 2012 (fila 136 dosar fond) recurentele fac dovada calității procesuale, pe excepția invocate de pârâtă, la termenul anterior, instanța prorogând soluționarea acestei excepții invocate în ședința publică anterioară pentru termenul următor.
La termenul din data de 03 mai 2012, tribunalul (fila 149 dosar fond) se pronunță prin respingerea excepției lipsei calității procesual active.
Tot în această ședință, tribunalul apreciază că dacă se contestă veridicitatea ștampilei sau a semnăturilor pe acțiunea introductivă – pârâta se poate adresa Parchetului pentru verificări.
Pentru aceste considerente, nefiind invocată excepția calității de reprezentant, ci eventual doar o solicitare a pârâtei de a se depune această dovadă, tribunalul nu avea cum să se pronunțe pe o excepție neinvocată legal. Mai mult decât atât, neinvocându-se o excepție propriu-zisă, nici nu se putea pune în discuție admisibilitatea acesteia.
Instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, sentința pronunțată fiind lipsită de temei legal și de motivarea în fapt și în drept a soluției pronunțate.
În dezvoltarea acestui motiv de recurs se arată că, având în vedere faptul că această excepție – de lipsă a calității de reprezentare nu a fost practic invocată, evident că tribunalul a pronunțat o sentință criticabilă, prin greșita interpretare a actului juridic dedus judecății și în lipsa motivelor în fapt și în drept.
Recurentele pe lângă faptul că sunt și au fost membre ale U. 1903, calitatea de reprezentant legali ai semnatarilor petiției introductive – deci președinții lor – este recunoscută însăși de pârâta U., fapt dovedit cu înscrisurile atașate dosarului, sens în care supune spre verificare fila 133 dosar fond, unde, însuși procesul-verbal al Adunării Generale pe care o solicită a fi anulată – pârâta U. 1903, dovedește că cunoaște bine președinții recurentelor, astfel că pârâta, pe lângă faptul că și-a exercitat cu rea credință drepturile procesuale, a dus și a menținut în eroare tribunalul, împiedicându-l să realizeze judecata cu care a fost investit.
Mai mult, pe de altă parte, au încălcarea art. 129 alin. 5 Cod de procedură civilă, tribunalul nu a dispus nicio verificare prealabilă a înscrisurilor atașate cauzei, pentru a preveni această eroare judiciară.
Recurentele arată că toți semnatarii petiției introductive – președinții – sunt fără putință de tăgadă reprezentanții legali ai acestor entități, sens în care s-a aplicat și ștampila aferentă, cu atât mai mult cu cât această parafă nicăieri nu este deținută de alte persoane decât cele ce au această putere/drept. Rolul aceste ștampile – aplicată în original – vine să confirme autenticitatea unui înscris, întrucât este un mijloc de atestare a unor fapte și/sau lucrări ce nu se regăsesc în posesia și utilizarea oricui.
Pentru aceste motive se solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Recursul este nefondat.
La termenul de judecată din data de 31 mai 2012, tribunalul a pus în vedere reclamantelor „să depună la dosar pentru fiecare entitate în parte, care a formulat acțiunea, dovada calității de reprezentant a persoanelor care au semnat acțiunea, având în vedere că semnăturile acestora sunt indescifrabile” (fila 169 dosar fond).
În acest sens s-a acordat termen la data de 27 septembrie 2012, termen la care reclamantele nu s-au prezentat și nici nu au răspuns solicitărilor instanței.
Prin urmare, susținerea recurentelor că nu a fost pusă în discuția părților excepția lipsei calității de reprezentant este neîntemeiată.
În ceea ce privește dovezile calității de reprezentant ce s-ar regăsi la dosar, Curtea constată de asemenea că și acest motiv de recurs este neîntemeiat.
Înscrisurile depuse la dosarul de fond (fila 133), dar și cele depuse în recurs, respectiv extras de pe pagina de internet, nu sunt acte oficiale de care instanța de recurs să țină seama la stabilirea calității de reprezentant a persoanelor care au formulat acțiunea de față, cum ar fi relații de la Registrul Special al Asociațiilor și Fundațiilor aflat la Grefa Tribunalului București etc.
Sentința civilă nr. 22/F din 06 iunie 2006, procesul-verbal de constituire al federației naționale a operatorilor de taxi și taximetriștilor independenți din România, încheierea din 09 aprilie 2009 sunt înscrisuri depuse după rămânerea în pronunțare, astfel încât nu pot fi avute în vedere de instanță.
Mai mult, în această fază procesuală, instanța de recurs este chemată să verifice dacă soluția instanței de fond este legală raportat la actele ce se regăsesc la dosarul acesteia.
În ceea ce privește, încălcarea dispozițiilor art. 129 Cod de procedură civilă, Curtea constată că instanța și-a manifestat acest rol prin aceea că a solicitat reclamantelor să depună la dosar înscrisuri din care să rezulte calitatea de reprezentant a persoanelor care au semnat acțiunea. Depunerea acestora era în sarcina petentelor și nu a instanței.
Față de cele reținute, Curtea apreciază că nu sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 4, 6, 7, 8, și 9 Cod de procedură civilă și în consecință va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurentele – reclamante Federația P. a Textilelor, Confecțiilor și Pielăriei prin președinte M. P., Federația Națională a P. Serviciilor Publice de Interes General din România (FNPSPR) prin președinte M. E. O., Federația Națională a Camerelor Operatorilor de Taxi și Taximetriștilor Independenți din România (FNCOTTIR) prin președinte I. A., Federația P. din Sănătate (FPS) prin președinte I. I. B., Federația P. a Industriei Ușoare prin președinte M. G., Federația Națională a Metalelor și Pietrelor Prețioase și Semiprețioase prin președinte C. V., Federația Națională a P. Medicilor de Familie prin președinte D. M., Federația P. de Proiectare, Menajare Peisagistică și Imobiliară prin președinte N. Ș. și Federația Națională a Școlilor de Șoferi din România prin președinte V. Ș., împotriva sentinței civile nr. 1715 din 27 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția a V a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata – pârâtă U. 1903 prin I. C. C., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30 aprilie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
E. V. M.-A. N.-G. I. A. H. P.
Grefier,
Ș. P.
Red.E.V.
Tehnodact.C.F.
2ex./04.07.2013
T.B.-S.5.-M.S.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 934/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Anulare act. Decizia nr. 827/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
