Fond funciar. Decizia nr. 1981/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii civile / 2016

Decizia nr. 1981/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 12-11-2012 în dosarul nr. 1981/2012

Dosar nr._

(_ )

ROMANIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ

ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA CIVILĂ NR.1981

Ședința publică de la 12 noiembrie 2012

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE - DOINIȚA M.

JUDECĂTOR - D. A. B.

JUDECĂTOR - I. B.

GREFIER - L. C.

* * * * * * * * * *

Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul-pârât M. A., împotriva deciziei civile nr.460 A din 27.04.2012, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți C. JUDEȚEANĂ C. PENTRU STABILIREA DREPTURILOR DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, C. L. C. PENTRU STABILIREA DREPTURILOR DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, cu intimata-reclamantă . PRIN LICHIDATOR JUDICIAR „ . cu intimații-intervenienți ., ., SC R. C. SRL, ., . și AGENȚIA D. STATULUI.

Cauza are ca obiect – fond funciar.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocat R. R., în calitate de reprezentant al intimatei-interveniente ., în baza împuternicirii avocațiale nr._/2012, emisă de Baroul Prahova, pe care o depune la dosar și avocat C. I., în baza împuternicirii avocațiale nr._ din 09.11.2012, emisă de Baroul C., în baza delegației pe care o depune la dosar, lipsind recurentul –pârât M. A., intimații-pârâți C. Județeană C. pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor, C. L. C. pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor, intimata-reclamantă . prin lichidator judiciar „ . intimații-intervenienți ., ., SC R. C. SRL, ., . și Agenția D. Statului.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

Curtea dispune strigarea cauzei la ordinea listei de recursuri, având în vedere lipsa recurentului-reclamant și a intimaților-pârâți.

La a doua strigare a cauzei se prezintă avocații R. R. și C. I., în calitate de reprezentant al intimatei-interveniente ., lipsind recurentul–pârât M. A., intimații-pârâți C. Județeană C. pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor, C. L. C. pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor, intimata-reclamantă . prin lichidator judiciar „ . intimații-intervenienți ., ., SC R. C. SRL, ., . și Agenția D. Statului.

Avocat C. I. învederează că citațiile emise către intimatele-interveniente au fost efectuate prin afișare și nu a fost aplicată ștampila, însă având în vedere că nu au primit o citație a fost în imposibilitate de a lua legătura cu acestea pentru a încheia o nouă delegație de reprezentare și a aflat abia vineri de la reclamanta .>

De asemenea, arată că intimata Administrația D. Statului a fost citată în mod greșit ca administrație, întrucât denumirea acesteia este Agenția D. Statului, conform Legii nr.268/2001.

Curtea constată că această parte figurează în dispozitivul deciziei din apel ca Administrația D. Statului și față de mențiunea care rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare schimbarea denumirii intimatei –interveniente Administrația D. Statului, va dispune rectificarea citativului efectuat de această instanță în sensul înregistrării denumirii acesteia ca fiind Agenția D. Statului. Din oficiu, pune în discuție excepția nulității recursului în temeiul dispozițiilor art.303 și art. 306 din codul de procedură civilă și acordă cuvântul asupra excepției.

Avocat R. R. pentru intimata-intervenientă . solicită admiterea excepției și a se constata nulitatea recursului, având în vedere că în cererea de recurs și motivele formulate nu se regăsește nici un motiv de nelegalitate din cele prevăzute de Codul de procedură civilă.

Avocat C. I. pentru intimata-intervenientă . solicită admiterea excepției și a se constata nulitatea recursului.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria C. sub număr_/2002, reclamanta . chemat în judecată pe pârâtele C. Județeană C. pentru aplicarea Legii nr.18/1991 și J. M. M., solicitând instanței să constate nulitatea absolută a următoarelor acte: decizia nr. 78/25.03.1992 a Comisiei Județene C. de Fond funciar, decizia nr._/ 21.12.1992 a aceleiași comisii și contractul de locațiune nr. 231/ 26.02.1998 încheiat între . J. M. M. pentru suprafața de 5 ha.

În fapt, s-a arătat că prin decizia nr.78/1992 C. Județeană C. de Fond Funciar a recunoscut pentru 15 persoane fizice calitatea de acționar la . 60 ha. Ulterior, prin decizia_/ 21.12.1992, numitei J. M., una dintre cele 15 persoane, aceeași comisie i-a recunoscut calitatea de acționar pentru 1.500.000 ROL la . unei suprafețe de 5 ha. După apariția Legii arendei nr. 16/1994, . înștiințat Prefectura C. despre faptul că acționarii au optat pentru calitatea de locator, cu dreptul de a fi puși în posesie după expirarea termenului de locațiune, precum și despre faptul că terenurile din administrarea . amenajate cu sere. Raportat la răspunsul formal al Prefecturii C., . încheiat cu acele persoane fizice contracte de locațiune, inclusiv contractul de locațiune nr. 231/ 26.02.1998 cu pârâta J. M. M., având ca obiect 5 ha.Ulterior, în vederea punerii în posesie și emiterii titlurilor de proprietate, . predat Comisiei locale a mun.C. de fond funciar suprafața de 54 ha, fiind încheiat în acest sens procesul-verbal nr. 80/ 23.02.2000.Întrucât terenul astfel predat era ocupat de sere, C. Județeană C. a emis Hotărârea nr. 203/ 11.10.2000, stabilind ca locatarii să opteze între acceptarea terenului astfel amenajat, cu suportarea costului investiției, și un alt amplasament. Modificările aduse de Legea nr.1/2000 și OUG nr. 102/2001 au determinat C. Județeană C. să dispună verificări de către o comisie special constituită .Urmare acestor verificări, a fost întocmit un proces-verbal și a fost emisă Hotărârea nr. 427/ 23.08.2001, prin care a fost anulat parțial procesul-verbal de predare a suprafeței de 54 ha, respectiv pentru 45,8 ha. În acest sens, comisia a constatat că terenurile aflate în administrarea . fost islazuri comunale, aflate în administrarea Primăriei mun.C. și care, în temeiul Hotărârii nr.629/ 1963, au fost transmise în folosința CAP „ VIILE NOI”, aspect confirmat și de OCOT C., cu adresa nr. 2244/ 02.07.1997. În concluzie, deși reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente se făcea dacă acestea erau libere, iar OUG nr. 102/2011 s-a modificat în sensul că era interzisă reconstituirea dreptului de proprietate pe terenuri amenajate cu sere, locatarii, printre care și pârâta J. M. M., au insistat să fie puși în posesie. Acest lucru nu era posibil, cu atât mai mult cu cât serele fuseseră vândute la licitație publică de AVAB, iar terenul aferent acestor sere fusese preluat de Agenția D. Statului și concesionat dobânditorilor acestor sere.

În drept, au fost invocate dispozițiile art.III alin.1 lit.a) și d) și alin.2) din Legea nr. 169/1997, raportat la celelalte prevederi legale invocate.

La termenele de judecată din 28.10.2002 ( f.26) și 09.12.2002( f.48), acțiunea a fost precizată sub aspectul cadrului procesual, în sensul că au fost introduși în cauză, în calitate de pârâți, numiții: M. A., unicul moștenitor al lui J. M. M., care a fost moștenitoarea lui C. S., persoana de pe urma căreia s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate; C. L. a mun.C. de fond funciar. Totodată, la termenul de judecată din 09.06.2003 (f. 98), reclamanta și-a precizat acțiunea în ceea ce privește motivele de nulitate absolută a celor două decizii ale Comisiei județene C. și, respectiv, cu privire la contractul de locațiune încheiat în anul 1998 între . persoana fizică.

La termenul de judecată din 09.12.2002, în cauză a fost formulată și o cerere de intervenție în interes propriu ( f. 37) de societățile comerciale care au cumpărat serele de la .: .; .; SC S. P. SRL; .; ..

Aceste societăți comerciale au solicitat constatarea nulității absolute a contractului de locațiune încheiat între . persoana fizică, în temeiul Legii nr. 16/1994 și și-au motivat interesul la promovarea cererii prin aceea că, în baza OUG nr.51/1998, au cumpărat la licitație serele proprietatea . ocupând o suprafață de 45,90 ha. Terenul nu a făcut obiectul licitației deoarece nu era proprietatea . proprietate de stat, dar pentru acest teren, în urma demersurilor la Agenția D. Statului, au fost încheiate contractele de arendă nr.55/ 15.03.2002, 65/ 18.03.2002, 68/ 25.03.2002, 70/ 25.03.2002 și 173/ 04.06.2002, contracte ce au fost înscrise în cartea funciară. Cu toate acestea contractele de arendă încheiate de societățile interveniente nu sunt recunoscute de Consiliul local C., cu motivarea că pentru același teren sunt încheiate contractele de locațiune în baza Legii nr.16/1994, inclusiv cel încheiat de J. M. M.. În acest context, societățile interveniente nu au putu să beneficieze de subvențiile acordate producătorilor agricoli.

Intervenientele au arătat că au fost încălcate mai multe prevederi legale, respectiv Legea nr. 16/1994, în sensul că locatorii și-au exprimat opțiunea după un an de la . Legii nr. 16/1994 .Pe de altă parte, Hotărârea nr. 203 a Comisiei Județene C. a fost anulată de Hotărârea nr. 427/ 23.08.2001 a aceleiași comisii, iar pe cale de consecință, suprafața de teren amenajată cu sere a fost predată Agenției D. Statului, făcând parte din domeniul privat al statului, conform Legii nr. 268/ 07.06.2001, care, la art.7 alin.6, prevede că terenurile aparținând domeniului public și privat al statului vor putea fi concesionate sau arendate, în condițiile legii, de către Agenția D. Statului .

Cererea de intervenție susmenționată a fost admisă în principiu la termenul de judecată din data de 09.12.2002 (f. 48).

La termenul de judecată din data de 24.02.2003, C. locală a mun.C. a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive (f. 67). Această excepție a fost admisă de instanță la termenul de judecată din data de 22.09.2003( f.107).

La termenul de judecată din 24.03.2003 (f. 85), în cauză a fost formulată o cerere de intervenție în interes propriu de către Agenția D. Statului care a solicitat instanței să constate nulitatea absolută a următoarelor acte: decizia nr.78/ 25.03.1992 a Comisiei Județene C. de Fond funciar, decizia de acționar la . numitei J. M. M., contractul de locațiune încheiat în anul 1998 între . persoana fizică.

În esență, această cerere de intervenție principală a fost motivată după cu urmează:

Pârâtului persoană fizică, respectiv autoarei sale, i-a fost stabilit de C. Județeană C. de fond funciar calitatea de acționar la . condițiile art.36 și art.38 din Legea nr.18/1991.. fost înființată în baza Legii nr.15/1990 din fosta întreprindere de sere C., deținând la acea dată construcții de seră pe 60 ha.

Această recunoaștere a calității de acționar la .-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 36 din Legea nr.18/1991, care stabilea ca și condiție aceea ca persoana să demonstreze că terenul ei a fost trecut în proprietatea statului și că la acea dată se afla în administrarea ., potrivit adresei nr. 2244/ 02.07.1997 emisă de O.C.O.T, terenul în discuție nu a aparținut niciodată unor persoane fizice, ci a fost izlaz comunal, aflat în administrarea CAP „ VIILE NOI” și transferat ulterior la Întreprinderea de Sere C..

Pe de altă parte, au fost încălcate prevederile art. 38 alin.3 din Legea nr. 18/1991, care prevedea că nu pot fi restituite terenurile pe care s-au efectuat investiții, altele decât cele de îmbunătățiri funciare. Or, la data emiterii deciziei de recunoaștere a calității de acționar, ca și în prezent, terenul în litigiu era ocupat de investiții funcționale constând în sere, pe 60 ha.

S-a mai invocat încălcarea prevederilor art.25 din Legea arendei nr.16/1994, care obliga la încheierea pe o durată de 5 ani, începând cu primul an agricol următor înregistrării opțiunii scrise, a contractului de locațiune de către acționarul care și-a exprimat opțiunea de a deveni locator.

În speță, acționarul și-a exprimat opțiunea în anul 1995, astfel că pentru acesta trebuia încheiat contractul de locațiune în anul 1996.Acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece contractul de locațiune a fost încheiat în anul 1998. În plus, prin Hotărârea nr.203/11.10.2000, C. Județeană C. de Fond funciar a stabilit termen limită la 15.12.2000, respectiv la doar doi ani de la încheierea contractului de locațiune, pentru ca locatorii să își exprime opțiunea referitor la punerea lor în posesie.

Intervenienta ADS susținut încălcarea în speță și a OUG nr. 102/2002, aprobată de Legea nr. 400/2002, care a prevăzut că terenurile ocupate de sere sunt exceptate de la restituire. Atât comisia de specialitate desemnată la nivel local, cât și Corpul de Control al Ministrului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor au întocmit procesul-verbal din 07.08.2001, respectiv Nota nr._/05.03.2003, prin care au stabilit că respectivele persoane fizice, pentru care se recunoscuse calitatea de acționar la . au deținut niciodată teren pe amplasamentul în discuție, iar în plus, aceste terenuri erau ocupate de sere, deci nu pot face obiectul restituirii.

Cererea de intervenție susmenționată a fost admisă în principiu la termenul de judecată din data de 12.05.2003 ( f. 95).

La termenul de judecată din data de 12.01.2004 (f. 112), instanța a admis excepția conexării dosarului nr._/ 2003 la dosarul nr._/2002.

În dosarul nr._/ 2003 al Judecătoriei C., reclamantele ., ., SC S. P. SRL, . au solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâții C. locală a mun.C. de Fond funciar, C. Județeană C. de Fond funciar și M. A., în calitate de moștenitor al numitei J. M. M., să constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 1665/2003 emis de pârâtele comisii de fond funciar în favoarea lui M. A., pentru 5 ha.

Reclamantele au invocat în susținerea acțiunii faptul că reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea lui M. A. s-a făcut cu încălcarea unor prevederi legale în materie de fond funciar, a căror încălcare a fost invocată de aceste societăți comerciale și în cererea de intervenție principală pe care o formulaseră în dosarul nr._/2002.

La același termen de judecată la care s-a dispus conexarea celor două dosare, a fost invocată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei . a societăților comerciale interveniente.

După conexare, reclamanta . citată prin lichidator MAESTRO SPRL, ca urmare a intrării în faliment, în baza încheierii din 07.01.2004 dosar nr. 2566/. C..

La termenul de judecată din 25.03.2004 (f. 159), Agenția D. Statului a formulat cerere de intervenție în interes propriu în dosarul nr._/2003, solicitând instanței ca în contradictoriu cu ., ., SC S. P. SRL, ., C. locală a mun.C. de Fond funciar, C. Județeană C. de Fond funciar și M. A. să constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 1665/2003 emis de C. Județeană de Fond funciar C. în favoarea numitului M. A., în calitate de moștenitor al lui C. I.S., pentru suprafața de 5 ha.

Cererea de intervenție principală susmenționată a fost motivată similar celei formulate în cadrul dosarului nr._/2002, fiind admisă în principiu la termenul de judecată din 10.05.2004 (f. 179).

În ceea ce privește probatoriul, au fost depuse la dosar înscrisuri și a fost administrată proba cu interogatoriul intervenientei principale –reclamantă în acțiunea conexă .( f.182).

Prin sentința civilă nr.7252/13.07.2004, Judecătoria C. a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei . a intervenientelor-reclamante conexe ., ., SC S. P. SRL, . și ., a admis acțiunea . cererile de intervenție în interes propriu formulate de ., ., SC S. P. SRL, . și ., respectiv de AGENȚIA D. STATULUI din dosarul nr._/2002, a admis cererea conexă formulată de ., ., SC S. P. SRL, . și cererea conexă de intervenție în interes propriu formulată de AGENȚIA D. STATULUI din dosarul nr._/2003, iar pe cale de consecință s-a constatat nulitatea absolută a următoarelor acte: decizia nr. 78/25.03.1992 a Comisiei Județene C. de Fond funciar, decizia nr._/ 21.12.1992 a aceleiași comisii, contractul de locațiune nr. 231/ 26.02.1998 încheiat între . J. M. M. pentru suprafața de 5 ha, titlului de proprietate nr. 1665/2003 emis de pârâtele comisii de fond funciar în favoarea lui M. A., pentru 5 ha.

Împotriva sentinței civile susmenționate a formulat apel pârâtul pârât conex M. A., în dosarul nr. 2615/2004 al Tribunalului C., invocând următoarele:

Apelantul era prima persoană îndreptățită să participe la licitație, deoarece a optat pentru restituirea terenului cu plata contravalorii investiției existente pe acest teren.

Investițiile la care se face referire în Hotărârea nr.203/11.10.2000 a Comisiei Județene C. de Fond funciar constau în construcții de sere și instalații de irigare .

În ceea ce privește serele, acestea nu mai sunt utilizate potrivit destinației lor începând cu anul 1994, fapt care rezultă din procesul-verbal al A. din 23.09.1994, cât și din procesul verbal din 07.08.2001 întocmit de comisia de specialitate desemnată la nivel local.

La reconstituirea dreptului de proprietate al apelantului pârât au fost respectate prevederile art. 36 din Legea nr. 18/1991( în prezent art.37), art.14 din Legea nr.1/2000 .

Apelantul apreciază că în speță nu sunt aplicabile prevederile OUG nr.102/2001, deoarece serele nu sunt în funcțiune.

Prin decizia civilă nr.340/06.05.2005 pronunțată în dosar nr.340/06.05.2005, Tribunalul C. a admis apelul, a anulat sentința civilă nr. 7252/13.07.2004 pronunțată în dosarul nr._/2002 al Judecătoriei C. și a reținut procesul spre rejudecare .

Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul C. a reținut că, urmare a precizării verbale de acțiune a . termenul din 09.12.2002, judecătoria a dispus citarea pârâtei C. locală C. de fond funciar.

Urmare a invocării de către această pârâtă a excepției lipsei calității sale procesuale pasive, prin încheierea din 22.09.2003, judecătoria a admis această excepție .

Pârâta C. locală C. de fond funciar nu a mai fost citată, iar prin sentința apelată nu s-a dispus cu privire la pretențiile formulate în contradictoriu cu această pârâtă, ceea ce este greșit deoarece aceasta a avut calitatea de parte, astfel că, admițând lipsa calității procesuale pasive a acestei pârâte, prima instanță, prin sentința finală, trebuia să respingă acțiunea în contradictoriu cu această pârâtă, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.

Pe de altă parte, C. locală C. de fond funciar figura ca parte în cererea de intervenție în interes propriu formulată de ADS în cadrul cererii conexe. Ori, deși a fost formulată această cerere de intervenție, prima instanță nu a mai dispus citarea pârâtei C. locală de fond funciar C., ceea ce a determinat încălcarea drepturilor procesuale ale acesteia.

În rejudecare, prin încheierea de ședință din data de 03.06.2005 (f. 115), Tribunalul a încuviințat probatoriul: înscrisuri; expertiza topo, având ca obiectiv să se stabilească dacă, față de actele înfățișate de persoanele fizice, terenul în discuție se afla în perimetrul . al fostei Întreprinderi de Sere C.; proba cu expertiza extrajudiciară; proba cu expertiza agricolă, care să stabilească dacă atât anterior, cât și la momentul emiterii titlului de proprietate în litigiu, existau pe terenul ce face obiectul acestui titlu sere sau construcții aferente acestora și să precizeze dacă serele erau în funcțiune, respectiv să identifice persoana juridică deținătoare sau posesoare a terenului în litigiu ( f. 227).

Expertiza agricolă a fost efectuată de expert F. I. ( f.148), iar părțile nu au formulat obiecțiuni cu privire la acest raport, astfel cum rezultă din conținutul încheierii de ședință din 20.09.2005.

Expertiza topo a fost efectuată de expert D. F. (f. 257 volum 2 apel) .La acest raport de expertiză a formulat obiecțiuni pârâtul M. A., care au fost respinse de instanță ca neîntemeiate, la termenul de judecată din 03.09.2007( f. 380 volum 2 apel).

În raport de concluziile raportului de expertiză topo, la termenul de judecată din 03.09.2007 (f. 380 volum 2 apel), din oficiu tribunalul a invocat excepția lipsei de interes privind pe ., SC S. P. SRL, . și ., care sunt interveniente în interes propriu în acțiunea principală și, respectiv, reclamante în acțiunea conexă .

Prin încheierea pronunțată la data de 22.05.2008, în dosar nr._, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis cererea de strămutare formulată de petenta . C., a strămutat judecarea cauzei de la Tribunalul C. la Tribunalul București, păstrând actele îndeplinite de Tribunalul C. înainte de strămutare.

Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul București-Secția a V-a Civilă la data de 18.09.2008, sub număr_/3/2008.

Prin încheierea de ședință din data de 06.03.2009, s-a admis excepția necompetenței funcționale, dosarul fiind trimis pentru a fi repartizat unui complet specializat de fond funciar.

După repartizare, dosarul a fost înregistrat, la aceeași Secție a Tribunalului București, sub număr_/3/2008, fiind pronunțată decizia civilă nr. 421/15.04.2010, prin care tribunalul, evocând fondul cauzei, a respins excepția lipsei de interes și excepția lipsei calității procesuale active a intervenientelor . și ADS; a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. locală C. de fond funciar; a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei . a intervenientelor ., SC S. P. SRL, ., SC I. O. SRL; a respins acțiunea principală completată și precizată formulată de . lichidator judiciar . contradictoriu cu pârâtele C. locală C. de fond funciar, C. Județeană C. de fond funciar și M. A., pentru lipsa calității procesuale active; a respins cererea de intervenție în interes propriu și acțiunea conexă formulate de ., SC S. P. SRL, ., SC I. O. SRL, ca fiind introduse de persoane fără calitate procesuală activă; a admis cererea de intervenție în interes propriu și acțiunea conexă formulate de . și cererea de intervenție în interes propriu completată, formulată de ADS, iar pe cale de consecință s-a constatat nulitatea absolută a art. 1 din Decizia nr. 78/ 25.03.1992, respectiv în ceea ce o privește pe J. M. M., și a Deciziei nr._/ 21.12.1992, ambele emise de C. Județeană C. de Fond Funciar; a constatat nulitatea absolută a contractului de locațiune nr. 231/26.02.1998 ( înregistrat sub număr 313/21.12.1992) încheiat între . autoarea pârâtului M. A.; s-a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr.1665/25.10.2003 emis de C. Județeană C. de Fond Funciar.

Admiterea excepției privind lipsa de interes și lipsa calității procesuale active a . respingerea pretențiilor sale ca fiind formulate de o persoană fără calitate procesuală activă a fost motivată prin aceea că serele acestei societăți au fost vândute la licitație, iar aceasta nu mai este nici deținătoarea terenului în litigiu, pe care l-a predat pe bază de Protocol, astfel că nu mai justifică un folos practic la desființarea actelor în litigiu.

Admiterea excepției privind lipsa de interes și lipsa calității procesuale active a ., SC S. P. SRL, ., SC I. O. SRL a fost motivată prin aceea că, potrivit raportului de expertiză topo întocmite în cauză și înscrisurilor depuse la dosar, suprafața de teren care face obiectul titlului de proprietate și contractului de locațiune atacate în acest dosar nu se suprapune nici măcar parțial cu terenurile aferente serelor dobândite în proprietate de aceste societăți și care fac obiectul contractelor de concesiune dintre acestea și ADS. În consecință, s-a reținut că nu s-a justificat folosul practic obținut prin desființarea actelor susmenționate.

Excepția lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active în ceea ce privește . și AGENȚIA D. STATULUI au fost apreciate ca neîntemeiate, deoarece actele în litigiu afectează direct dreptul dobândit de . prin contractul de concesiune încheiat cu ADS, respectiv ADS are interesul legitim să ceară desființarea acelorași acte, în calitate de administrator al terenurilor proprietate de stat și debitor al obligației de a asigura folosința terenului, conform contractelor de concesiune încheiate.

Pe fondul cauzei, tribunalul a observat că numitul C. S.-„ colonist „ decedat în anul 1957- a deținut două parcele (lotul 26) de 1,5 +3,5 ha teren arabil în . mp loc de casă în . se precizează în Contractul de vânzare-cumpărare autentificat din 27.11.1947.

Din răspunsurile date de pârâtul M. A. la interogatoriul luat de prima instanță și din concluziile raportului de expertiză topo întocmit în cauză, reiese că reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma autorului C. S. nu s-a făcut pe vechiul amplasament, care nu era cuprins în perimetrul terenului ce a aparținut .>

În plus, conform adresei OCOT C., întreaga suprafață deținută de .-a aflat anterior în folosința CAP „ VIILE NOI”, în baza HCM 29/1963, iar anterior colectivizării a constituit izlaz comunal în administrarea Consiliului Popular C., iar nu proprietate particulară.

Din suprafața de 5 ha menționată în titlul de proprietate în litigiu, o suprafață de 3,9675 ha, reprezentată de parcelele A1113/59 și A 1113/48, formează obiectul contractului de concesiune încheiat între . și AGENȚIA D. STATULUI, fiind aferentă serelor dobândite la licitație publică de societatea comercială susmenționată.

Astfel, terenul ce a aparținut autorului pârâtului M. A. a fost adus în CAP și nu s-a aflat în perimetrul fostei Întreprinderi de Sere C., pentru a fi îndeplinite condițiile legale, ale art.36 din Legea nr.18/1991, în vederea stabilirii calității de acționar a numitei J. M. M. la . plus, aceasta nu făcuse dovada, pe bază de documente, că proprietatea autorului său, C. S., se afla în perimetrul . că au fost încălcate și dispozițiile art. 4 ind.1 din Legea 1/2000.

Nulitatea recunoașterii pentru J. M. M. a calității de acționar la . nulitatea actelor subsecvente, respectiv a contractului de locațiune nr.231/26.02.1998 (înregistrat sub număr 313/21.12.1992) încheiat între . autoarea pârâtului M. A., precum și a titlului de proprietate nr.1665/25.10.2003 emis de C. Județeană C. de Fond Funciar.

Împotriva deciziei nr. 421A/15.04.2010 a Tribunalului București - Secția a V-a Civilă au declarat recurs pârâții M. A. și C. Județeană C. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor.

Prin decizia civilă nr.470/20.04.2011 pronunțată în dosarul nr._, Curtea de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie, cele două recursuri au fost admise, decizia Tribunalului București - Secția a V-a Civilă a fost casată, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare la această instanță.

În esență, Curtea de Apel București și-a motivat soluția pe următoarele considerente:

În cadrul cererii conexe de chemare în judecată și al cererii de intervenție în interes propriu formulate de ., cât și în cadrul cererii de intervenție în interes propriu completată promovată de ADMINISTRAȚIA D. STATULUI, s-au indicat trei cauze de nulitate a reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu, respectiv: 1) reconstituirea s-a făcut pe un alt amplasament decât cel avut de autorii persoanelor fizice, cauză circumstanțiată de ansamblul criticilor legate de invocata nelegală prestabilire a calității acestor pârâți ca acționari ai fostei .) reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut pe un teren care anterior a fost izlaz comunal; 3) reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut pe un teren ocupat de sere în funcțiune.

Curtea a constatat că în privința primei cauze de nulitate –reconstituirea dreptului de proprietate pe un alt amplasament decât cel avut de autorii pârâților persoane fizice – tribunalul nu a soluționat integral fondul, în sensul că nu a analizat și mijloacele de apărare invocate de pârâți în privința acestei cauze.

Astfel, cu ocazia concluziilor scrise depuse de pârâtul M. A., în apel, după anularea sentinței emise de Judecătoria C., această parte a arătat, printre altele, împrejurarea că reconstituirea pe un alt amplasament nu este de natură să îi afecteze dreptul său și să tragă nulitatea actelor juridice (fila 138 apel).Totodată, acest pârât a arătat că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele de nulitate prevăzute de art.III lit.a) din Legea nr. 169/1997.

Aceste mijloace de apărare ale pârâtului M. A., esențiale, nu au fost analizate.

Instanța de rejudecare a primit îndrumarea de a analiza aceste apărări, precum și criticile privind lipsa calității procesuale active, să stabilească domeniul de aplicare al art.III lit.a) din Legea nr. 169/1997, precum și raportul dintre acest text de lege și art. 14 din Legea nr. 18/1991.

În rejudecare, prin Notele de ședință și concluziile scrise depuse la dosar, apelantul pârât M. A. a solicitat menținerea ca valabile a actelor în litigiu: Decizia nr. 78/ 25.03.1992, respectiv în ceea ce o privește pe J. M. M., și Decizia nr._/ 21.12.1992, ambele emise de C. Județeană C. de Fond Funciar; contractul de locațiune nr. 231/26.02.1998 (înregistrat sub număr 313/21.12.1992) încheiat între . autoarea pârâtului M. A.; titlul de proprietate nr.1665/25.10.2003 emis de C. Județeană C. de Fond Funciar.

S-a mai invocat lipsa de interes și lipsa calității procesuale active la promovarea acțiunii în constatarea nulității absolute, raportat la dispozițiile art.III alin.2) din Legea nr. 169/1997și la faptul că nu se justifică un interes personal și direct la promovarea acestei acțiuni.

S-a învederat instanței că alte instanțe - Curtea de Apel București și Curtea de Apel Timișoara au dat câștig de cauză unor persoane aflate în situații similare.

Prin decizia civilă nr.460/A/27.04.2012, Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, evocând fondul cauzei în apelul formulat de apelantul pârât M. A., împotriva sentinței civile nr. 7252/ 13.07.2004 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/2002 conexat cu dosarul nr._/2003:

A respins excepția lipsei de interes și excepția lipsei calității procesuale active privind pe intervenienta în interes propriu – reclamantă conexă . și pe intervenienta în interes propriu din dosarele nr._/2002 și nr._/2003 – ADMINISTRAȚIA D. STATULUI.

A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. locală a mun.C. de fond funciar.

A admis excepția lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes cu privire la reclamanta . lichidator judiciar MAESTRO SPRL și la intervenientele în interes propriu-reclamante în acțiunea conexă ., SC S. P. SRL, . și ..

A respins acțiunea principală, completată și precizată, formulată de reclamanta . lichidator judiciar MAESTRO SPRL, în contradictoriu cu pârâții C. Județeană C. de Fond funciar, C. locală a mun.C. de fond funciar și M. A., ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.

A respins cererea de intervenție în interes propriu și acțiunea conexă formulate de intervenientele în interes propriu-reclamante conexe ., SC S. P. SRL, . ȘI ., ca fiind introduse de persoane fără calitate procesuală activă.

A admis cererea de intervenție în interes propriu și acțiunea conexă formulate de intervenienta în interes propriu-reclamantă conexă . și cererea de intervenție în interes propriu, completată și precizată, formulată în dosarele conexate de intervenienta ADMINISTRAȚIA D. STATULUI, iar pe cale de consecință:

A constatat nulitatea absolută a art.1 din Decizia nr.78/25.03.1992 în ceea ce o privește pe numita J. M.-M., autoarea pârâtului M. A., decizie emisă de C. jud.C. de fond funciar.

A constatat nulitatea absolută a deciziei nr._/21.12.1992 emisă de C. jud.C. de fond funciar, privind pe J. M. M..

A constatat nulitatea absolută a contractului de locațiune nr.231/26.02.1998, înregistrat sub număr 313/03.03.1998, încheiat între J. M.-M. și ..

A constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr.1665/23.10.2003 remis de pe urma autorului C. S..

Analizând cauza prisma criticilor formulate de apelantul M. A. și îndrumărilor date de instanța de recurs, în raport de dispozițiile art.294-art.296 C.pr.civ., Tribunalul a apreciat că aceste critici sunt nefondate, atât în ceea ce privește excepțiile lipsei de interes și a calității procesuale active a . și ADMINISTRAȚIA D. STATULUI, cât și fondul pretențiilor formulate în raport de aceste persoane, pentru următoarele considerente:

Conform dispozițiilor art.III alin.1) din Legea nr. 169/1997, care modifică și completează Legea fondului funciar nr.18/1991, sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991:

a) actele de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de constituiri sau reconstituiri;

b) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, orașelor, municipiilor;

c) Actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităților, pe terenurile revendicate de foștii proprietari, cu excepția celor atribuite conform art. 23 din lege (art.24 din Legea nr.18/1991 republicată);

d) Actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituie ca izlaz comunal;

e) Actele de constituire a dreptului de proprietate în condițiile art.20( art. 21 din Legea nr. 18/1991 republicată ) în localitățile în care s-a aplicat cota de reducere prevăzută de lege;

f) Actele de constituire a dreptului de proprietate, în condițiile art.20( art. 21 din Legea nr. 18/1991 republicată ) și în cazul în care în localitatea respectivă nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor îndreptățite de lege;

g) Transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încălcarea condițiilor prevăzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit urmare a transferului;

h) Actele de vânzare –cumpărare privind construcțiile afectate unei utilizări sociale sau culturale ce au aparținut cooperativelor agricole de producție, cu încălcarea dispozițiilor imperative prevăzute la ultimul alineat al art.28 din lege( art.29 din Legea nr. 18/1991 republicată).

Alineatul 2) al III din Legea nr.169/1997 prevede că nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, procuror și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești de drept comun, care au plenitudine de jurisdicție.

Astfel cum s-a mai arătat în practica judiciară, din exprimarea exhaustivă a textului legal susmenționat, cu valoare de normă specială cât privește instituția nulității actului juridic, aplicabilă cu privire la actele de constituire și reconstituire a dreptului de proprietate în baza legilor funciare, rezultă că:

Sancțiunea nulității va afecta orice act, nu numai titlul de proprietate, emis în procedura de constituire/reconstituire a dreptului de proprietate, dacă a avut ca efect obținerea dreptului de proprietate de o persoană neîndreptățită, adică o persoană care nu ar fi obținut această constituire/reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului dacă prin actul respectiv nu ar fi fost încălcate dispozițiile legale în vigoare în materia fondului funciar.

Este și cazul dispozițiilor art.14 din Legea nr.18/1991, potrivit căruia și persoanele ale căror terenuri au trecut, cu sau fără titlu, în patrimoniul cooperativei agricole de producție, fără ca ele să fi dobândit calitatea de cooperator ori, după caz, moștenitorii acestora, pot primi terenuri din extravilan aduse sau preluate în orice mod în patrimoniul cooperativei, cu aplicarea art. 13 alin.1) și alin.2) din Legea nr. 18/1991.

Articolul 13 alin.1) prevede că terenurile cooperativelor agricole de producție, situate în extravilanul localităților, devin proprietatea cooperatorilor sau moștenitorilor acestora, corespunzător suprafețelor aduse sau preluate în orice mod în patrimoniul cooperativei, iar alin.2) al aceluiași articol prevede că atribuirea efectivă a terenurilor se face în zonele de câmpie pe sole stabilite de comisie, nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietății, în cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor.

Conform legilor funciare, reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea lui M. A. și a autoarei sale a parcurs mai multe etape, fiind emise mai multe acte care au stat la baza Titlului de proprietate nr.1665/25.10.2003 emis de C. Județeană C. de Fond Funciar.

Astfel, apelantul pârât M. A. este moștenitorul numitei J. M. M., conform certificatului de moștenitor nr.51/17.04.1998.

Numita J. M. M. a depus cererea nr. 5002/1991, prin care, în calitate de moștenitoare după defunctul C. S., a cerut Comisiei locale a mun.C. de aplicare a legilor funciare reconstituirea dreptului de proprietate după defucntul C. S., respectiv pentru terenul de 5 ha situat în satul Anadalchioi jud. C..

Din actele aflate la dosar rezultă că defunctul C. S., colonist, decedat în 1957, a deținut 2 parcele, de 1,5 ha și 3,5 ha teren arabil în . loc de casă în vara satului, în baza contactului de vânzare-cumpărare autentificat din 27.11.1947.

Urmare cererii susmenționate, C. Județeană C. de aplicare a legilor funciare a emis decizia nr. 78/ 25.03.1992, prin care numitei J. M. M., alături de alte 14 persoane, li s-a recunoscut dreptul de a primi acțiuni la diferite societăți.

Ulterior, prin decizia nr._/21.12.1992, C. Județeană C. de aplicare a legilor funciare recunoaște pentru J. M. M., moștenitoarea lui C. S., calitatea de acționar, pentru echivalentul a 5 ha teren, la .>

Decizia susmenționată a fost emisă în baza art.93 alin.3) și alin.4) din Legea nr. 18/1991, pentru aplicarea art. 36 și art.38 din Legea nr. 18/1991.

Referirea la art. 36 și art. 38 din Legea nr. 18/1991 însemna că acea persoană, care a beneficiat de acțiuni, îndeplinea următoarele condiții:

- terenul său agricol a trecut în proprietatea statului ca efect al unor legi speciale, altele decât cele de expropriere,

- acest teren se afla, la data intrării în vigoare a legii nr.18/1991, în administrarea unei unități agricole de stat;

- respectivele unități agricole de stat s-au reorganizat în societăți comerciale, conform Legii nr. 15/1990;

- persoana respectivă a cerut să fie acționar la o asemenea societate comercială, care, la data apariției legii nr.18/1991, avea în administrare terenul său;

În speță, numita J. M. M. nu îndeplinea aceste condiții, pentru a putea să devină, legal, acționar la . Întreprindere de Sere C.).

Astfel, din adresa nr.2244/02.07.1997 emisă de OCOT C., întreaga suprafață de teren deținută de . conform Legii nr. 15/1990 din fosta Întreprindere de Sere C., înființată în anul 1974) s-a aflat anterior în folosința CAP „ VIILE NOI”, în baza HCM 29/1963, iar înainte de colectivizare a constituit islaz comunal, în administrarea Consiliului Popular C., iar nu proprietate particulară.

Aceste relații oferite de OCOT C. se coroborează cu răspunsurile date de pârâtul M. A. la interogatoriul luat în primă instanță (fila 182 dosar nr._/2002). Astfel, la întrebarea nr.1, pârâtul M. A. a răspuns că autorul său, după care s-a făcut reconstituirea dreptului de proprietate prin actele în litigiu, a deținut 5 ha teren agricol extravilan, în satul Anadalchioi, teren care în prezent este amplasat în zona Pieții Brick din mun.C., în altă parte decât terenul primit de la C. Județeană C.. La același interogatoriu, la întrebarea numărul 4, pârâtul M. A. a arătat că în cererea de reconstituire nu s-a specificat unde dorește să fie amplasat terenul acordat de autorități, ci doar a cerut să fie pus în posesie pe un teren.

În mod similar, expertiza topo întocmită de expert D. F. la dispoziția Tribunalului C. (f.257 volum 2 apel) a stabilit că terenul în litigiu, în suprafață de 5 ha și evidențiat în titlul de proprietate nr.1665/23.10.2003 după autorul C. S., este situat în prezent pe teritoriul municipiului C., în interiorul fostei Întreprinderi de Sere C., fiind teren intravilan, arabil. Expertul a mai arătat că reconstituirea dreptului de proprietate după defunctul C. S. nu s-a făcut pe vechiul amplasament, acesta din urmă aflându-se în satul Anadalchioi. Expertul topo a stabilit că din terenul de 5 ha evidențiat în titlul de proprietate fac parte parcelele A1113/59 și A 1113/48, în suprafață cumulată de 3,9675 ha, iar aceste două parcele fac parte și din contractul de concesiune încheiat de . și ADS, fiind ocupate de serele 31,33 și 34 aflate în proprietatea .; cea de a treia parcelă din titlul de proprietate, respectiv A 1113/53 în suprafață de 1,0325 ha, nu face obiectul contractului de concesiune susmenționat.

În concluzie, tribunalul a reținut că reconstituirea dreptului de proprietate după defunctul C. S., prin recunoașterea în favoarea moștenitoarei acestuia, J. M. M., a calității de acționar la . Întreprinderea de Sere C.), prin decizia nr. 78/ 25.03.1992 și decizia nr._/ 21.12.1992, emise de C. Județeană C. de aplicare a legilor funciare s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 36 și art. 38 din Legea nr. 18/1991, în forma în vigoare la data emiterii lor, deși aceste texte de lege sunt menționate în cele două decizii ca fiind temeiul juridic al reconstituirii dreptului de proprietate, deoarece terenul ce aparținuse defunctului C. S. nu se afla nici la data intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991, nici la data emiterii celor două decizii, în administrarea . prin reorganizarea fostei Întreprinderi de Sere C..

Nu se poate reține că reconstituirea susmenționată, pe un alt amplasament, ar fi valabilă, în raport de dispozițiile dispozițiilorart.14 din Legea nr. 18/1991, potrivit căruia și persoanele ale căror terenuri au trecut, cu sau fără titlu, în patrimoniul cooperativei agricole de producție, fără ca ele să fi dobândit calitatea de cooperator, ori, după caz, moștenitorii acestora, pot primi terenuri din extravilan aduse sau preluate în orice mod în patrimoniul cooperativei, cu aplicarea art. 13 alin.1) și alin.2) din Legea nr. 18/1991.

Se observă din concluziile raportului de expertiză topo că terenul primit de pârâtul M. A. nu este situat în extravilan, ci în intravilanul mun.C.. În plus, terenul a ieșit din patrimoniul CAP „VIILE NOI” mult înainte de 1989, fiind atribuit fostei Întreprinderi de Sere C., deci la data intrării în vigoare a legii nr. 18/1991 nu se mai afla în CAP.

Nefiind îndreptățită să aibă calitatea de acționar la . pârâtului M. A., J. M. M., nu putea încheia contractului de locațiune din 1998, cu . baza dispozițiilor art.25 din Legea nr. 16/1994, intrată în vigoare la 07.04.1994.

Potrivit textului legal susmenționat, persoanele fizice cărora le-a fost stabilită calitatea de acționar, în baza prevederilor art.36 din Legea nr. 18/1991, pot opta, în termen de 1 an de la data intrării în vigoare a acestei legi, pentru calitatea de locator, în condițiile legii.

Or, pentru J. M. M. s-a stabilit calitatea de acționar cu încălcarea prevederilor legale, deci reconstituirea dreptului de proprietate în această modalitate s-a făcut pentru o persoană neîndreptățită, ceea ce, potrivit art. III alin.1) lit.a) din Legea nr. 169/1997, atrage nulitatea absolută a actelor de reconstituire - cele două decizii emise de C. Județeană C. de aplicare a legilor funciare și contractul de locațiune din 1998 – și lipsirea lor de orice efecte prevăzute de lege, conform principiului quod nullum est, nullum producit efectum.

Acest principiu de drept, conform căruia nulitatea actului trage nulitatea acelor subsecvente, este aplicabil și în materia actelor de constituire/reconstituire a dreptului de proprietate conform Legii nr.18/1991 și a celorlalte legi funciare, atâta vreme cât nu există prevederi contrare exprese în aceste legi speciale.

Situațiile în care nu intervine nulitatea absolută sunt prevăzute de art.III alin.2ind.2 și alin.2 ind.3 din Legea nr. 169/1997, dar în speță nu sunt îndeplinite aceste condiții, pentru că nu s-a dovedit că pârâtul M. A. sau autoarea sau au găsit vechiul amplasament, de care a fost deposedat C. S., atribuit legal altor persoane.

Este lipsit de relevanță sub aspectul valabilității celor decizii ale Comisiei Județene C. de aplicare a legilor funciare - decizia nr. 78/ 25.03.1992 și decizia nr._/ 21.12.1992- faptul că, prin decizia civilă nr. 1555/25.09.2007, Curtea de Apel București-Secția a IV-a Civilă s-a pronunțat în sensul că decizia nr. 78/ 25.03.1992 emisă de C. Județeană C. este valabilă, deoarece pârâtul M. A. și autoarea lui, J. M. M., nu au fost părți în dosarul în care a fost pronunțată decizia susmenționată, ci alte persoane la care se referea decizia atacată.

Prin aplicarea principiului că ceea ce este nul nu poate produce efecte, se va reține că este lovit de nulitate absolută și procesul-verbal de punere în posesie a lui J. M., din 07.08.2001, asupra a 5 ha din perimetrul fostei . lipsit de relevanță faptul că entitățile care au participat la punerea în posesie au solicitat ulterior nulitatea absolută a reconstituirii, atâta vreme cât nulitatea absolută nu poate fi acoperită.

Raportat la faptul că erau lovite de nulitate absolută contractul de locațiune din 1998 încheiat de J. M. și ADS, precum și procesul-verbal de punere în posesie a acesteia, din 07.08.2001, apare ca o prevalare de propria incorectitudine, deci lipsită de relevanță, apărarea pârâtului M. A., în sensul că . a încheiat contractele de locațiune cu ADS, la 15.03.2002 și la 29.10.2003, pentru terenul aferent serelor, urmare cumpărării la licitație publică a activelor- sere aparținând . 29.05.2001 și la 13.11.2001, adică în timp ce era în derulare Contractul de locațiune încheiat de J. M. în 1998, pentru o parte din terenul astfel concesionat către ..

Nulitatea acestor acte de reconstituire atrage și nulitatea titlului de proprietate nr.1665/23.10.2003 după autorul C. S., ca act subsecvent, care se întemeiază pe o procedură de reconstituire viciată.

În sprijinul aceleiași soluții, vine și argumentul că procedura de reconstituire susmenționată a presupus parcurgerea mai multor etape, timp în care au intervenit modificări ale prevederilor legale în materie, precum și noi reglementări, astfel că valabilitatea actelor emise în vederea reconstituirii dreptului de proprietate în cadrul acestei proceduri se apreciază conform principiului tempus regit actum, respectiv unei situații juridice i se aplică legea în vigoare la data ivirii ei. Altfel spus, trebuie să se țină seama de noile reglementări, cu atât mai mult cu cât acestea conțin prevederi care protejează interesele foștilor proprietari, care pot obține despăgubiri.

În aplicarea acestui principiu privind succesiune legilor civile în timp, raportat la faptul că după emiterea în 1992 a celor două decizii ale Comisiei Județene C. de Fond funciar, a fost adoptată Legea nr.268/28.05.2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri de stat cu destinație agricolă și înființarea Agenției D. Statului. Conform art.7 din legea susmenționată, ADS trebuia să inventarieze terenurile cu destinație agricolă prevăzute de lege (Anexa 1 poziția 258 face referire la .), și să preia aceste terenuri, pe bază de protocol încheiat cu respectiva societate comercială, în termen de 15 zile de la inventariere.

Articolul 3 alin.3 din Legea nr. 268/2001 prevedea că terenurile care urmau să fie retrocedate, conform Legii nr.18/1991 rep.și Legii nr.1/2000, solicitate conform legii, se transmit comisiilor locale de fond funciar, la cererea comisiei județene de fond funciar.

Raportat la aceste dispoziții legale, se observă că, pentru a fi folosite terenurile . reconstituirea dreptului de proprietate conform Legii nr. 18/1991, aceste terenuri nu putea fi predate direct de . C. locală a mun.C. de fond funciar, ci trebuia parcursă procedura prevăzută de art.7 din Legea nr. 268/28.05.2001, în vigoare la 07.08.2001 când J. M. a fost pusă în posesie pe terenul . în speță nu s-a dovedit că această procedură fusese urmată.

Raportat la motivele de nelegalitate a reconstituirii dreptului de proprietate prin actele în litigiu și la îndrumarea dată de instanța de recurs, apare ca inutilă problema analizării împrejurării dacă serele aflate pe terenul în litigiu erau în funcțiune.

În concluzie, actele de reconstituire a dreptului de proprietate după defunctul C. S. - decizia nr. 78/ 25.03.1992, în ceea ce o privește pe numita J. M. M. - și decizia nr._/ 21.12.1992, ambele emise de C. Județeană C. de Fond funciar, contractul de locațiune nr. 231/26.02.1998 (înregistrat sub număr 313/21.12.1992) încheiat între . autoarea pârâtului M. A., procesul-verbal de punere în posesie a lui J. M., din 07.08.2001 și titlul de proprietate nr.1665/25.10.2003 emis de C. Județeană C. de Fond Funciar - intră în domeniul actelor de reconstituire care au fost emise în favoarea unei peroane neîndreptățite, deci sunt lovite de nulitate absolută, conform dispozițiilor art.III alin.1) lit.a) din Legea nr. 169/1997.

Reținerea acestei sancțiuni, care lipsește de efecte reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea pârâtului M. A. și a autoarei sale, J. M. M., nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate, deoarece pârâtul u are un bun, în sensul art.1 din Primul Protocol adițional.

Astfel, . Legii nr.18/1991 a dat naștere unui drept de creanță în favoarea anumitor categorii de persoane, drept care este condițional, pentru că depinde în existența sa juridică de verificarea de către instanță a calității de creditor și de stabilirea întinderii dreptului.

În cauza Caracas contra României, instanța europeană s-a pronunțat în sensul că o creanță de restituire este o creanță sub condiție, atunci când problema întrunirii condițiilor legale ar trebui rezolvată în cadrul procedurii administrative și judiciare promovate. De aceea, la momentul sesizării jurisdicțiilor interne și a autorităților administrative, această creanță nu poate fi considerată ca fiind suficient stabilită pentru a fi considerată ca având o valoare patrimonială ocrotită de art.1 din Primul Protocol.

În același sens, în cauza Fernandez-Molina Gonzales ș.a. contra Spaniei ( hot. din 18.10.2002), instanța europeană s-a pronunțat în sensul că o creanță nu poate fi considerată un bun în sensul art.1 din Protocolul 1, decât dacă a fost constatată sau stabilită printr-o decizie judiciară, intrată în puterea lucrului judecat.

Cât privește persoanele care pot solicita instanței să constate această nulitate absolută a actelor nelegale de reconstituire a dreptului de proprietate, deci care justifică interesul legitim și calitatea procesuală activă la promovarea acțiunii, tribunalul reține:

. are interes legitim, deci are calitatea procesuală activă să solicite constatarea nulității absolute a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea lui M. A., ca moștenitor după J. M. M., deoarece, conform raportului de expertiză topo efectuat în cauză, din terenul de 5 ha evidențiat în titlul de proprietate în litigiu fac parte parcelele A1113/59 și A 1113/48, în suprafață cumulată de 3,9675 ha, iar aceste două parcele fac parte și din contractul de concesiune încheiat de . și ADS, fiind ocupate de serele 31,33 și 34 aflate în proprietatea .; cea de a treia parcelă din titlul de proprietate, respectiv A 1113/53 în suprafață de 1,0325 ha, nu face obiectul contractului de concesiune susmenționat.

Serele susmenționate au fost dobândite la licitațiile din 29.05.2001 și 13.11.2001, iar terenul aferent este concesionat adjudecatarului . pe durata existenței activului, nu mai mult de 49 ani, conform contractului de concesiune nr. 31/29.10.2003.

Întregul teren proprietate de stat deținut în administrare de . fost predat către AGENȚIA D. STATULUI, în baza Protocolului din data de 27.04.2000 (fila 119 dosar_/2002), astfel cum a fost modificat prin actul adițional nr.1/07.11.2001.

Astfel, ADS justifică interesul legitim și calitatea procesuală activă de a solicita constatarea nulității absolute a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea lui M. A., ca moștenitor după J. M. M., deoarece îi afectează dreptul de administrare.

În consecință, tribunalul a respins ca neîntemeiate excepția lipsei de interes și excepția lipsei calității procesuale active privind pe intervenienta în interes propriu-reclamantă conexă . și pe intervenienta în interes propriu din dosarele nr._/2002 și nr._/2003 ADMINISTRAȚIA D. STATULUI și a admis pretențiile acestor persoane.

Totodată, tribunalul a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei locale C. de fond funciar, deoarece această entitate a făcut propuneri privind recunoașterea calității de acționar a lui J. M. M. la . urmată de emiterea actelor în litigiu, deci această comisie este participantă în procedura viciată care a stat la baza emiterii actelor de reconstituire atacate în cest dosar .

Pe de altă parte, au fost admise excepția lipsei de interes și, implicit, excepția lipsei calității procesuale active, în ceea ce privește pe reclamanta . nu mai deține terenul și în ceea ce privește pe intervenientele în interes propriu - reclamante în acțiunea conexă ., SC S. P. SRL, . ȘI ., ale căror sere nu se află pe terenul din titlul de proprietate și nici nu au concesionat terenul respectiv.

În consecință, au fost respinse acțiunea principală, completată și precizată, formulată de reclamanta . lichidator judiciar . contradictoriu cu pârâții C. Județeană C. de fond funciar, C. locală C. de fond funciar și M. A., ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă, respectiv vor fi respinse cererea de intervenție în interes propriu și acțiunea conexă, formulate de intervenientele în interes propriu-reclamante conexe ., SC S. P. SRL, . ȘI ., ca fiind introduse de persoane fără calitate procesuală activă.

În temeiul art. III alin.1) lit.a) din Legea nr. 169/1997, au fost admise cererea de intervenție în interes propriu și acțiunea conexă, formulate de intervenienta în interes propriu-reclamantă conexă ., și cererea de intervenție în interes propriu, completată, formulată în dosarele conexate de intervenienta ADMINISTRAȚIA D. STATULUI, iar pe cale de consecință, s-a constatat nulitatea absolută a următoarelor acte: Decizia nr. 78/ 25.03.1992, respectiv în ceea ce o privește pe J. M. M., și Decizia nr._/21.12.1992, ambele emise de C. Județeană C. de Fond Funciar; contractul de locațiune nr. 231/26.02.1998 (înregistrat sub număr 313/21.12.1992) încheiat între . autoarea pârâtului M. A.; titlul de proprietate nr.1665/25.10.2003 emis de C. Județeană C. de Fond Funciar.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâtul M. A., solicitând admiterea recursului, astfel cum a fost formulat cu consecința menținerii ca leale a actelor anulate, luând în considerare anularea deciziei nr.460/A/27.04.2012, ca fiind neîntemeiată.

După expunerea situației de fapt, recurentul a susținut că pricina se dezbate în instanță de ani de zile, iar dacă o procedură de reconstituire a dreptului de proprietate parcurge mai multe etape, timp în care au intervenit modificări ale prevederilor legale în materie, precum și noi reglementări, actele emise ulterior în vederea reconstituirii dreptului de proprietate în cadrul acestei proceduri se apreciază, conform principiului nici o lege nu poate fi aplicată retroactiv, respectiv unei situații juridice se aplică legea la data emiterii actelor care au făcut obiectul retrocedării.

La termenul de judecată din 12.11.2012, Curtea a invocat excepția nulității recursului în temeiul dispozițiilor art.303 și art.306 din Codul de procedură civilă.

Curtea, analizând excepția urmează să o admită pentru următoarele considerente:

Conform dispozițiilor art.302¹pct.3 Cod procedură civilă, cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor.

Motivele de nelegalitate ce pot fi invocate în recurs sunt strict și limitativ reglementate de dispozițiile art.304 pct.1 – 9 Cod procedură civilă.

Conform art.306 Cod procedură civilă, neindicarea motivelor de recurs sau indicarea greșită a acestora nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea criticilor formulate face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art.304 Cod procedură civilă.

Constatând că în cererea de recurs formulată, recurentul nu a indicat motivele de nelegalitate pe care le invocă și apreciind că nici una din susținerile făcute de acesta în cuprinsul cererii de recurs nu pot fi încadrate de instanță în motivele de nelegalitate prevăzute de art.304 pct.1 – 9 Cod procedură civilă, Curtea va admite excepția invocată și va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Constată nul recursul formulat de recurentul-pârât M. A., împotriva deciziei civile nr.460 A din 27.04.2012, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți C. JUDEȚEANĂ C. PENTRU STABILIREA DREPTURILOR DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, C. L. C. PENTRU STABILIREA DREPTURILOR DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, cu intimata-reclamantă . PRIN LICHIDATOR JUDICIAR „. cu intimații-intervenienți ., ., SC R. C. SRL, ., . și AGENȚIA D. STATULUI.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 12 noiembrie 2012.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

DOINIȚA M. D. A. B. I. B.

GREFIER

L. C.

Red.D.M.

Tehnored.B.I.

2 ex/27.11.2012

----------------------------------------

T.B.- Secția a V-a – C.C.

- M.G.

← Legea 10/2001. Decizia nr. 1978/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI		Pretenţii. Decizia nr. 679/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI →

Fond funciar. Decizia nr. 1981/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 1981/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI