Legea 10/2001. Decizia nr. 431/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 431/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 12-03-2012 în dosarul nr. 431/2012

Dosar nr._

(_ )

ROMANIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA CIVILĂ NR.431

Ședința publică de la 12 martie 2012

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE - DOINIȚA M.

JUDECĂTOR - D. A. B.

JUDECĂTOR - I. B.

GREFIER - L. C.

* * * * * * * * * *

Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentele-reclamante L. L. S. și B. L. A. DOMINIQUE, împotriva sentinței civile nr. 1181 din 10.06.2011, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă P. M. BUCUREȘTI PRIN PRIMARUL GENERAL.

Cauza are ca obiect – Legea nr.10/2001.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocat C. C., în calitate de reprezentant al recurentelor-reclamante L. L. S. și B. L. A. Dominique, în baza împuternicirii avocațiale nr._ din 09.03.2012, eliberată de Baroul București, pe care o depune la dosar și consilier juridic I. M.,în calitate de reprezentant al intimatei-pârâte P. M. București prin Primarul General, în baza delegației pe care o depune la dosar .

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

Avocatul recurentelor-reclamante solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și în cadrul probei depune la dosar Dispoziția nr._ din 29.06.2011 emisă de P. M. București prin Primarul General pentru imobilul în litigiu după pronunțarea deciziei de către instanța de fond prin care s-a soluționat favorabil notificarea, iar cele de-al doilea înscris vizează răspunsul la adresa recurenților cu privire la preluarea abuzivă a imobilului și comunică un exemplar părții adverse.

Reprezentantul intimatei-pârâte învederează că nu se opune încuviințării probei solicitate de recurenții-reclamanți și nu solicită termen pentru a lua cunoștință de conținutul acestora.

Curtea, după deliberare, în temeiul dispozițiilor art.305 din Codul de procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de recurenții -

reclamanți, prin apărător și constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul în susținerea și combaterea motivelor de recurs.

Avocatul recurentelor-reclamante solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, modificarea în tot a sentinței civile atacate în sensul de a se constata că prezenta acțiune a rămas fără obiect față de soluționarea cererii de despăgubiri cu privire la imobilul din litigiu prin dispoziția depusă la dosar.

Solicită obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, conform chitanței pe care o depune la dosar.

Reprezentantul intimatei-pârâte solicită admiterea recursului, modificarea sentinței civile atacate și, pe fond, respingerea acțiunii ca rămasă fără obiect în raport de emiterea dispoziției ulterioare.

Cu privire la cheltuielile de judecată solicită aplicarea dispozițiilor art.274 alin.3 din Codul de procedură civilă.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 20.01.2010, sub nr._, pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă, reclamantele L. L. S. și B. L. A. DOMINIQUE au chemat în judecată pe pârâta P. M. București prin Primarul General, solicitând instanței pronunțarea unei sentințe prin care să se constate calitatea reclamantelor de persoane îndreptățite la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul situat în București, . (fost nr.5), compus din construcție și teren în suprafață de 166,7 m.p., să fie obligată pârâta la emiterea unei decizii favorabile prin care să propună acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru cele 8 apartamente vândute în baza Legii nr.112/1995, la înaintarea notificării și a întregii documentații aferente, împreună cu dispoziția, direct Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Motivându-și cererea, reclamantele au susținut că, au formulat în baza Legii nr.10/2001 două notificări înregistrate la B.E.J. sub nr.722/13.02.2002 și nr.685/13.02.2002, prin care au solicitat pârâtei restituirea în natură a imobilului la adresa menționată mai sus, iar pentru partea de imobil vândută, acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.

Deși au fost anexate celor două notificări toate înscrisurile ce dovedeau calitatea reclamantelor de persoane îndreptățite la restituire, conform art.3 din Legea nr.10/2001, pârâta nu a soluționat niciuna din cele două notificări, situație în care, având în vedere dispozițiile obligatorii ale deciziei nr.XX/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, reclamantele au formulat prezenta acțiune, prin care solicită instanței soluționarea pe fond a cererii lor de restituire.

Prin sentința civilă nr.1181/10.06.2011, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a respins acțiunea reclamantelor, ca fiind neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamantele nu au dovedit cu probele administrate preluarea abuzivă a imobilului de către stat, în perioada de referință a Legii nr.10/2001, de la autorul acestora.

Împotriva sentinței instanței de fond au declarat recurs reclamantele, susținând că a fost pronunțată cu interpretarea și aplicarea greșită a legii și invocând în drept dispozițiile art.304 pct.9 Cod de procedură civilă.

Prin motivele de recurs s-a susținut că instanța de fond a greșit atunci când a reținut că recurentele reclamante nu au dovedit faptul că imobilul a cărui restituire se solicită a fost preluat de la autorul lor.

S-a arătat în acest sens că, potrivit actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/1932 de Tribunalul I. – Secția notariat, autorul reclamantelor, E. L., a devenit proprietarul terenului situat în București, . (actual nr.7), pe care ulterior a edificat o construcție cu pivnițe, 3 etaje și mansardă, în baza autorizației de construire nr.73P/27.07.1932.

În continuare, au arătat că pârâta nu a răsturnat prezumția simplă relativă la reluarea abuzivă a bunurilor, nefăcând dovada că la data preluării imobilului, acesta nu s-ar mai fi aflat în proprietatea autorului reclamantelor, situație în care instanța de fond nu putea respinge cererea de restituire.

La termenul de judecată din 12.03.2012, recurentele reclamante, prin apărător, au depus la dosar dispoziția nr._/29.06.2011 emisă de intimata pârâtă, în baza Legii nr.10/2001, prin care s-a propus în favoarea recurentelor reclamante acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru apartamentele situate în imobilul în litigiu, care au fost înstrăinate în baza dispozițiilor Legii nr.10/2001.

Față de acest înscris, prin care intimata pârâtă a recunoscut calitatea recurentelor reclamante de persoane îndreptățite la restituirea imobilului situat în . (fost nr.5), trecut în patrimoniul statului în baza Decretului nr.92/1950 și a propus în condițiile Legii nr.10/2001 acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru apartamentele imobilului, cu terenul aferent, înstrăinate în baza Legii nr.112/1995, Curtea va dispune, conform art.312 Cod de procedură civilă, admiterea recursului, modificarea sentinței instanței de fond, în sensul respingerii acțiunii reclamantelor, ca fiind rămasă fără obiect.

În baza dispozițiilor art.274 Cod de procedură civilă, instanța va obliga intimata la 2.000 lei cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de recurentele-reclamante L. L. S. și B. L. A. DOMINIQUE, împotriva sentinței civile nr. 1181 din 10.06.2011, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă P. M. BUCUREȘTI PRIN PRIMARUL GENERAL.

Modifică sentința, în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamante, ca rămasă fără obiect.

Obligă intimata la 2.000 lei cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 12 martie 2012.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

DOINIȚA M. D. A. B. I. B.

GREFIER

L. C.

Red.I.B.

Tehnored.B.I.

2 ex/14.03.2012

--------------------------------------------

T.B.- Secția a IV-a – G.N.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Legea 10/2001. Decizia nr. 431/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI