Legea 10/2001. Decizia nr. 1489/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1489/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-06-2013 în dosarul nr. 1489/2013
ROMÂNIA
Dosar nr._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ,
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1489 R
Ședința publică din data de 19 Iunie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: C. B. T.
JUDECĂTOR: S. T.
JUDECĂTOR: M. LĂMÂIȚA C.
GREFIER: P. B. B.
Pe rol se află soluționarea recursului civil formulat de recurentul-reclamant R. D. M. cu domiciliul ales la C. av. O. G., împotriva sentinței civile nr.733/29.03.2012, pronunțată de Tribunalul București, Secția a V-a Civilă, în dosarul nr._/3/2009, în contradictoriu cu intimații-pârâți P. M. BUCUREȘTI, S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, M. BUCUREȘTI PRIN PRIMARUL GENERAL.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-reclamant R. D. M. prin avocat O. G., cu împuternicirea avocațială nr._/26.07.2012, aflată la fila 11 în dosar, lipsă fiind intimații-pârâți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că pentru acest termen de judecată procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
La solicitarea reprezentantului recurentului – reclamant R. D. M. de a se îndrepta eroarea strecurată în prima pagină a motivelor de recurs, Curtea ia act de faptul că numele corect este Piața B. nr. 10 și nu B. nr. 10.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Reprezentantul recurentului – reclamant R. D. M. solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și arată că instanța de fond, datorită multitudinilor de acte depuse, nu a sesizat că au fost depuse actele ce evidențiază proprietatea autorului reclamantului. Mai arată că din testament rezultă că recurentul este legatar universal și că moștenește întreaga avere a defunctului T. Radesiu. Învederează că în acea perioadă neexistând certificate de moștenitor, în baza testamentului, trebuia solicitat judecătorului emiterea Jurnalului de trimitere în posesie, care nu reprezenta un act de proprietate, dar care permitea . dispunerea de întreaga avere a defunctului, în același timp devenind și debitorul creditorilor acestuia. Mai arată că la dosarul cauzei a fost depus actul de intabulare a imobilului, din care rezultă că acesta se află situat în Piața B. nr. 10 și foștii proprietari ai acestuia. Referitor la individualizarea imobilului arată că acesta a fost intabulat pe Piața B. nr. 10, colț cu C. nr. 40, iar între cele două războaie mondiale această piață a purtat mai multe nume. Mai arată că identificarea a fost foarte dificilă întrucât imobilul nu mai există și că în prezent terenul este folosit că o parcare pentru autobuze. În final depune practică judiciară și solicită restituirea în natură a terenului, validarea expertizelor efectuate, iar în situația în care lucrările ce se desfășoară pe acest tern continuă să se plătească despăgubiri atât pentru teren cât și pentru construcție. Cu cheltuieli de judecată conform chitanțelor depuse la dosar.
CURTEA ,
Prin cererea înregistrată la data de 25.11.2009, pe rolul Tribunalului București Secția a V-a Civilă, sub nr._/3/2009, reclamantul R. D. M. a chemat în judecată pe pârâta P. M. București, solicitând obligarea pârâtei P. M. București la emiterea dispoziției de restituire pentru terenul situat în . sector l, preluat de autoritățile comuniste, cu cheltuieli de judecata ocazionate de acest proces; acordarea de despăgubiri pentru construcțiile care au fost demolate din .. 113, sector 1; daune interese pe zi de întârziere în valoare de l .000 lei de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, prin notificarea nr. 210 din 5.02.2002, formulata în termen legal în baza dispozițiilor Legii nr. 10/2001, a solicitat prin mandatara D. A. despăgubiri bănești pentru terenul construcție demolată.
A arătat că este stabilit în Germania și datorita unor probleme complicate, nu a putut să se deplaseze în România și a dat procura doamnei D. A. să se ocupe de întocmirea formalităților de restituire a terenului în litigiu.
A arătat că, în urma unor memorii depuse la pârâta la dosarul de restituire nr._/14.10.2002, a atașat toate actele solicitate în vederea soluționării dosarului privind restituirea terenului în natura din ., sector l.
Notificarea cu actele inițiale și dosarul format la Comisia de Aplicare a Legii nr. 10/2001 este complet, dar pârâta a refuzat să soluționeze nejustificat aceasta notificare, prin care a solicitat restituirea în natura a terenului situat în ., sector 1.
De la depunerea notificării și constituirea dosarului pentru restituirea în natura a terenului menționat, au trecut mai mult de 60 de zile, respectiv 8 ani și cu toate că a fost completat cu toate actele privind dovada dreptului de proprietate, calitatea de persoana îndreptățită, modalitatea de preluare a terenului, situația juridica, stabilirea exacta a întinderii terenului și localizarea lui prin expertiza topo, pârâta nu a emis nici o dispoziție, rezultând refuzul clar al acesteia de a soluționa notificarea și implicit, dosarul de restituire a terenului din București, ., sector 1.
În conformitate cu dispozițiile art. 25 alin. 1 din Legea 10/2001, se stipulează: „În termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare potrivit art. 23 unitatea deținătoare este obligata să se pronunțe, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivata, asupra cererii de restituire în natura”.
Consideră că refuzul de soluționare a acestei notificări echivalează că efecte cu un răspuns negativ, care îi deschide că persoană îndreptățită, accesul la justiție pentru a solicita o decizie favorabila.
Prin decizia nr. XX/2007, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că instanțele de judecată sunt competente să soluționeze pe fond și acțiunea persoanei îndreptățite în cazul refuzului nejustificat a entității deținătoare de a răspunde la notificarea părții interesate.
CIRCUMSTANȚELE CAUZEI
La data de 11 septembrie 1936 T. Radesiu (tatăl reclamantului), în baza contractului de vânzare-cumpărare nr._, a cumpărat de la P. G. drogheria din București, Piața dr. B. nr. 10 (actualmente Berzei 113).
În anul 1918, S. B. lasă moștenire casele cu locul lor situate în București, . nepoatei decedate E. Rades, T. Rades, D. Rades și I. Rades, prin testament autentificat la Tribunalul I. - Secția de notariat, conform procesului verbal nr. 1427/26.03.1918.
Din jurnalul nr. 9174/12.11.1918 reiese că Tribunalul I. conform codului civil, îi trimite în proprietate și posesie pe legatarii universali, pe T. Rades, D. Rades și I. Rades (acest document are valoare de certificat de moștenitor).
La dosarul de restituire nr._/14.10.2002, a fost depus certificatul de calitate nr. 32/2003 din data de 13 mai 2003, moștenitori fiind R. D. M. și rezulta neîndoielnic că Radesiu Elia T. se numea și Rades T., iar D. Rades, I. Rades și Rades T. erau frați, respectiv unchii reclamantului.
Prin procesul verbal nr._/1940 al Comisiunii pentru înființarea cărților funciare București se face mențiunea cu privire la imobilul situat în București, . nr. 40, fosta . cu .. compus din teren de 400 mp, cu casa construita din zid și s-a dispus „a se înscrie dreptul de proprietate în cartea funciara provizorie a comunei București asupra imobilului, în favoarea coproprietarilor înscriși în prima parte a procesului verbal” adică Radesiu D. T., Radesiu D. D.-G. și Radesiu D. I.-A..
Este de relevat că . l, care exista în acest moment, a purtat conform adresei nr._/7349/10.06.2003 a Primăriei M. București, Direcția Patrimoniu Evidența Proprietăți, Cadastru, Serviciul Nomenclatura Urbana următoarele denumiri: Piața Griviței, Piața dr. B., Piața M. Macelaru, Piața I. P., Piața H. B..
Din fisa anexa (Partea I-a - date privitoare la imobil ), se face descrierea imobilului din . nr. 10, în prezent ., adică „teren cu casa și curte din zid, acoperita cu tabla, având parter, etaj, pod și subsol”, iar la rubrica date privitoare la proprietate, se identifica următorii proprietari: Radesiu D. T., Radesiu D. D.-G. și Radesiu D. lon-A..
S-a arătat că, în anul 2007, în dosarul de restituire s-a efectuat un Raport de expertiza tehnica extrajudiciara întocmit de expertul tehnic, inginer I. I., iar în anul 2008 s-a efectuat un Raport suplimentar de expertiza tehnica topografica extrajudiciara care a concluzionat că imobilul constituit din teren fără construcții este situat la intersecția străzii Berzei cu C. și că amplasament, imobilul din . este situat în zona apropiata de piața Dr. B., în diagonala cu hala de pește și carne și vizavi de stația de benzinărie situata pe . la numărul poștal 113.
În ceea ce privește notificarea privind revendicarea terenului din . și depunerea ei pe legea nr. 10/2001, aceasta a fost făcută numai de R. D. M., deoarece Rades M. D. nu a depus notificare iar Radesiu D. I. (fratele tatălui R. D.) nu a avut copii.
Legea nr. 10/2001 și Normele Metodologice nr. 250 din anul 2007 specifica foarte clar că de „cotele moștenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzuta la capitolul 3 profita ceilalți moștenitori ai persoanei îndreptățită care au depus în termen cererea de restituire”.
Normele Metodologice făcând referire la ari. 4 din Legea nr. 10/2001, în art. 4.7 arată: „În cazul în care nu toate persoanele care au calitatea de moștenitor al persoanei fizice îndreptățite au solicitat restituirea imobilului preluat abuziv, de cotele cuvenite celor care nu au depus notificări vor profita ceilalți moștenitori care au depus în termen cererea de restituire. Soluția prevăzuta la art. 4 alin. 4 din Lege este în acord cu dispozițiile legale aplicabile în materie de succesiuni, drepturi de acrescământ reglementat de art. 697 din Codul civil, potrivit căruia partea renunțătorului profita coerezilor săi”.
Solicită daune din două considerente:
Astfel, notificarea a fost depusa în termen în anul 2002 și a încercat să își construiască o casă în Germania, dar nu a reușit datorita faptului că nu i-a fost restituit terenul și nu a putut să îl vândă, valoarea terenului pe piața imobiliara s-a prăbușit, astfel că dacă i se dădea dispoziție de restituire, ar fi putut să îl vândă la un preț bun, în situația actuala prețul a scăzut dramatic și nu mai poate să î1 înstrăineze în condițiile anilor trecuți;
Față de cele învederate mai sus și actele depuse la dosar, solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulata și obligarea pârâtei P. M. București prin Primar General să emită dispoziție motivata prin care să dispună restituirea în natura a terenului situat în ., Sector 1.
În drept, cererea se întemeiază pe dispozițiile art. 25 din Legea nr. 10/2001, art. 112 din Codul de procedura civila și Decizia XX din 19 martie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În dovedirea cererii solicită proba cu înscrisuri, respectiv înaintarea dosarului nr._ din 14.10.2002, aflat la Comisia de Aplicare a Legii nr. 10/2001 a Primăriei M. București, precum și orice proba va reieși din dezbateri.
Prin cererea modificatoare reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice solicitând obligarea pârâtului la plata despăgubirilor bănești la valoarea de circulație a imobilului compus din teren în suprafață de 400 mp și o construcție, situat în București, ., sector 1; obligarea pârâtei P. M. București la emiterea dispoziției de restituire în natură pentru terenul în suprafață de 400 mp și acordarea de despăgubiri pentru construcțiile demolate care au fost situate în București, ..113, sector 1.
Prin ..03.2012 Tribunalul Bucuresti a respins acțiunea formulată de reclamantul R. D. M., în contradictoriu cu S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, că fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă si a respins că neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul R. D. M., în contradictoriu cu pârâții P. M. BUCUREȘTI și MUNICIPIUL BUCUREȘTI PRIN PRIMARUL GENERAL.
Analizând cu prioritate excepția inadmisibilității acțiunii, instanța a găsit-o neîntemeiată căci, chiar dacă s-a formulat notificare în baza Legii nr. 10/2001 și aceasta nu a fost soluționată, instanța se poate pronunța pe fond asupra cererii de restituire în natură, față de dispozițiile Deciziei nr.20/2007 a Î.C.C.J.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice, instanța a găsit-o întemeiată, căci, conform dispozițiilor Legii nr. 10/2001, acest pârât nu are atribuții de restituire în natură a imobilelor notificate.
Pe fond instanța a reținut că reclamantul a solicitat restituirea în natură a unui teren în suprafață de 400 mp situat în București, ., sector 1 și despăgubiri bănești pentru construcția demolată compusă din subsol, parter, etaj, pod și curte cu dependințe.
Cu privire la teren instanța reține că nu s-a depus titlu de proprietate al lui Radeșiu Elia T., autorul reclamantului, singurul înscris depus la dosar fiind procesul verbal nr._/1940( fila 57 dosar), care, în lipsa titlului de moștenire de la S. Balintu și a jurnalului de trimitere în posesie al Tribunalului I. S. IV nr.9174/12.11.1918, nu face dovada proprietății acestuia.
În plus, adresa terenului figurează pe ..10, fostă ., colț cu ., or reclamantul a indicat în notificarea formulată ., sector, București.
Din adresele de stradă și număr poștal depuse la dosar nu rezultă că imobilul teren viran situat în prezent pe . este același cu terenul de 400 mp care, la nivelul anului 1940, era situat pe .. 10.
Nici expertiza topografică efectuată în cauză nu a stabilit această identitate de imobil.
Cu privire la construcția despre care se susține că ar fi fost naționalizată de la Radeșiu T. și ulterior demolată, instanța reține că aceasta a fost naționalizată de la S. B. în baza Decretului nr.92/1950( fila 64 dosar), nicidecum de la T. Radeșiu, astfel încât nu pot fi acordate despăgubiri pentru aceasta.
Din actele depuse la dosar(filele 55-56 și 118) rezultă că doar drogheria situată în Piața I. P. nr.10 a fost naționalizată de la T. Radeșiu în baza Decretului nr.134/1949 pentru naționalizarea unităților sanitare.
Față de cele reținute, instanța, în baza art.26 alin.3 din Legea nr. 10/2001, va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu S. R. că fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și va respinge că neîntemeiată acțiunea formulată în contradictoriu cu Municipiul București și cu P. M. București.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs reclamantul R. D. M., criticand sentinta pronuntata pentru urmatoarele motive:
Hotărârea pronunțata a fost dată cu aplicarea greșită a legii 10/2001, republicată, normele metodologice de aplicare și deciziei nr. 20/2007 a Curții de Casație și Justiție . În accepțiunea Legii 10/2001, regula în materia retrocedărilor este restituirea în natura, excepțiile fiind în mod expres prevăzute.
Instanța de fond reține total greșit că nu s-a depus titlul de proprietate (testamentul nr. 1427/26.03.1918 și jurnalul de trimitere în posesie ) al lui Radesiu Elia T., autorul reclamantului, singurul înscris depus la dosar fiind procesul verbal nr._/1940 a Comisiunii pentru înființarea Cărților Funciare București .
Instanța de fond, datorita multitudinilor de acte depuse de către P. M. București, studiind dosarul, nu a observat că aceste acte sunt depuse, respectiv la pag. 298, în dosarul cauzei s-a depus jurnalul, iar la pag. 18 din raportul de expertiză întocmit de expertul tehnic G. Vita apare testamentul lui S. B., prin care lasă moștenire reclamantului imobilele situate în . și C. nr. 8.
Instanța retine greșit că terenul figurează pe ., fosta ., colt cu ., ori reclamantul a indicat în notificarea formulata . nr. 10, fosta Piața I. P. nr. 10, sector 1, București, deoarece terenul fiind viran, nu avea alte elemente de identificare decât actele care au fost depuse la PMB.
Datorita faptului că terenul este viran, iar lângă acest teren existau și alte terenuri virane, notificarea care a fost făcuta de procurista a indicat .. B. nr. 10, fost Piața I. P. etc.
De-a lungul vremilor, aceste străzi au purtat diverse denumiri, iar în momentul în care expertul topo lagăr I. a efectuat expertiza privind terenul în litigiu, a arătat în cuprinsul expertizei că acest teren se afla gard în gard cu ., și normal urma Berzei 113, iar după colț era . situat pe colt formând un patrulater la intersecția străzilor C., Berzei și H. B., identificare făcuta după planurile cadastrale.
Identificarea terenului în litigiu a fost făcuta și în cadrul procesului de la fond de către trei experți care au identificat terenul conform planurilor cadastrale, au calculat prețul construcției și prețul terenului și au ajuns la concluzia că acesta este situat astăzi în ., fosta B. nr. 10.
În actele dinainte de cel de-al Doilea Război Mondial, terenul apare pe .. 10, care acuma este . acte nu a dispărut, însă străzile și-au schimbat denumirile de-a lungul timpului, confuzia instanței venind din faptul că acest teren este situat la confluenta a trei străzi .
În adresa emisa de P. M. București, Direcția Patrimoniului Evidenta Proprietăți Cadastru, se arata că Piața H. B. a avut mai multe denumiri și a purtat și numele de Piața Doctor B. nr. 10.
Instanța de fond nu și-a exercitat rolul activ și retine: cu privire la construcția despre care se susține că ar fi fost naționalizata de la Radesiu T. și ulterior demolata, aceasta a fost naționalizata de la S. B. în baza decretului nr. 92/50 și nicidecum de la Radesiu T.. În decretul de naționalizare 92/1950 apare la poziția 510 B. S. cu 7 apartamente, dar aceasta preluare este greșita deoarece B. S. era mort, iar în anul 1940, în procesul verbal nr._/1940 apar că proprietari în Piața Dr. B., fosta Berzei 113 Radesiu D. T., Radeasiu D. D., Radesiu D. I. A., deci se schimbaseră proprietarii atât prin testamentul dat de S. B. persoanelor menționate cat și prin actul de vânzare intervenit între Pândele G. și T. Radesiu.
Instanța arata că doar drogheria situata în Piața I. P. nr. 10 a fost naționalizata de la T. Radesiu în baza decretului nr. 134/1949, pentru naționalizarea unităților sanitare.
Autorul reclamantului T. Radesiu a cumpărat de la Pândele G. clădirea drogheriei din Piața B. nr. 10, fosta Berzei unde a fost proprietar, și care a fost naționalizata conform decretului 134/1949 pentru naționalizarea unităților sanitare, clădirea fiind demolata în perioada regimului comunist ( actul de vânzare-cumpărare nr._ din 11.09.1936 intre Pândele G. și T. Radesiu a fost depus la dosarul cauzei).
La dosarul cauzei au fost depuse acte, poze și planuri cadastrale, iar în cadrul probelor admise de instanța s-au efectuat expertize de evaluare a terenului cat și a construcției care arata foarte clar poziția clădirii și vecinătățile (se afla vizavi de o fabrica de confecție, clădirea exista pe .> Din raportul de expertiza imobiliara întocmit de expertul judiciar inginer G. Vita, rezulta: la data evaluării terenul este liber de construcție ( clădirile erau demolate ) și împrejmuit cu gard de tabla, zona se afla în reamenajare stradala .Terenul este situat în zona Piața M. (fosta Berzei 113), colț cu ., are o suprafața de 399,2 mp .
Raportul de expertiza tehnica judiciara întocmit de inginer B. M. pentru evaluarea construcției demolate din Berzei/Piata B. nr. 10, menționează: amplasamentul imobilului în litigiu din București, ., Sector 1, a fost identificat pe baza planului de situație scara 1: 500, tip reconstituire cadastrala conform situației din 1958 când imobilul purta numărul poștal Piața dr. B., nr.10
La dosar a fost depusă cartea de imobil care la fisa nr. 1 a imobilului din . nr. 10 apare proprietar Radesiu T. cu numărul actului de proprietate 1427/1918 Tribunalul I..
Din alte acte, cum ar fi protocolul de revizie emis de Direcția Generala a Sănătății din 28.06.1938 și adresa Ministerului Muncii, Sănătății și Ocrotirii Sociale, înregistrata cu nr._/9.03.1938, reiese foarte clar că autorul meu Radesiu T. este proprietar pe drogheria situata în .. 10 (fosta Berzei nr. 113) actualmente Berzei 113, Sector 1 București.
Instanța de fond nu și-a exercitat rolul activ și nu a analizat toate actele de proprietate, planuri cadastrale, planuri de situație, expertize care sunt în număr de 4 și evidențiază că reclamantul este moștenitorul familiei Radesiu iar proprietățile au existat în prezent existând numai terenul viran de 399,24 mp.
In urma analizei actelor si lucrarilor dosarului, a sentintei recurate, prin prisma si a motivelor de recurs formulate, Curtea retine urmatoarele:
Cat priveste dovedirea dreptului de proprietate al reclamantului asupra imobilului ce face obiectul notificarii, Curtea retine ca aceasta se face in conditiile lg. 10 /2001, conditii mai accesibile fata de dreptul comun, fiind acceptate de legiuitor si alte mijloace de proba inafara de actele translative de proprietate, inclusiv expertize judiciare sau extrajudiciare .
Astfel, conform prevederilor art .23 din lege: „ Actele doveditoare ale dreptului de proprietate ori, după caz, ale calității de asociat sau acționar al persoanei juridice, precum și, în cazul moștenitorilor, cele care atestă această calitate și, după caz, înscrisurile care descriu construcția demolată și orice alte înscrisuri necesare evaluării pretențiilor de restituire decurgând din prezenta lege, pot fi depuse până la data soluționării notificării . „
Conform dispozitiilor art. 24: „ (1) În absența unor probe contrare, existența și, după caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive.
(2) În aplicarea prevederilor alin. (1) și în absența unor probe contrare, persoana individualizată în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în executare măsura preluării abuzive este presupusă că deține imobilul sub nume de proprietar .”
Conform normelor metodologice de interpretare a Lg. 10/2001, art. 22.1
„ prin acte doveditoare se înțelege:
a) orice acte juridice translative de proprietate, care atestă deținerea proprietății de către o persoană fizică sau juridică (act de vânzare-cumpărare, tranzacție, donație, extras carte funciară, act sub semnătură privată și altele asemenea);
b) actele juridice care atestă calitatea de moștenitor (certificat de moștenitor, testament, acte de stare civilă care atestă rudenia sau filiația cu titularul inițial al dreptului de proprietate);
c) orice acte juridice sau susțineri care permit încadrarea preluării ca fiind abuzivă [art. 2 alin. (1) din lege]; în cazul exproprierii prevăzute de art. 11 din lege sunt suficiente indicarea actului de expropriere și, eventual, prezentarea procesului-verbal încheiat cu această ocazie ori a acordului la expropriere;
d) orice acte juridice care atestă deținerea proprietății de către persoana îndreptățită sau ascendentul/testatorul acesteia la data preluării abuzive (extras carte funciară, istoric de rol fiscal, procesul-verbal întocmit cu ocazia preluării, orice act emanând de la o autoritate din perioada respectivă, care atestă direct sau indirect faptul că bunul respectiv aparținea persoanei respective, pentru mediul rural - extras de pe registrul agricol);
e) în cazul în care construcția a fost demolată, orice act juridic care descrie construcția demolată;
f) expertize judiciare sau extrajudiciare de care persoana îndreptățită înțelege să se prevaleze în susținerea cererii sale;
g) orice alte înscrisuri pe care persoana îndreptățită înțelege să le folosească în dovedirea cererii sale;
h) declarații notariale date de persoana care se pretinde îndreptățită, pe propria răspundere, și care sunt solicitate de unitatea deținătoare sau de entitatea învestită cu soluționarea notificării în scopul fundamentării deciziei.
22.2. Se admit numai copii legalizate sau certificate de pe actele doveditoare referitoare la proprietate și la calitatea de moștenitor. „
Rezulta asadar ca sintagma „ acte doveditoare ale dreptului de proprietate „ are in acceptiunea legii speciale un continut mai larg decat cel al notiunii similare corespunzatoare dreptului comun in materie .
Cum in cuprinsul acestor norme de aplicare a legii s-a prevazut in mod expres ca mijloc de proba a dreptului de proprietate si extrasul de carte funciara, Curtea apreciaza ca instanta de fond trebuia sa aiba in vedere acest inscris la stabilirea dreptului reclamantului, in masura in care acesta se coroboreaza si cu alte probatorii administrate .
Astfel, in virtutea rolului sau activ, conferit prin dispozitiile art. 129 C.pr.civila, instanta de fond avea indatorirea ca in situatia in care se considera nelamurita privind dovedirea dreptului de proprietate al reclamantului sau aprecia ca este necesara administrarea unor probatorii suplimentare pe acest aspect, sa puna in discutia partilor necesitatea completarii probatoriilor – conform disp. art. 129 alin 5 C.pr.civila .
Referitor la jurnalul de trimitere in posesie cat si la testamentul despre care se face vorbire in cuprinsul procesului – verbal de carte funciara nr._/ 1940, Curtea retine ca in recurs reclamantul a depus aceste inscrisuri in copie legalizata, care se coroboreaza cu cele mentionate in cuprinsul procesului- verbal . Instanta de fond nu a observat ca primul inscris, in forma dactilografiata, a fost depus si la judecata in fond, astfel incat instanta putea sa dispuna infatisarea acestuia in original .
Se va retine ca in cuprinsul testamentului se face vorbire despre „ casele cu tot locul lor situate in Bucuresti ., fiind numiti legatari universali T. Rades, D. Rades si I. Rades .
S-a prevazut totodata obligatia legatarilor de vanzare a imobilului in termen de 2 ani de la decesul testatorului, precum si obligatia acestora de plata a mai multor legate catre terte persoane .
Conform jurnalului de trimitere in posesie / 12.11.1918 s-a ordonat trimiterea in posesie a autorului reclamantului, Rades T., cat si a comostenitorilor D. Rades si I. Rades asupra averii ramase in urma defunctului S. B. .
Rolul jurnalului de trimitere in posesie este acela ca legatarul sa intre in stapanirea efectiva a bunurilor succesorale .
Cum in cauza nu s-a facut dovada acceptarii si executarii legatelor conferite prin testament in termenul de doi ani, acestea au devenit caduce, conform disp. art. 928 C.civil, consecinta fiind aceea ca legatarii au solicitat trimiterea in posesie si apoi inscrierea imobilului in cartea funciara, pe numele acestora .
Cat priveste actul de vanzare-cumparare / 20.09.1936 prin care autorul reclamantului, T. Radesiu cumpara drogeria din Bucuresti ..10, Curtea apreciaza ca acest inscris nu dovedeste transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului in cauza catre acesta, astfel cum sustine recurentul reclamant, ci se refera la transmiterea dreptului asupra afacerii denumita – drogerie- acest fapt rezultand in mod explicit chiar din cuprinsul clauzelor contractuale, unde se mentioneaza ca prin vanzare se intelege concesiune, iar cumparatorul are dreptul ca in baza acestui contract sa intocmeasca formalitatile necesare pentru transmiterea pe numele sau a dreptului de drogherie .
Nu se specifica in cuprinsul acestui contract transmiterea dreptului de proprietate asupra unui bun imobil si nu se idividualizeaza acest bun .
F. de cele mai sus retinute, Curtea apreciaza ca in cauza s-a facut dovada dreptului de proprietate al reclamantului asupra imobilului ce face obiectul notificarii, in conditiile Lg. 10/2001, fiind insa necesara administrarea unor probatorii suplimentare cat priveste identificarea acestuia .
Astfel, referitor la adresa imobilului in cauza, cat si la identificarea acestuia, Curtea retine ca in cauza s-au administrat mai multe probatorii – inscrisuri si expertize, cu privire la acest aspect, cuprinzand aspecte neconcordante in acest sens .
Prin urmare, Curtea apreciaza ca instanta de fond avea obligatia ca in virtutea rolului sau activ sa lamureasca aceste aspecte relevante privind solutionarea pe fond a pricinii prin administrarea unor probatorii suplimentare .
Astfel, prima expertiza tehnica extrajudiciara concluzioneaza in sensul ca imobilul este situat pe colt, la intersectia strazii C. cu ., in apropierea pietei M., in diagonala cu hala de peste si nu are placuta cu numar postal. Se mentioneaza totodata ca pe amplasamentul fostului imobil este un teren viran si nu exista constructii edificate .
Expertiza tehnica judiciara intocmita de expert P. I. concluzioneaza in sensul ca in zona s-a proiectat si se executa de catre Primaria M. Bucuresti obiectivul – Dublarea diametralei N-S pe tronsonul Bucuresti- . – in care scop imobilele de pe traseu sunt expropriate pentru utilitate publica, conform Lg. 198/ 2004 .
In cuprinsul celui de-al treilea raport de expertiza imobiliara intocmit in cauza se mentioneaza ca terenul este liber de constructii, fiind imprejmuit cu gard din tabla, iar zona se afla in reamenajare stradala – largirea bulevardului Buzesti – Berzei – V. P. –Uranus .
In recurs s-a depus si hotararea nr. 590/ 23.06.2010 privind declansarea procedurilor de expropriere pentru cauza de utilitate publica a imobilelor proprietate privata situate pe amplasamentul lucrarii de interes public ,, dublarea diametralei N-S pe tronsonul Buzesti- Berzei – V. P. – BP Hasdeu – Uranus – Calea Rahovei ,, .
F. de mentiunile din cuprisnul ultimelor doua rapoarte de expertiza, privind executarea acestor lucrari prevazute de Lg. 198/2004 in zona in care este situat terenul ce face obiectul notificarii, Curtea apreciaza ca fiind necesara lamurirea acestei situatii, respectiv daca imobilul in cauza intra in zona de expropriere .
Totodata se impune completarea raportului de expertiza judiciara efectuat de expertul P. I., in vederea corectei identificari a imobilului in cauza.
Cum in recurs nu se poate administra aceasta proba, conform disp. art. 305 .C.pr.civila, iar pentru identificarea imobilului in cauza, inclusiv sub aspectul adresei postale este necesara adminsitrarea probei cu expertiza tehnica topografica, Curtea apreciaza ca in cauza sunt incidente disp. art. 312 alin 3 C.pr.civila, raportat si la disp. art.304 pct. 9 C.pr.civila urmand sa dispuna admiterea recursului, casarea sentintei civile recurate cu retinerea cauzei spre rejudecare .
Instanta de rejudecare urmeaza sa completeze probatoriile administrate in fata instantei de fond cu un supliment al raportului de expertiza tehnica topografica, avand urmatoarele obiective:
- identificarea imobilelor teren si constructie revendicate in cererea de chemare in judecata – cu mentionarea dimensiunilor, suprafetei, vecinatatilor si numerelor topografice ;
- indentificarea imobilelor teren si constructie mentionate in notificare,
- indentificarea constructiilor expropriate cu decretele de expropriere nr. 134/ 1949 si nr. 236/ 1983, mentionate in inscrisurile de la filele 22, 59, 64, 117, 119, 125 ale dosarului de fond .
- identificarea imobilelor in raport de inscrisurile comunicate de PMB cu adresele de la filele 113 si 137 si cu adresa de la fila 125 - dosar recurs – mentionandu-se daca terenul in litigiu se suprapune cu cel de la filele 113, 137 .
- sa se stabileasca daca terenul revendicat face sau nu parte dintre cele expropriate in Decretul nr. 236/ 1983 ( filele 66-67) si / sau cu HG nr. 590/2010 si sa se precizeze daca este ocupat cu diverse obiecte .
Se apreciaza ca fiind de asemenea utila pentru lamurirea cauzei completarea probatoriului cu emiterea urmatoarelor adrese:
- adresa catre Arhivele Nationale in vederea comunicarii planurilor de situatie de la anexele nr. 1-10 ale Decretului nr. 236/1983 al Consilului de Stat al RSR si ale Decr. Nr. 134/ 1949 ;
- adresa catre DVBL – sector 5 – in vederea comunicarii istoricului de rol fiscal al imobilului din . si celui din . ;
- adresa catre PMB – pentru a se comunica istoricul de adrese postale pentru imobilul in cauza si pentru a se mentiona daca s-a eliberat autorizatie de constructie pentru vreun gard sau alt obiectiv dupa anul 1990 – la zi pe terenul in litigiu situat in .. 10 .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul-reclamant R. D. M. cu domiciliul ales la C. av. O. G., împotriva sentinței civile nr.733/29.03.2012, pronunțată de Tribunalul București, Secția a V-a Civilă, în dosarul nr._/3/2009, în contradictoriu cu intimații-pârâți P. M. BUCUREȘTI, S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINAȚELOR PUBLICE, M. BUCUREȘTI PRIN PRIMARUL GENERAL.
Casează sentința civilă și reține cauza spre rejudecare cu termen la 18.09.2013.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.06.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
C. B. T. S. T. M. Lămîița C.
GREFIER
P. B. B.
Red.ST/th.red... - …………………………
Tribunalul București - Secția a V-a Civilă
Judecător – S. O.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 2351/2012. Curtea de Apel... | Pretenţii. Decizia nr. 1274/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
