Obligaţie de a face. Decizia nr. 202/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 202/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 31-01-2014 în dosarul nr. 202/2014
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A IV-A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 202R
Ședința publică de la data de 31.01.2014
CURTEA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE - C. M. S.
JUDECĂTOR - Z. D.
JUDECĂTOR - P. R.
GREFIER - D. L.
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta-reclamantă P. I. împotriva deciziei civile nr. 492A/03.05.2012 pronunțată de Tribunalul București Secția a IV-a civilă în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații-pârâți C. L. al S. 1 București, P. M. București prin Primar și P. S. 1 București, cauza având ca obiect „obligația de a face”.
Dosarul a fost strigat la ordinea listei de recursuri.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Curtea din oficiu, invocă, în temeiul art. 248 din Codul de procedură civilă, excepția de perimare a recursului și o reține în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei S. 1 sub nr._, reclamanta P. I. a chemat în judecată pe pârâții PRIMARIA S. 1, C. L. SECTOR 1 și PRIMARIA M. BUCUREȘTI, prin primar, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâților să îi pună la dispoziție o locuință cu chirie.
Prin sentința civilă nr._/2010 Judecătoria S. 1 București a admis excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești și a respins ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată.
Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut că potrivit art. 15 din OUG nr. 40/1999, astfel cum a fost modificat prin art. 3 din OUG nr. 68/2006, în cazul chiriașilor care au primit notificarea pentru motivele prevăzute la art. 14 alin. 2 lit. a și b, consiliile locale sunt obligate să le pună la dispoziție, cu prioritate, o locuință din fondul destinat închirierii, inclusiv din fondul de locuințe sociale, în termen de un an de la data cererii chiriașului; locuințele se pun la dispoziție numai celor care îndeplinesc criteriile de acces stabilite în conformitate cu prevederile Legii locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 43 din Legea nr. 114/1996 prevede procedura pentru acordarea locuințelor sociale, astfel că, pentru a se acorda o locuință cu chirie în temeiul textelor de lege invocate de reclamantă, era necesar ca aceasta să formuleze o cerere la autoritățile publice locale care vor soluționa solicitarea, pe baza criteriilor stabilite și în ordinea de prioritate cuprinsă la art. 43 din Legea nr. 114/1996.
Adresarea unei cereri direct instanței de judecată este inadmisibilă, întrucât dispozițiile legale imperative menționate mai sus stabilesc competența generală în favoarea autorităților locale, care sunt singurele în măsură să o soluționeze pentru că dețin evidența fondului locativ și a cererilor formulate pentru închirierea locuințelor.
Prin decizia civilă nr. 492/3.05.2012 Tribunalul București Secția a IV-a civilă a anulat apelul declarat de apelanta-reclamantă P. I. împotriva sentinței civile nr._/2010 ca netimbrat.
Împotriva deciziei civile nr. 492A/2012 a formulat recurs reclamanta P. I., în motivarea căruia a arătat că hotărârile pronunțate în cauză sunt date cu încălcarea competenței materiale a instanțelor judecătorești.
Prin încheierea din data de 9.11.2012 Curtea a dispus suspendarea judecării recursului, în temeiul art. 242 pct. 2 C.pr.civ., pentru lipsa părților.
Cauza a fost repusă pe rol pentru a se pune în discuția părților excepția de perimare a recursului.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că excepția de perimare a recursului este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 248 C.pr.civ. orice cerere de chemare in judecata, contestație, apel, recurs și orice cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept daca a rămas în nelucrare din vina părții timp de 1 an.
In speța dedusă judecații, a trecut mai mult de 1 an de când dosarul a rămas în nelucrare din vina recurentei, care s-a dezinteresat de soluționarea dosarului și nu a mai efectuat nici un demers după suspendarea cauzei, în scopul soluționării recursului.
In consecință, în temeiul art. 248 și urm. C.pr.civ. și întrucât nu există nici o cauză de suspendare sau de întrerupere a termenului perimării prevăzute de art. 249-250 C.pr.civ., Curtea va constata perimată cererea de recurs de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constat perimat recursul declarat de recurenta-reclamantă P. I. împotriva deciziei civile nr. 492A/03.05.2012 pronunțată de Tribunalul București Secția a IV-a civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți C. L. al S. 1 București, P. M. București prin Primar și P. S. 1 București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 31.01.2014.
Președinte, Judecător, Judecător,
C. M. S. Z. D. P. R.
Grefier,
D. L.
Red.dact.jud.MSC
2 ex./17.02.2014
| ← Conflict de competenţă. Sentința nr. 38/2014. Curtea de Apel... | Legea 10/2001. Decizia nr. 181/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
