Partide politice. Decizia nr. 854/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 854/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 13-05-2013 în dosarul nr. 854/2013
Dosar nr._
(_ )
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.854
Ședința publică de la 13.05. 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - I. B.
JUDECĂTOR - E. V.
JUDECĂTOR - D. A. B.
GREFIER - L. C.
* * * * * * * * * *
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror D. B..
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul-revizuient I. G. V. C., împotriva sentinței civile nr.76 P din 27.11.2012, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul P. P. ȘI AL PROTECȚIEI SOCIALE (PPPS).
Cauza are ca obiect – partide politice.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul - revizuient I. G. V. C., personal, lipsind intimatul P. P. și al Protecției Sociale (PPPS).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează împrejurarea că s-au depus la dosar, prin serviciul registratură, relațiile solicitate de la Tribunalul București cu privire la sediul intimatului P. P. și al Protecției Sociale (PPPS).
Se mai învederează faptul că a fost atașat dosarul de fond nr._ al Tribunalului București –Secția a III a Civilă.
Întrebat de instanță, cu privire la adresa indicată pentru intimat, recurentul-revizuient învederează că adresa este indicată la domiciliul său întrucât este președintele partidului; a semnat și a participat la toate alegerile începând cu anul 2012 iar relațiile solicitate de la Tribunalul București sunt pe ., însă prin demisia domnului D. C. T. în anul 2009 nu a mai avut sediu.
Menționează că la termenul anterior a solicitat în temeiul dispozițiilor art.113 din codul de procedură civilă să se efectueze citarea intimatului și prin afișare la ușa instanței, împrejurare față de care, din punctul său de vedere, apreciază că procedura este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că procedura de citare este legal îndeplinită cu intimatul P. P. și al Protecției Sociale.
Curtea constată că din relațiile comunicate de Tribunalul București nu rezultă să fi avut loc vreo modificare de sediu a intimatului, astfel încât, consideră că procedura este legal îndeplinită, având în vedere că partea a fost citată și prin afișare la ușa instanței. Constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul în dezbateri.
Recurentul - revizuient învederează că la termenul anterior a invocat lipsa de procedură cu celelalte părți, având în vedere că Tribunalul București a soluționat cererea de revizuire fără citarea legală a tuturor părților, motiv pentru care apreciază că, hotărârea pronunțată este nulă deoarece nu au fost citate toate părțile de la fond. Ori, necitarea tuturor părților de la instanța de fond, atât petenții, contestatorii cât și intervenienții atrage nulitatea hotărâri pronunțate de instanța de fond.
În consecință, invocă excepția nulității absolute a hotărârii atacate cu recurs pentru necitarea tuturor părților din proces.
Pe fond, solicită admiterea recursului, casarea deciziei civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, având în vedere că sentința civilă atacată este lovită de nulitate absolută.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, având în vedere că, normele care reglementează citarea părților au interes privat, ori, încălcarea procedurii de citare ar putea fi invocată doar de părțile care nu au fost legal citate și doar în măsura în care li s-a produs o vătămare.
Mai mult, arată că, recurentul nu a indicat nici părțile cu care nu s-a îndeplinit procedura de citare, motiv pentru care apreciază că recursul este nefondat și solicită a fi respins.
În replică, recurentul-revizuient învederează că părțile cu care trebuia să se judece sunt: petentul F. N. și contestatorii C. A., M. F. și T. C. D. și nu s-a judecat nici pe fond fiind împiedicat la o judecare corectă.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr._ reclamantul I. G. V. C. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul P. P. și al Protecției Sociale (PPPS) revizuirea sentinței civile nr. 40 din 18.07.2012 a Tribunalului București Secția III Civilă.
În motivarea cererii formulate reclamantul a arătat în esență că a fost împiedicat să participe la ședința de judecată și deși a arătat acest lucru prin cerere scrisă instanței, aceasta a rămas în pronunțare. De asemenea a mai invocat aspectul că decizia a fost pronunțată în baza unor acte false, congresul partidului nefiind întrunit în mod legal, convocarea la congres nefiind semnată de membrii fondatori.
A fost atașat în copie dosarul nr._ în care s-a pronunțat sentința civilă atacată, dosarul original fiind trimis la Curtea de Apel București pentru soluționarea altor căi de atac.
Prin sentința civilă nr.7/P/27.11.2012, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a respins cererea de revizuire, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că potrivit art. 322 C.pr.civ. revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel ori prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de instanța de recurs când evocă fondul se poate cere: pct. 4: dacă un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății; pct. 8: dacă partea a fost împiedicată să se înfățișeze la judecată și să înștiințeze instanța despre aceasta, dintr-o împrejurare mai presus de voința sa.
Tribunalul a reținut că hotărârea atacată de revizuient este definitivă, calea de atac prevăzută de lege fiind contestație în 5 zile de la comunicare.
În ce privește motivul de revizuire invocat cu privire la pronunțarea hotărârii atacate în temeiul unor acte false, revizuientul reclamând falsul în întocmirea actelor încheiate cu prilejul Congresului din 16.07.2011, tribunalul l-a reținut ca nefondat. Art. 322 pct. 4 C.pr.civ. impune ca pronunțarea hotărârii să fie avut loc cu luarea în considerare a unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății. Or, petentul pretinde actele Congresului ca fiind întocmite în fals, fără a proba însă că acestea au fost anulate ori să se fi constatat că sunt false. Instanța notează că de altfel, revizuientul a contestat alegerea noilor membri din organele de conducere așa cum au fost hotărâte de Congresul din 16.07.2011 dar nu a invocat vreun fals cu privire la actele ce au la baza desfășurării lui. Falsul reclamat de revizuient nu are a fi constatat și cercetat de instanța civilă în cadrul unei proceduri civile de revizuire, ci prin intermediul unei proceduri penale de către organele competente. Nefiind declarat fals vreun înscris luat în considerare de instanța care a pronunțat sentința civilă nr. 40/18.07.2012, tribunalul va reține motivul de revizuire invocat ca neîntemeiat.
Cât privește împiedicarea participării la proces invocată de revizuient, tribunalul a constatat că nu reiese din actele dosarului în care s-a pronunțat sentința civilă nr.40/18.07.2012 că revizuientul, care a avut calitatea de intervenient, ar fi fost împiedicat printr-o împrejurarea mai presus de voința sa de a participa la judecată, iar prin neparticipare i s-ar fi produs vreo vătămare a drepturilor sale procedurale, respectiv a dreptului său la apărare.
Tribunalul a respins prin urmare acțiunea de revizuire formulată de I. G. V. C., ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs I. G. V. C., invocând nelegalitatea acesteia, deoarece, față de dispozițiile art.322 alin.4 C.proc.civ., prioritar se judecă admisibilitatea cererii de revizuire, iar în cazul în care aceasta este admisibilă, astfel cum reiese din considerentele instanței, se trece la rejudecarea cauzei, soluționând fondul cu administrare de probe sau trimițând cauza spre rejudecare la instanța de fond.
Tribunalul nu a rejudecat fondul cauzei și nu a administrat probe, împiedicând astfel dreptul la apărare și la un proces echitabil al recurentului, fiind ignorate și înscrisurile doveditoare ale imposibilității de prezentarea recurentului la fond, încălcându-se astfel dreptul la apărare.
În ședința publică de la 13.05.2013, recurentul a invocat ca motiv de ordine publică, ce poate fi formulat și peste termenul de motivare a recursului prevăzut de art.303 alin.1 C.proc.civ., nulitatea absolută a sentinței, deoarece nu au fost citate toate părțile care au participat la judecata în fond.
A susținut că necitarea tuturor părților care au participat la judecată în fața instanței de fond, atât petenții, contestatorii, cât și intervenienții, atrage nulitatea hotărârii pronunțate.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport cu motivele de recurs invocate, Curtea va respinge recursul ca nefondat, având în vedere următoarele considerente.
Cererea de revizuire formulată de petent s-a întemeiat pe dispoz.art.322 pct.4 și 8 C.proc.civ., invocându-se atât faptul că toate actele de susținere a Congresului din 16.07.2011 sunt false, cât și faptul că s-a aflat în imposibilitatea de a încunoștința instanța că nu se poate prezenta dintr-o împrejurare mai presus de voința sa.
Din cuprinsul sentinței civile recurate, rezultă că instanța s-a pronunțat pe fondul cauzei, apreciind că nu sunt întemeiate motivele de revizuire întemeiate pe dispozițiile art.322 pct.4 și 8 C.proc.civ. și că sub aspect procedural a respectat întrutotul dispozițiile art.326 alin.3 C.proc.civ.
Potrivit acestor dispoziții, cererea de revizuire se judecă potrivit dispozițiilor prevăzute pentru cererea de chemare în judecată, dezbaterile fiind limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.
Cu ocazia dezbaterii cauzei, în ședința publică de la 27.11.2012, revizuientului i s-a acordat cuvântul asupra cererii de revizuire în întregul său, conform dispozițiilor legale sus menționate.
Astfel, în cuvântul său pe fond, recurentul și-a susținut opinia atât în ceea ce privește admisibilitatea cererii de revizuire, cât și motivele pe care această cerere se întemeiază, respectiv imposibilitatea sa de prezentare la termenul din 17.07.2012 și împrejurarea că s-a înscris în fals împotriva unor acte ale Congresului din 16.07.2011.
Sub acest aspect, dreptul la apărare, precum și dreptul la un proces echitabil au fost respectate de instanța de fond, în acord cu principiul oralității, disponibilității și contradictorialității procesului civil, dând posibilitatea revizuientului să își susțină oral cauza, cu toate argumentele pe care a înțeles să le aducă în sprijinul cererii sale.
Dispozițiile art.326 alin.3 C.proc.civ. nu impun instanțelor pronunțarea a două hotărâri separate, respectiv una prin care să declare admisibilă cererea de revizuire, iar alta prin care să soluționeze fondul cauzei.
Atât în doctrină, cât și în jurisprudență, s-a statuat în mod constatat că instanța poate soluționa cererea de revizuire printr-o singură hotărâre judecătorească, având în vedere caracterul extraordinar al acestei căi de atac și care presupune retractarea hotărârii datorită unor motive neimputabile instanței.
Necitarea tuturor părților din proces la soluționarea cererii de revizuire nu reprezintă un motiv de nulitate absolută a hotărârii, deoarece potrivit dispozițiilor art.105 alin.2 C.proc.civ., nulitatea este condiționată de existența unei vătămări ce nu poate fi înlăturată decât prin sancțiunea anulării.
Necitarea unor părți participante în cauza soluționată irevocabil în fond este un motiv de nulitate relativă, care poate fi invocat de persoanele vătămate direct și personal prin omisiunea citării lor în instanță.
Această dispoziție este menționată în art.108 alin.2 C.proc.civ. unde se arată că nulitățile relative se declară numai după cererea părții care are interes să le invoce, respectiv de cei care dovedesc o vătămare a unui interes personal.
Recurentul, în calitate de revizuient, a fost legal citat în cauză, s-a prezentat în instanță personal și și-a susținut oral cauza, astfel încât necitarea celorlalte părți din dosarul de fond nu i-a pricinuit nici o vătămare, nici sub aspectul dreptului de apărare și nici sub vreo altă formă, care să justifice anularea hotărârii pentru acest motiv.
Astfel fiind, în temeiul art.312 alin.1 C.proc.civ., Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul revizuient I. G. V. C., împotriva sentinței civile nr.76 P din 27.11.2012, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul P. P. ȘI AL PROTECȚIEI SOCIALE (PPPS).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13.05.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
I. B. E. V. D. A. B.
GREFIER
L. C.
Red.D.A.B.
Tehnored.B.I
2 ex/22.05.2013
----------------------------------------
T.B.-Secția a III-a – R.M.C.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1954/2012. Curtea de Apel... | Legea 10/2001. Decizia nr. 590/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
