Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 51/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 51/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-01-2013 în dosarul nr. 51/2013
DOSAR NR._
(_ )
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTI A III A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.51
Ședința publică de la 16.01.2013
Curtea constituită din:
P. - I. A. H. P.
JUDECATOR - M. H.
JUDECĂTOR - A. D. T.
GREFIER - Ș. P.
***** *****
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurentul-petent . SRL, împotriva deciziei civile nr.728 A din 19.09.2011, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA.
Cauza are ca obiect – plângere împotriva încheierii de carte funciară.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocat substituent D. A. - T., în calitate de reprezentant al recurentei-petente . SRL, în baza delegației de substituire, emisă de Baroul București – Cabinet de avocat, aflată la fila 27 dosar, lipsind reprezentantul intimatei C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Avocatul recurentei-petente, având cuvântul, declară că nu mai are cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocatul recurentei-petente, având cuvântul, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a hotărârilor pronunțate anterior, în sensul admiterii plângerii, dispunerii radierii notării intenției de expropriere cu privire la terenul nr.2, cu coordonatele pe care le-a detaliat în petitul plângerii de carte funciară.
În ceea ce privește ultima adresă depusă la dosar de către C. Națională de Autostrăzi se menționează faptul că pentru terenul 2 care formează obiectul judecății, în opinia sa nu a fost intersectat de planuri inițiale de dezvoltare a șoselei de centură și nu s-a emis hotărâre de expropriere.
În adresa aflată la fila 36 recurs (paragraful 3), aceeași autoritate publică menționează că imobilul teren aflat în proprietatea . SRL nu este afectat nici de noul plan de expropriere aferent noilor lucrări pe care doresc să le dezvolte. Consideră că nici în prezent nu mai sunt vizați de această nouă dezvoltare, aspect care reiese din prima adresă aflată la fila 21 dosar, care justifică teza societății, iar CNADNR arată că noua HG care urmează să fie promovată va modifica, în sensul diminuării substanțiale a suprafeței de teren și suma alocată pentru expropriere.
Prin coroborarea acestor adrese depuse la dosar, rezultă că există un proiect, o procedură în lipsa unei HG, există un singur plan (pe care îl va contesta ulterior), care privește zona vizată pentru expropriere (hașurări), intenția de expropriere notată în Cartea Funciară, nu există o hotărâre de guvern, o documentație tehnico – științifică, având în vedere că o hotărâre de guvern care să vizeze acel teren nu a existat niciodată.
Consideră că, instanța urmează să analizeze, prin verificarea legalității hotărârilor din apel și fond, corecta aplicare a legii în vigoare la momentul la care s-a făcut notarea, respectiv Legea nr.198/2004, care reglementa procedura exproprierii, inclusiv în ceea ce privește notarea în Cartea Funciară a intenției, potrivit art.4 al.2.
În opinia sa, această procedură cerută de lege a fost încălcată, prin publicarea unui anunț prin care se aduce la cunoștință publică o intenție de expropriere a unei persoane private, persoana privată fiind o societate comercială mandată de CNADNR să facă lucrări în vederea exproprierii, procedură care nu era legal începută, întrucât nu a existat o hotărâre de guvern.
Motivul doi de recurs vizează un aspect pe care l-au dovedit cu PUZ-ul depus la dosar, fiind singurul document cu caracter urbanistic, tehnic care poate confirma că terenul 2 care formează obiectul dedus judecății nu este vizat. În planurile hașurate ale acelui PUZ rezultă că terenul 2 nu este intersectat de acel prim proiect, iar planul de amplasament efectuat de acea persoană privată autorizată îl intersectează pe laturi, dar cu încălcarea PUZ-ului.
Curtea reține pricina spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 25.01.2010 petenta . SRL, în contradictoriu cu C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIOANALE DIN ROMÂNIA a formulat plângere împotriva încheierii de carte funciară nr._/2009.
Prin sentința civilă nr.1896/29.06.2010 pronunțată de Judecătoria Cornetu a fost respinsă plângerea petentei ca neîntemeiată, instanța reținând în considerente că la dosar a fost anexat un plan de amplasament și delimitare a corpului de proprietate pentru imobilele cu nr. cadastral 985,1040 și 986, rezultând conform schiței că parcelele cu nr.cadastrale 985 și 1040 se observă că suprapune proiectul privind lărgirea șoselei de centură.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petenta care formulează critici arătând că prima instanță a respins în mod greșit plângerea, fără aibă în vedere împrejurarea că prin efectuarea notării în cartea funciară referitor la terenul proprietatea apelantei, notare a cărei radiere s-a solicitat, au fost încălcate prevederile imperative ale legii nr.198/2004 câtă vreme nu s-a finalizat etapa de întocmire a documentației tehnico-economice, lipsind atât măsurătorile cât și hotărârea de Guvern de aprobare și stabilire a amplasamentului lucrării, precum și ale legii nr.7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară întrucât actul în baza căruia s-a făcut notarea, creează premisele exproprierii unui alt teren.
Că actul intitulat proiectul tehnic compus din planurile de amplasament nu reprezintă o documentație cadastrală în sensul avut în vedere de normele legale în materie.
Prin decizia civilă nr.728 A din 19.09.2011, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a respins apelul formulat de apelanta . SRL în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIOANALE DIN ROMÂNIA, împotriva sentinței civile nr.1896/29.06.2010, pronunțată de Judecătoria Cornetu, ca nefondat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de ape a reținut, din examinarea înscrisurilor aflate la dosar rezultă, că petenta deține în proprietate în intravilanul comunei Jilava, jud.I. - 3 parcele de teren învecinate și anume terenul în suprafață de 2400 mp, cu număr cadastral 985, terenul nr.2 în suprafață de 2500 mp cu nr. cadastral 1040 și terenul 3 în suprafață de 3483,5 mp cu nr.cadastral 986.
Prin încheierea de carte funciară nr._/24.11.2009 emisă de OCPI I. s-a dispus notarea faptului că din suprafața totală de teren de 2500 mp identificată cu nr. cadastral 1040, urmează a fi expropriată în baza legii nr.198/2004 o suprafață de 764,48 mp, împotriva acestei încheieri formulându-se plângere care a fost soluționată de prima instanță în sensul respingerii, prin sentința apelată.
Conform art.28 alin.4 pct.c din Legea nr.7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară-notarea are ca obiect „înscrierea drepturilor personale, a actelor și faptelor juridice referitoare la starea și capacitatea persoanelor, acțiunilor și căilor de atac în justiție, precum și a măsurilor de indisponibilizare, în legătură cu imobilele din cartea funciară.
În prezenta cauză s-a susținut de către apelanta-petentă că notarea în cartea funciară privitor la terenul nr.2 în suprafață de 2500 mp, proprietatea apelantei este nelegală întrucât conform PUZ întocmit de Primăria Jilava rezultă că pentru realizarea proiectului de lărgire a actualului Drum Național - Centura București, ar urma să constituie obiect al exproprierii doar terenul nr.1 în suprafață de 2400 mp, identificat cu nr. cadastral 985.
Tribunalul a considerat că nu pot fi primite aceste susțineri făcute de apelanta-petentă, sub acest aspect avându-se în vedere că cererea de notare în cartea funciară a faptului că terenul în discuție este supus parțial exproprierii se încadrează în faza de întocmire a documentației tehnico-economice și constituie o etapă prealabilă aprobării de către Guvern a unei hotărâri referitoare la stabilirea amplasamentului lucrării, suma globală estimativă a despăgubirilor ce urmează a fi acordate și termenul de virare în cont bancar.
Cererea de notare în cartea funciară a fost făcută în conformitate cu prevederile legii nr.198/2004 prin care s-a stabilit că „după recepționarea documentației cadastral-juridic, oficiile în a căror rază teritorială de activitate sunt situate imobilele ce fac obiectul exproprierii vor proceda la înscrierea în cartea funciară a intenției la expropriere.”
În prezenta cauză, potrivit planurilor ce au fost avizate de COMPANIEI NAȚIONALE DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIOANALE DIN ROMÂNIA și validate de OCPI I. rezultă că terenul 1 având număr cadastral 985 va fi integral expropriat, în timp ce din terenul 2 în suprafață de 2500 mp, identificat cu nr.cadastral 1040 urmează să fie expropriată o parte, respectiv 764,48 mp.
Date fiind considerentele expuse, întrucât în mod just a fost respinsă plângerea îndreptate împotriva încheierii de carte funciară, apelul formulat de petentă a fost respins ca neîntemeiat.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs petenta . SRL solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei recurate în sensul admiterii apelului, cu consecința modificării în tot a sentinței pronunțate de prima instanță, iar pe fond să se dispună admiterea plângerii formulate împotriva încheierii de carte funciară nr._/20.11.2009 emisă de OCPI I. și comunicată subscrisei la data de 08.01.2010 și radierii notării privind "faptul că din suprafața totală de 2500 mp identificată cu nr. cad. 1040, urmează a fi supusă exproprierii în temeiul Legii nr.198/2004 suprafața de 764,48 mp.
În motivarea cererii de recurs, petenta a arătat că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcare sau aplicarea greșită a legii - motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Procedura de notare a intenției de expropriere a terenului nr.2 încalcă flagrant dispozițiile legale în vigoare la data efectuării operațiunii de notare.
Atât instanța de fond, cât și instanța de apel ignoră această împrejurare. Mai mult, considerentele instanței de apel sunt contrare ordinii stabilite de dispozițiile legale incidente.
Din prevederile art.4 alin.(1) și (2) din Legea nr.198/2004 precum și art. alin.(5) din Normele metodologice, rezultă fără echivoc faptul că etapele care trebuie parcurse de către expropriator anterior notării intenției de expropriere în cartea funciara a imobilului vizat sunt următoarele: elaborarea documentației tehnico-economice de către expropriator; aprobarea de către Guvern prin hotărâre a amplasamentului lucrării, declanșării procedurii de expropriere și a celorlalți parametri tehnico-economici; aducerea amplasamentului la cunoștința publică și comunicarea acestuia către ANCPI.
Chiar intimata pârâtă a recunoscut explicit prin întâmpinarea depusă în fața instanței de fond că se află în faza de întocmire a documentației tehnico-economice, anterior aprobării de către Guvern prin hotărâre a amplasamentului lucrării, declanșării procedurii de expropriere și a celorlalți parametri tehnico-economici. Rezultă astfel clar că la acel moment nu s-ar fi putut efectua notarea intenției de expropriere în Cartea Funciară a terenului petentei deoarece nu se finalizase încă etapa de întocmire a documentației tehnico-economice, lipsind atât măsurătorile de esența acestei documentații, cât și hotărârea Guvernului prin care să se aprobe și să se stabilească am plasamentul lucrării și a celorlalți parametri tehnico-economici.
De altfel, în cursul judecății dosarului de apel, atât la data de 21.03.2011 cât și la data de 16.05.2011, instanța de apel a pus în vedere prin încheiere intimatei să depună la dosar hotărârea de Guvern prin care s-ar fi dispus măsura exproprierii și documentele cadastrale de la OCPI vizate spre neschimbare.
Deși legal citată în dublu rând cu această mențiune, intimata nu a respectat dispozițiile instanței și nu a depus înscrisurile solicitate. Din această împrejurare rezultă fără îndoială că aceste documente nu există, notarea în cauză fiind efectuată cu încălcarea procedurii speciale reglementată prin legea în vigoare la momentul realizării acesteia
Din analizarea dispozițiilor art.4 alin.2 din Legea nr.198/2004, rezultă că din punct de vedere procedural cererea de notare în cartea funciară nu se încadrează în faza de întocmire a documentației tehnice-economice ci reprezintă etapa finală, ulterior aprobării amplasamentului de către Guvern sau consiliul local competent.
D. fiind faptul că nu s-a finalizat etapa de întocmire a documentației tehnico-economice lipsind atât măsurătorile de esența acestei documentații, cât și hotărârea Guvernului prin care să se aprobe și să se stabilească amplasamentul lucrării și a celorlalți parametri tehnico-economici, notarea ce face obiectul analizei în prezenta cauză a fost efectuată cu nerespectarea legii.
Hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcare sau aplicarea greșită a legii - motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă.
Notarea în cartea funciară a intenției de expropriere privind o parte din Terenului 2 este nelegală, deoarece actul pe baza căruia se face notarea creează premisele exproprierii unui alt teren (Terenul 1).
Operațiunea de notare în cartea funciară privește înscrierea unor drepturi, acte și fapte în legătură cu situația juridică a unui imobil și trebuie să aibă la bază un act din care să rezulte dreptul, actul sau faptul notat.
Deoarece în privința Terenului nr. 2 (nr. cad. 1040, CF 1032) nu există un atare act, câtă vreme PUZ-ul privește sub acest aspect exclusiv o porțiune din Terenul nr.1 (nr. cad. 985, CF 943), rezultă că înscrierea efectuată în cartea funciară a Terenului nr.2 este nelegală.
În mod nelegal instanțele de fond și apel au avut în vedere înscrisul prezentat de intimata pârâta în susținerea intenției de expropriere și a Terenului nr.2: astfel, actul intitulat Plan de amplasament și delimitare a corpului de proprietate depus la dosar de către pârâta nu este apt să modifice o situație anterioară și nici să probeze o situație de-fapt contrară, întrucât nu a fost încheiat cu respectarea condițiilor expres prevăzute de art.4 alin.(2) din Legea nr.198/2004.
Astfel cum s-a arătat mai sus, art.4 alin.2 din Legea nr.198/2004, stabilește că faza de întocmire a documentației tehnico-economice se finalizează prin aprobarea acesteia de către Guvern prin hotărâre.
Documentația depusă la dosar de intimata pârâtă nu poate fi considerată o documentație cadastral-juridică întrucât: (i) nu este avizată de nici o autoritate publică, purtând doar semnătura și ștampila persoanei fizice autorizate care a realizat-o; (ii) nu conține măsurătorile și determinările pe care le implică o astfel de documentație și; (iii) îi lipsește aprobarea amplasamentului prin Hotărâre de Guvern, conform dispozițiilor legale incidente mai sus menționate.
În speță, deși instanța de apel a reținut în mod just că actele pe baza cărora o porțiune din Terenul 2 va fi supusă exproprierii sunt planurile avizate de C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România și validate de OCPI I., totuși ignoră cu încălcarea legii că simpla avizare a documentelor indicate de către expropriator, în lipsa aprobării prealabile prin hotărâre de guvern, nu este aptă să conducă la stabilirea imobilului supus exproprierii și notarea legală a intenției de expropriere în cartea funciară.
În aceste condiții, singura documentație care privește coridorul de expropriere ce afectează terenul petentei și care a fost depusă la dosarul cauzei, avizată spre neschimbare de către autoritățile competente, este reprezentată de planul urbanistic zonal („PUZ”) care include și lărgirea noului drum de centura pe o porțiune din Terenul nr.1 (nu Terenul nr.2) al petentei, lipsind însă documentația cadastrală care să fie întocmită conform dispozițiilor menționate, singura care ar fi putu să stea la baza notării exproprierii terenului corect.
Astfel, persoana interesată de expropriere a acționat în mod nejustificat și abuziv prin urmărirea unilaterală a propriului interes rezultat din notarea intenției de expropriere, ignorând drepturile acordate prin lege în această situație proprietarului terenului de a cunoaște intenția de expropriere înainte ca aceasta să fie notată, de a-și exprima opțiunea cu privire la cuantumul despăgubirii îndreptățit să o primească.
D. consecință, Terenul 2 este blocat pe o perioadă nedeterminată, sine die, fără a se cunoaște dacă proiectul de lărgire a drumului de centură va respecta planul avizat de ANCPI, dacă se va găsi finanțare pentru proiect date fiind condițiile economice actuale.
Intenția de expropriere a Terenului 2 este echivalentă potrivit legii (art.3 alin.3 din Legea nr.198/2004) cu scoaterea acestuia din circuitul civil, deoarece după notarea acestei intenții proprietarul nu mai poate dispune de el, nu îl mai poate înstrăina, nu mai este posibilă emiterea niciunui aviz, acord, permis, autorizație cu privire la imobilul supus exproprierii.
Precizează că nici unul dintre aceste drepturi nu le-a fost respectat, iar instanța de apel a omis să mai facă și o cercetare a acestor aspecte de nelegalitate privind notarea în cartea funciară, invocate de petentă de în cadrul apelului și prin notele scrise.
Examinând recursul prin prisma criticilor formulate, curtea constată că este nefondat pentru următoarele considerente.
Prealabil, curtea constată că, în cauză sunt aplicabile dispozițiile legii 198/2004 și Normele metodologice de aplicare a acestei legi aprobate prin HG nr.434/2009, dispoziții legale ce în prezent sunt abrogate.
Din examinarea și interpretare dispozițiilor legale arătate anterior rezultă că, etapele necesare a fi parcurse, anterior notării intenției de expropriere sunt, astfel cum susține și recurenta, elaborarea documentației tehnico – economice aferente, aprobarea prin hotărâre a amplasamentului lucrării, precum și declanșarea procedurii de expropriere a tuturor imobilelor situate pe amplasamentul lucrării, suma globală a despăgubirilor estimată de către expropriator și termenul în care aceasta se virează într-un cont deschis pe numele expropriatorului, avizarea documentației de către Agenția Națională de cadastru și Publicitate Imobiliară și notarea intenției de expropriere.
În cauză, recurentul susține că această procedură prevăzută de lege nu a fost respectată motivat de faptul că, documentația cadastrală întocmită, nu respectă dispozițiile legale arătate anterior, în condițiile în care lipsesc măsurătorile, susținere ce nu este întemeiată întrucât din actele depuse la ANCPI rezultă că documentația respectă prevederile legale. Astfel, actele existente la filele 60 – 64 din dosarul de fond și la filele 74 și următoarele, confirmă efectuarea măsurătorilor necesare, întocmirea planului de amplasament și de delimitare a imobilului cu nr.cadastral 1040, imobil ce este numai parțial suspus exproprierii, fiind astfel întocmită și documentația necesară pentru dezlipirea acestui teren în două suprafețe, respectiv suprafața de 764,48 mp. ce este propusă pentru expropriere și suprafața de 1734,43 mp. ce ar rămâne în proprietatea recurentei (anexa 10). La fel, actele și schițele existente la dosarul cauzei confirmă efectuarea tuturor măsurătorilor necesare, astfel că nu sunt întemeiate criticile formulate pe acest aspect.
Pe de altă parte, recurenta afirmă că, numai pentru terenul 1 aflat în proprietatea sa și care este propus, în totalitate, pentru expropriere au fost întocmite actele necesare, mai precis documentația cadastrală conform legii, în timp ce pentru terenul 2, supus parțial exproprierii nu există o asemenea documentație, deși actele întocmite sunt aceleași pentru ambele terenuri. Această critică nu este fondată atâta timp cât pentru ambele terenuri s-a efectuat același tip de documentație, neputându-se susține în mod veridic de către recurentă că recunoaște numai documentația întocmită pentru terenul 1, întrucât această recunoaștere
Tot astfel, nu vor fi primite susținerile recurentei privind neîndeplinirea condițiilor cerute de lege în ceea ce privește planurile de amplasament arătate anterior, motivat de faptul că acestea au fost întocmite de societatea comercială . SRL, întrucât această societate a fost mandatată de CNADR să efectueze aceste lucrări, în baza contractului de execuția lucrări nr. 93/2008 și a actului adițional nr.1, încheiat cu CNADR, aspect în raport de curtea constată respectarea cerințelor legale.
De astfel, la dosarul cauzei a fost depusă HG nr.499/2010 prin care s-a aprobat amplasamentul lucrări, declanșarea procedurii de expropriere a imobilelor situate pe amplasamentul acestei lucrări, suma globală estimată pentru plata despăgubirilor pentru imobilele expropriate și virarea sumei într-un cont deschis pe numele expropriatorului, fiind astfel respectate dispozițiile art. 4 din legea nr.198/2004.
Curtea reține că, răspunsurile depuse de CNADR în faza recursului, în urma repetatelor adrese emise, nu sunt de natură să confirme o altă situație de fapt, întrucât aspectul referitor la sistarea lucrărilor din lipsă de fonduri și eventuala diminuare a suprafeței expropriate sunt legate de viitoare proiecte, de întocmirea unei alte documentații cadastrale în conformitate cu prevederile noii legi 255/2010, prezentul litigiu fiind generat de o altă documentație cadastrală și de alte dispoziții legale, ce au fost avute în vedere la soluționarea cauzei. Eventuala intenție de diminuare a suprafeței expropriate nu poate produce efecte juridice decât în urma aprobării ei prin HG, ori acest fapt nu s-a produs, ba dimpotrivă lucrările de expropriere întemeiate pe planurile de amplasament inițiale au fost suspendate. Ca atare, recurentul nu poate invoca în favoarea sa o intenție viitoare și incertă a guvernului de diminuare a suprafețelor deja propuse pentru expropriere.
Pentru aceste considerente în baza art.312 Cod procedură civilă, curtea respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-petentă . SRL, împotriva deciziei civile nr.728 A din 19.09.2011, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 16.01.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
I. A. H. M. H. A. D.
P. T.
GREFIER
Ș. P.
Red.A.D.T.
Tehnored. C.S.
Ex.2/ 21.01.2013
T.B.Secția a III-a Civilă – C.T.
- Ș.Ț.
Jud. Cornetu - M.C.C.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 35/2013. Curtea de Apel... | Validare poprire. Decizia nr. 1124/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
