Pretenţii. Decizia nr. 1591/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1591/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 15-10-2013 în dosarul nr. 1591/2013
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III-A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ nr.1591
Ședința publică de la 15.10.2013
Curtea constituită din :
PREȘEDINTE - I. S.
JUDECĂTOR - C. G.
JUDECĂTOR - G. S.
GREFIER - S. R.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurentul – reclamant G. A. T., împotriva sentinței civile nr. 464 din data de 08.03.2013, pronunțate de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata – pârâtă R. A. – ADMINISTRAȚIA PATRIMONIULUI ȘI PROTOCOLULUI DE STAT.
Obiectul pricinii – pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă consilier juridic D. L., în calitate de reprezentant al intimatei – pârâte R. A. – ADMINISTRAȚIA PATRIMONIULUI ȘI PROTOCOLULUI DE STAT, în baza delegației pe care o depune, lipsind recurentul – reclamant G. A. T..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că, prin serviciul registratură, s-a depus la data de 10.10.2013 întâmpinare, și la 14.10.2013 avocatul recurentului – reclamant a depus cerere prin care solicită comunicarea tuturor actelor de procedură la domiciliul părții din Germania.
Intimata – pârâtă, prin apărător, având cuvântul, solicită instanței a aprecia cu privire la cererea formulată de avocatul recurentului – reclamant prin care solicită citarea părții la adresa sa de domiciliu din Germania, având în vedere că instanța de fond a apreciat că apărătorul nu are calitatea de reprezentant al părții.
În opinia sa, se opune acestei cereri, față de poziția procesuală așa cum a fost menționată, față de împrejurarea că cererea de chemare în judecată a fost respinsă pe acest aspect și în raport de motivele de recurs invocate.
Curtea, față de împrejurarea că, prin cererea de recurs, s-a indicat domiciliul procesual ales la persoana care a semnat cererile în calitate de reprezentant al recurentului-reclamant, apreciază că nu se impune citarea părții la o altă adresă, și raportat la susținerile formulate de intimată pune în discuție excepția lipsei calității semnatarului cererii de recurs de reprezentant al recurentului.
Reprezentantul intimatei, având cuvântul, susține că nu mai are de formulat alte cereri, probe de propus și administrat ori excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de propus și administrat ori excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul cu privire la excepția invocată, precum și în dezbaterea recursului.
Intimata – pârâtă R. A. - ADMINISTRAȚIA PATRIMONIULUI ȘI PROTOCOLULUI DE STAT, prin apărător, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat, având în vedere că nu a fost făcut dovada calității de reprezentant a avocatului, la dosarul au fost depuse procuri vechi, netraduse, nelegalizate, procura trebuia să vizeze prezentul dosar, motiv pentru care instanța de fond a procedat corect la respingerea acțiunii.
Pe calitatea de reprezentant a avocatului de a formula recursul, arată că atât timp cât acesta nu avea calitatea de a formula cererea de chemare în judecată, evident că nu are calitate nici să formuleze prezentul recurs.
Solicită admiterea excepției lipsei dovezii calității de reprezentant și, în subsidiar respingerea recursului, ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B. sub nr._/62/2011, reclamantul G. A. T. a chemat în judecată pârâta R. A. Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata cuantumului bănesc al măsurilor reparatorii prin echivalent pe care trebuia să le propună în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 1619 pronunțată de Tribunalul București în dosarul cu nr._/3/2007.
Cererea de chemare în judecată a fost semnată de avocat U. M. E., fiind însoțită de o împuternicire avocațială fără număr, și care face referire la un contract de asistență juridică încheiat cu reclamantul, fără a fi indicat numărul acestuia, ci doar data de 20.10.2011, în baza căruia avocatul U. M. E. este mandatat să redacteze și să susțină în fața Tribunalului B. o acțiune având ca obiect obligație de a face și pretenții împotriva pârâtei R.A.A.P.P.S.
P. sentința civilă nr. 448/S/13.12.2011 pronunțată de către Tribunalul B., Secția I Civilă, a fost admisă excepția de necompetență teritorială a Tribunalului B., și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
Pe rolul Tribunalului București acțiunea a fost înregistrată sub nr._, fiind repartizată spre soluționare Secției a V a Civilă.
În fața Tribunalului București, reclamantul a depus la data de 26.10.2012 o cerere de modificare a acțiunii inițiale, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la emiterea deciziei de acordare a măsurilor compensatorii în echivalent pentru construcțiile demolate situate în localitatea Timișul de Jos, nr. 26, jud. B..
P. sentința civilă nr.464/08.03.2013, Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a admis excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, a anulat cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul G. A. Tarler, prin mandatar Prischack Iurgen, pentru lipsa dovezii calității de reprezentant a semnatarului cererii de chemare în judecată.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut în esență că:
Potrivit art. 161 alin. 1 teza a II a Cod de procedură civilă, când reprezentantul părții nu face dovada calității sale, se poate acorda un termen pentru îndeplinirea acestor lipsuri. În cazul în care această dovadă nu se realizează, conform art. 161 alin. 2 Cod de procedură civilă instanța poate dispune anularea cererii.
Potrivit art. 67 alin.1 Cod de procedură civilă, părțile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar, mandatarul cu procură generală putând să îl reprezinte pe mandant numai dacă acest drept i-a fost dat anume.
Potrivit art. 67 alin. 3 dacă cel care a dat o procură generală nu are domiciliul și nici reședința în țară dreptul de reprezentare în judecată se presupune dat.
Potrivit art. 68 alin. 1 Cod de procedură civilă procura pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată sau de reprezentare în judecată trebuie făcută prin înscris sub semnătură legalizată, iar potrivit art. 68 alin. 2 Cod de procedură civilă, dreptul de reprezentare poate fi dat și prin declarație verbală, făcută în instanță și trecută în încheierea de ședință.
În cauza de față, cererea de chemare în judecată este semnată de avocat U. M. E., în baza împuternicirii avocațiale fără număr, și care face referire la un contract de asistență juridică încheiat cu reclamantul, fără a fi indicat numărul acestuia, ci doar data de 20.10.2011, în baza căruia avocatul U. M. E. este mandatat să redacteze și să susțină în fața Tribunalului B. o acțiune având ca obiect obligație de a face și pretenții împotriva pârâtei R.A.A.P.P.S.
În fața Tribunalului București, reclamantul a fost reprezentat de avocat D. E., în baza delegației de substituire emisă de către avocatul U. M. E..
În dovedirea împuternicirii acordate avocatului U., s-a depus la dosar un contract de asistență juridică, fără număr, încheiat la data de 24.10.2011 între C.. Av. U. M. E. și G. A. T., prin mandatar Prischack Iurgen, la termenul din 08.03.2013 reprezentantul convențional al reclamantului depunând procura acordată lui Prischack Iurgen de către reclamant în vederea reprezentării sale, în limba germană și în copie simplă.
Procedând la examinarea procurii acordate de către reclamant lui Prischack Iurgen, Tribunalul a reținut că aceasta este acordată «pentru formarea dosarului pentru revendicare, pentru susținerea și apărarea drepturilor mele în față oricărei persoane fizice sau juridice, precum și în fața organelor administrative și judecătorești competente, în vederea redobândirii dreptului de proprietate în baza Legii nr.10/2001 asupra imobilului … situat în B., Timișul de Jos, nr. 17».
Acceptând că procura anexată este una generală, valabilă inclusiv pentru exercițiul dreptului de reprezentare în judecată, având în vedere împrejurarea că reclamantul este domiciliat în Germania, Tribunalul a reținut că aceasta nu îndeplinește condițiile legale pentru a putea fi luată în considerare în cadrul prezentului litigiu.
Astfel, sub un prim aspect, s-a reținut de către Tribunal că s-a depus procura în limba germană, tradusă, fără să rezulte că respectiva traducere ar fi fost efectuată de un traducător autorizat, și fără ca această traducere să fi fost certificată de parte, conform dispozițiilor art. 112 alin. 4 Cod de procedură civilă, în condițiile în care reprezentantul pârâtei a depus un înscris din care rezultă că au fost efectuate demersuri în legătură cu executarea titlului executoriu la care se face trimitere și în prezenta cauză și de către av. O. B..
În plus, s-a reținut de către Tribunal că semnătura de pe această procură nu este una legalizată, nefăcându-se această dovadă în cuprinsul actului, simpla mențiune a avocatului părții în sensul că procura depusă ar fi una notarială nefiind suficientă în lipsa unei încheieri notariale de legalizare a semnăturii.
Având în vedere că nu s-a făcut dovada împuternicirii acordate lui Prischack Iurgen printr-o procură sub semnătură legalizată, tradusă de un traducător autorizat, deși a fost acordat un termen în acest sens, Tribunalul a admis excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a semnatarului cererii de chemare în judecată, și, în temeiul dispozițiilor art. 161 alin. 2 Cod de procedură civilă a dispus anularea cererii de chemare în judecată formulată de acesta în numele reclamantului, pentru lipsa dovezii calității de reprezentant.
Împotriva sentinței primei instanțe a formulat recurs reclamantul G. A. T., considerând-o nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Dincolo de faptul că instanța de fond a apreciat în mod greșit mandatul dat de către recurent împuternicitului Prischack Jurgen, "neobservând" faptul că împuternicirea era dată în limba română pe care o cunoaște foarte bine, deoarece a trăit mulți ani în această țară, iar conținutul acesteia acoperea indubitabil și acest proces, greșeala fundamentală este aceea că acțiunea a fost demarată în urma încheierii unui contract în formă absolut legală, prin înțelegere telefonică, la data, și prin numărul de telefon pe care l-a indicat expres în cadrul acestui contract (a se vedea legea de funcționare și reglementare a avocaturii, rubricile exprese în acest sens din contractele de asistență juridică. Cel mai simplu era, ca instanța să facă verificarea la numărul indicat, și să afle că recurentul a dorit și dorește ca avocatul cu care a încheiat contractul să-i formuleze această acțiune, și să o susțină până la încheierea ei.
Susține recurentul că este evidentă subiectivitatea cu care s-a procedat în această cauză și prejudiciul care i s-a creat, o încălcare gravă a dreptului său la justiție și la obținerea unor despăgubiri statuate generic într-un titlu executoriu, dar necuantificate, astfel încât solicită să fie admis acest recurs, să fie casată hotărârea atacată și trimisă spre rejudecare instanței de fond.
În măsura în care instanța de recurs va considera necesar, precizează recurentul – reclamant că va trimite un înscris doveditor în acest sens.
Față de cele mai sus arătate, recurentul – reclamant solicită instanței de recurs a dispune în consecință, respectiv admiterea recursului, așa după cum a fost formulat și motivat.
Recurs scutit de taxa de timbru.
Intimata a formulat întâmpinare, prin aceasta arătând în esență că procura acordată de reclamant mandatarului Prischack Jurgen nu este un mandat general, dat pentru orice litigii, pentru că el are un obiect determinat – dosar de revendicare, retrocedare imobil în baza Legii 10/2001. Respectiva procură este intitulată ca fiind una specială, și se referă la acțiunea în revendicare a imobilului din Timișul de Jos nr. 17 B..
Mai precizează intimata că mandatul menționat a fost deja îndeplinit prin retrocedarea imobilului; RAAPPS a pus în executare decizia nr. 162/2007, în sensul restituirii bunului imobil.
Totodată, se arată că reclamantul G. Tatler, în anul 2007 a vândut imobilul prin mandatar U. M. E., către numita U. O. (soția mandatarului).
În ședința publică din data de 15.10.2013, Curtea a pus în discuția părților excepția lipsei calității de reprezentant a semnatarului cererii de recurs.
Analizând cu precădere excepția astfel invocată, potrivit cu exigențele stabilite prin art. 137 alin. 1 C.pr.civ., Curtea reține următoarele:
Cererea de recurs formulată în numele recurentului G. A. Tarler este semnată „prin av. U. Muhail E.”.
Cererii astfel formulate nu i-a fost atașată o procură, ori împuternicire avocațială care să ateste mandatul dat de titularul dreptului la exercitarea căii de atac în favoarea persoanei care a acționat în numele și pe seama reclamantului semnând cererea de recurs – astfel cum se impunea în puterea prevederilor art. 83 din C.pr.civ. conform căruia „(1)Când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original sau în copie legalizată. (2) Mandatarul avocat certifică el însuși copia de pe procura sa.”
Contractul de asistență juridică depus la dosarul instanței de fond atestă perfectarea, la data de 24.10.2011, a unui acord de reprezentare între dl. avocat U. M. E. și numitul Prischack Jurgen, acesta din urmă semnând convenția în calitate de mandatar al reclamantului G. Tarler. Obiectul acestui contract consta în asistență juridică și reprezentare în demersul exercitat împotriva RAPPS, pentru solicitarea unor plăți compensatorii.
Acceptând faptul că avocatul care ar fi reprezentat în mod legal partea la judecata în fond a pricinii ar fi fost îndreptățit să formuleze cererea de recurs, în conformitate cu prevederile art. 69 alin. 2 din C.pr.civ. – conform căruia „avocatul care a asistat o parte la judecarea pricinii, poate face orice acte pentru păstrarea drepturilor supuse unui termen, și care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp” –, Curtea, ținând seama și de coordonatele în care a fost încheiat menționatul contract de asistență juridică, reține că se impunea ca acesta să fie însoțit de mandatul dat numitului Prischack Jurgen. De către reclamantul care se pretinde titular al dreptului la plățile compensatorii.
Or, o asemenea dovadă nu se regăsește în dosarul cauzei.
Înscrisul aflat la fila 20 din dosarul de fond – în copie simplă, necertificată pentru conformitate – este redactat în limba germană.
În condițiile în care, potrivit art. 128 alin. 1 din Constituția României și a art. 14 alin. 1 din Legea 304 /2005 privind organizarea judiciară, „procedura judiciară se desfășoară în limba română”, iar prin art. 112 alin. 3 și 4 din C.pr.civ. este instituită obligația părților implicate într-o astfel de procedură de a depune traduceri certificate ale înscrisurilor redactate într-o limbă străină, respectiv copii certificate pentru conformitate cu originalul, Curtea reține că înscrisul anterior menționat – netradus în limba română și necertificat de reclamant pentru conformitate cu originalul - este lipsit de orice forță probantă în cauză.
În ce privește înscrisul intitulat „procură specială” – aflat la fila 22 din dosarul de fond -, Curtea notează că și acesta a fost depus în copie simplă, necertificată de parte pentru conformitate și, în plus, nu există în conținutul actului elemente de natură a-i conferi valențe de înscris sub semnătură legalizată spre a fi apt a da persoanei ce s-a prevalat de calitatea de mandatar puterea de a exercita dreptul de chemare în judecată în acțiunea având ca obiect plăți compensatorii – spre a satisface cerințele impuse prin art. 68 alin. 1 din C.pr.civ.
Concluzionând, Curtea reține că semnatarul cererii de recurs, dl avocat U. M. E., a semnat această cerere fără a deține o împuternicire/mandat în acest sens din partea reclamantului ori a unei persoane care să fi fost mandatată de către reclamant acționeze în numele său pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată. Neexistând o astfel de împuternicire validă pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată, respectiva împuternicire nu este aptă a-și extinde efectele în ce privește dreptul la formularea cererii de recurs, în condițiile art. 69 alin. 2 din C.pr.civ.
Având în vedere considerentele expuse și dispozițiile legale menționate, Curtea constată caracterul fondat al excepției analizate, urmând a dispune anularea cererii de recurs pentru lipsa calității de reprezentant a semnatarului acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează recursul formulat de recurentul – reclamant G. A. T., prin av. U. M. E., împotriva sentinței civile nr.464 din data de 08.03.2013 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata – pârâtă R. A. – ADMINISTRAȚIA PATRIMONIULUI ȘI PROTOCOLULUI DE STAT, pentru lipsa dovezii calității de reprezentant.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 15.10.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
I. S. C. G. G. S.
GREFIER
S. R.
Red.G.S.
Tehdact.R.L./G.S.
2 ex./_
TB-S.5 – M.C. B.
| ← Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 228/2013. Curtea... | Validare poprire. Decizia nr. 1674/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
