Pretenţii. Decizia nr. 1887/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 1887/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 08-11-2013 în dosarul nr. 1887/2013
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A IV-A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1887R
Ședința publică din data de 08.11.2013
CURTEA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE - Z. D.
JUDECĂTOR - C. M. S.
JUDECĂTOR - V. A.
GREFIER - D. L.
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenții – reclamanți M. C. A. și mavrodin Ș. C. împotriva deciziei civile nr. 494A/13.05.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații – pârâți A. A.A. și N. T. Y., cauza având ca obiect „ obligația de a face”.
Dosarul se află la primul termen în recurs și a fost strigat la ordinea listei de recursuri.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, în cauză s-a solicitat în scris de către recurenții – reclamanți, judecarea în lipsă conform art. 242 pct.2 Cod procedură civilă.
C. constată pricina în stare de judecată și o reține în pronunțare, având în vedere că s-a solicitat de către recurenții – reclamanți, în scris, judecarea cauzei în lipsă, conform art. 242 pct.2 Cod procedură civilă.
C UR T E A
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 23.02.2011 reclamanții M. Ș.-C. și C. A. au chemat in judecata pe parații A. A. A. si N. T. Y., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se dispună, în principal, obligarea pârâților în solidar, la efectuarea tuturor reparațiilor necesare la imobilul situat în București, ., sector 6 așa cum vor fi acestea stabilite prin expertiză, in termen de cel mult 30 de zile de la momentul pronunțării hotărârii, obligarea pârâților, la plata de daune cominatorii in cuantum de 50 lei/zi întârziere până la îndeplinirea obligațiilor ce le revin, in subsidiar, restituirea contravalorii tuturor reparațiilor necesare pe care reclamanții, le vor efectua ca urmare a refuzului expres sau tacit al pârâților la imobilul situat în București, . sector 6, in cel mult 5 zile de la data finalizării lucrărilor efectuate așa cum acestea vor fi determinate prin expertize de specialitate, în cuantumul dovedit prin documente justificative. La momentul introducerii prezentei acțiuni, reclamanții au estimat un prejudiciu de 4000 RON urmând ca, în urma expertizelor de specialitate să se stabilească valoarea reală a acestuia, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat ca la data de 3.02.2010 au cumpărat de la pârâții imobilul situat in București, ., sector 6, conform contractului de vânzare cumpărare autentificat cu nr. 235 de către BNP Asociați „ETICA". La momentul contractării, deoarece exista vicii aparente ale construcției, vânzătorii s-au obligat sa remedieze defecțiunile constatate si anume probleme tehnice – respectiv infiltrații, umezeala la nivelul pardoselii si la baza pereților, într-un termen prestabil de circa 45 de zile de la momentul vanzarii. In acest sens, a încheiat o convenție autentificata sub nr.237/03.02.2010 in cuprinsul căreia se precizează constatarile facute la fata locului, iar vanzatorii si-au asumat obligatia de a remedia atat problemele existente la construcție cât si cele ulterioare momentului predarii imobilului catre reclamanți. Părțile contractante au convenit să păstreze sub forma unei garantii pana la data specificată în convenție, suma de 10.000 euro. Deoarece reclamanții au fost de bună si pentru ca paratii au pretins ca aceste reparații au fost efectuate, au achitat, in final si suma păstrata cu titlu de garantie. Fiind perioada de primăvara – vara, nu au sesizat problemele la construcția achiziționată însă, odată cu venirea iernii, neregulile de construcție semnalate la momentul cumpararii si fata de care cumpărătorii garantaseră remedierea lor, au reapărut. Aceștia au încercat sa discute . cu parații, insa fara niciun rezultat pozitiv. Mai mult, reclamanții au notificat parații prin scrisori recomandate trimise la intervale scurte de timp.
Desi, în principiu, este vorba doar de unele vicii aparente de construcție, vânzătorii au înțeles să ofere garanție pentru acestea chiar și în cazul în care acestea reapar după predarea imobilului ( a se vedea convenția încheiata).
Mai mult, fiind o construcție ridicată în regie proprie, pârâții au și calitatea de constructor astfel încât răspunderea pentru calitatea în construcții le aparține în totalitate.
Datorită gravelor probleme apărute reclamanții consideră că la imobilul achiziționat există o probabilitate mare să existe vicii ascunse ale construcției, iar acest aspect va fi evidențiat prin intermediul unei expertize de specialitate pe care o vor solicita in cadrul probatoriului.
In baza art. 17 din legea nr. 10/1995 pârâții erau obligați să întocmească cartea tehnică a construcției pe care ulterior să o predea cumpărătorilor (art. 21 lit. g - legea 10/1995, art. 25 lit. b din legea nr. 10/1995).
In drept, au fost invocate disp. Legii nr. 50/1991, Legii nr.10/1995, Codul civil, art. 112 cod proc. civila
La data de 23.01.2012, parații au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii ca neîntemeiata.
În drept, au fost invocate disp.art.115-119 Cod procedură civilă.
La termenul de judecata din data de 22.02.2012, reclamantii au depus cerere precizatoare cu privire la temeiul de drept al acțiunii, acesta fiind prevăzut de dispozițiile Legii nr.10/1995, art.21, art.23 lit. k, art.25 lit.b, art.28, art.29, HG nr.273/1994, art.1 si art.7, art.5, 7 si art.11 din Decretul nr.167/1958, art.1354 si art.1073 Cod civil, art.2.3 si art.7.2 din contractul autentificat sub nr.235/03.02.2010. cu privire la excepția invocata de parați, reclamanții au precizat faptul ca aceștia fac o confuzie intre termenul de garantie si termenul de prescripție al dreptului la acțiune.
In temeiul disp.art.167 C., instanta a încuviințat pentru reclamanti proba cu inscrisuri, proba cu interogatoriul paratilor si proba cu expertiza construcții, iar pentru parați proba cu inscrisuri si proba testimonială cu doi martori.
Prin sentința civila nr._/05.12.2012, pronuntată de Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti, a fost respinsa ca neîntemeiata excepția prescripției dreptului la acțiune, invocata de parati, a fost admisa in parte cererea si au fost obligati paratii in solidar sa efectueze reparațiile necesare înlăturării viciului, la imobilul situat in Bucuresti, .. 14, sector 6, astfel cum sunt descrise in raportul de expertiza intocmit de dl. expert V. V., in termen de 60 de zile de la rămânerea definitiva a hotărârii, iar in cazul neîndeplinirii acestei obligații, au fost autorizati reclamantii sa efectueze reparatiile necesare inlaturarii viciului pe cheltuiala paratilor; a fost respinsa cererea reclamantilor de obligare a paratilor la plata contravalorii acestor reparatii, ca neintemeiata si au fost obligati paratii la plata sumei de 2508.30 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța aceasta solutie, instanta a retinut ca prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 235/03.02.2010, de către BNPA ETICA, reclamanții M. S. C. și C. A., în calitate de cumpărători, au cumpărat de la pârâții A.. A. A. si N. T. Y., în calitate de cumpărători, apartamentul nr. 1 situat la parterul imobilului situat în București, .. 14, sector 6.
Cu aceeași ocazie, între părți a intervenit contractul autentificat sub nr. 237/03.02.2010, de către BNPA ETICA, ca urmare a apariției unor defecțiuni în apartament, prin care pârâții s-au obligat față de reclamanți să repare aceste defecțiuni până la data de 15.03.2010, reparațiile la care s-au obligat privind infiltrațiile, umezeală la nivelul pardoselii și la baza pereților.
Din actele dosarului, respectiv din poziția procesuală a pârâților, instanța a mai reținut că predarea imobilului a avut loc la data semnării contractului de vânzare – cumpărare, respectiv la data de 3.02.2010, această susținere a pârâților nefiind contestată de către reclamanți. Tot ca un aspect necontestat, instanța a reținut și faptul că, în luna decembrie 2010, reclamanții i-au notificat pe pârâți cu privire la reapariția infiltrărilor de apă în imobilul proprietate personală.
În raport de această situație de fapt, instanța a analizat cu prioritate problema calificării viciilor apărute la acest imobil, părțile necăzând de acord asupra calificării acestora, ca fiind vicii ascunse sau vicii aparente.
Sub acest aspect, s-a avut in vedere ca, la data semnării contractului de vânzare – cumpărare, reclamanții au observat existența infiltrațiilor în imobilul, care formează obiectul contractului de vânzare – cumpărare, motiv pentru care au încheiat convenția prin care pârâții s-au obligat la efectuarea reparațiilor. Ulterior efectuării reparațiilor, respectiv după un interval de 9 luni, aceste infiltrații au reapărut, fapt care a declanșat prezentul litigiu.
Potrivit art. 1352 C.civ., vânzătorul răspunde pentru viciile ascunse ale lucrului, pentru a fi angajată această răspundere fiind necesar a fi îndeplinite condițiile ca viciul să fie ascuns, adică să fie de așa natură încât cumpărătorul să nu se poată convinge singur cu privire la existența acestora, ca acest viciu să fi existat la momentul încheierii contractului, respectiv ca acesta să fie grav.
Distincția dintre viciile ascunse și cele aparente a fost instituită tocmai pentru a limita răspunderea vânzătorului la viciile apărute ulterior, nefiind echitabil ca acesta să răspundă pentru viciile pe care le-a putut constata personal, acesta încheind în cunoștință de cauză contractul.
Din cuprinsul convențiilor succesive intervenite între părți, instanța a reținut că deși reclamanții au constatat personal la data încheierii contractului viciile care fac obiectul prezentei acțiuni, aceștia nu au înțeles a contracta, asumându-și acest risc, ci au stipulat expres în sarcina vânzătorului obligația de a remedia aceste deficiențe. Prin urmare, din cuprinsul acestui acord de voință nu se poate retine ca reclamanții și-au asumat această defecțiune a imobilului, contractând în cunoștință de cauză, ci din contră, au pretins repararea acestora de către pârâți, în urma acestor reparații fiindu-le predat un imobil care nu prezenta semne vizibile ale acestor deficiențe. În susținerea acestei idei, se va avea în vedere și faptul că, în raport de dubla calitate în care acționează pârâții, respectiv de vânzător al lucrului și de executat la lucrării la care s-a obligat, acesta s-a obligat la a răspunde pentru viciile acestei lucrări, care se extind și asupra lucrului la care se referă.
Prin urmare, instanța a calificat aceste vicii ca fiind ascunse, urmând a fi analizat dacă poate fi angajată răspunderea vânzătorului pentru acestea, în condițiile legii.
In ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune s-a avut in vedere ca potrivit art. 5 din Decretul nr. 167/1958, dreptul la acțiunea privitoare la viciile ascunse ale unui lucru transmis sau ale unei lucrări executate, se prescrie prin împlinirea unui termen de 6 luni, în cazul în care viciile nu au fost ascunse cu viclenie. Acest termen de prescripție începe să curgă de la data descoperirii viciului, însă cel mai târziu de la împlinirea unui an de la predarea lucrului, în cazul în care acesta este un mobil, respectiv de trei ani în cazul în care este o construcție, astfel cum rezultă din cuprinsul art. 11 alin. 1 – 2 din Decretul nr. 167/1958.
În raport de aceste dispoziții legale, și constatând că termenul de prescripție a început să curgă începând cu data descoperirii viciilor, respectiv în luna decembrie a anului 2010, aspect necontestat de către părți, instanța a respins excepția prescripției dreptului la acțiune, întrucât cererea de chemare în judecată a fost introdusă cu respectarea termenului de 6 luni, respectiv în data de 21.02.2011, astfel cum rezultă din cuprinsul vizei oficiului poștal. Instanța va respinge apărările pârâților sub acest aspect, reținând că, această apărare nu este întemeiată în raport de termenul de garanție de 3 ani, aplicabil în cauză în raport de natura bunului, și nici în raport de momentul din care începe să curgă termenul de prescripție.
Asupra fondului cauzei, instanța a retinut că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile angajării răspunderii vânzătorului pentru viciile ascunse.
Pentru a decide astfel, instanța a avut în vedere faptul că reclamanții solicită obligarea pârâților la repararea viciilor ascuns ale bunului vândut, constând în infiltrații și umezeală la nivelul pardoselii și la baza pereților. Deși aceste deficiențe au fost constatate la data vânzării bunului, pârâții și-au asumat obligația de a le remedia până în data de 15.03.2010, ceea ce au și făcut. Cu toate acestea, în ciuda remedierilor efectuate de către pârâți, odată cu venirea anotimpului rece, reclamanții au constat reapariția acestor deficiențe. În raport de situația de fapt anterioară, având în vedere voința expresă reclamanților ca pârâții să remedieze aceste deficiențe, instanța consideră că aceste vicii nu erau cunoscute la data încheierii lucrărilor efectuate, respectiv luna martie a anului 2010. În acest sens se va avea în vedere faptul că, din concluziile ambelor părți rezultă că, după încheierea lucrărilor de remediere, imobil a corespuns cerințelor reclamanților, infiltrațiile apărând o dată cu venirea iernii. Din cuprinsul raportului de expertiză efectuat în cauză de dl. expert V. V., rezultă că aceste degradări constau în „umezeala și mucegaiul care a cuprins pereții perimetrali, fiind afectată întreaga locuință, petele de umezeală și de mucegai fiind dispuse la baza pereților care vin în contact cu exteriorul și la pereții adiacenți scării, pe o înălțime de cca. 0,80 – 1 m de la pardoseală”. Acesta a mai stabilit că acestea au apărut „prin condensarea vaporilor de apă pe suprafața pereților, datorită unei termoizolații deficitare a anvelopei clădirii”. Expertul a mai precizat că pentru cunoașterea acestor termoizolații a fost necesară studierea documentelor din cartea tehnică a construcției, referitoare la proiectarea, execuția și recepția lucrărilor, stabilind că degradările la pereții din apartament se datorează unor deficiențe de proiectare, execuție și recepție a lucrărilor de termoizolație a fațadelor. S-a mai stabilit că pentru evitarea acestor deficiențe ar fi fost necesar să fie asigurată, prin proiectare și execuție, proiecția termică a tuturor elementelor anvelopei descrise, proiectul neprevăzând termoizolarea planșeului peste subsolul neîncălzit, și nici peste casa scărilor. Expertul a mai stabilit și că lucrările de remediere efectuate de pârâți au fost necorespunzătoare, fiind efectuate pe o vreme umedă, neprielnică, cu temperaturi exterioare scăzute (fiind de necontestat faptul că acestea s-au desfășurat în perioada 3.02.2010 – 15.03.2010, astfel cum rezultă de altfel și din cuprinsul convențiilor intervenite între părți). În plus, s-a mai stabilit că aceștia au aplicat pe fața exterioară a pereților de fațadă din dreptul apartamentului reclamanților a unei amorse de bitum și a unei membrane bituminoase, lucrări care sunt confirmate și de către martorul M. A. și care, în opinia expertului, devin niște bariere în calea migrării vaporilor din perete spre exterior, favorizând condensarea vaporilor de apă în interiorul apartamentului.
În raport de concluziile expertului, care sunt susținute de celelalte probe administrate în cauză, instanța a reținut că viciul ascuns în constituie această execuție defectuoasă a lucrărilor de termoizolație, infiltrațiile și umezeala fiind doar efectele acestei executări defectuoase.
Reținând existența acestei obligații, precum și dispozițiile art. 1073 C.civ., care prevăd dreptul creditorului de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, instanța i-a obligat pe pârâți în solidar să efectueze reparațiile necesare înlăturării viciului, la imobilul situat în București, .. 14, sector 6, astfel cum sunt descrise în raportul de expertiză întocmit în cauză de dl. expert V. V., în termen de 60 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, aceste reparații constând în refacerea izolației termice a planșeului și a pereților exteriori, fiind necesar a întocmi în prealabil un proiect în acest sens, de către un expert, în conformitate cu prevederile art. 18 alin. 2 din Legea nr. 10/1995.
În cazul neîndeplinirii acestei obligații, au fost autorizați reclamanții să efectueze reparațiile necesare înlăturării viciului pe cheltuiala pârâților, astfel cum sunt descrise în descrise în raportul de expertiză întocmit în cauză de dl. expert V. V..
Instanța a respins cererea reclamanților de a fi obligați pârâții la plata sumei stabilite prin raport ca reprezentând contravaloarea reparațiilor aferente apartamentului, ca fiind neîntemeiată, apreciind că acest capăt de cerere este neîntemeiat în acest moment.
În raport de dispozițiile art. 274 C.pr.civ., și constatând culpa procesuală a pârâților în raport de soluția pronunțată pe capătul principal de cerere, instanța i-a obligat pârâții la plata sumei de 2508,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, dintre care suma de 1800 lei reprezentând onorariu de avocat, 8 lei taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar și suma de 700 lei reprezentând onorariu expert.
Impotriva acestei sentinte au formulat apel reclamantii M. S. si M. C. A., inregistrat pe rolul Tribunalului Bucuresti, sectia a V-a civila la data de 04.03.2013, sub acelasi numar, prin care au solicitat schimbarea in parte a hotararii atacate si admiterea actiunii asfel cum a fost formulata.
In motivare, apelantii au aratat ca prima instanta a admis numai in parte cererea de chemare in judecata, prin aceea ca au fost obligati paratii in solidar sa efectueze reparatiile necesare inlautrarii viciului la imobilul situat in Bucuresti, ..14, sector, astfel cum sunt descrise in raportul de expertiza intocmit in cauza de expertul V. V., in termen de 60 de zile de la ramanerea definitiva a hotararii, fara, insa, a obliga paratii si la plata daunelor cominatorii, astfel cum s-a solicitat, ca masura de constrangere a acestora, pentru indeplinirea obligatiilor pe care instanta de fond le retine in sarcina lor.
Potrivit celor rezultate in urma expertizei tehnice de specialitate pentru inlaturarea viciului existent la imobilul din care face parte apartamentul sunt necesare lucrari de anvergura, respectiv reproiectarea /reexpertizarea si executarea corespunzatoare a termoizolarii anvelopei cladirii, lucru pe care reclamantii nu l-au cunoscut la momentul introducerii actiunii.
Asadar, introducerea ca alternativa, in cazul in care paratii nu isi indeplinesc obligatiile ce le revin, a autorizarii lor de a efectua reparatiile necesare, fara a-i obliga la plata daunelor cominatorii pe fiecare zi de intarziere, ii va pune pe apelanti in situatia de a efectua cu mijloace proprii aceste reparatii.
In drept au fost invocate disp. art. 282 C.pr. civ.
Intimatii, desi legal citati, nu au depus intampinare si nu au fost reprezentati in fata instantei pentru a-si preciza pozitia procesuala.
Prin decizia civilă nr. 494 A/13.05.2013 Tribunalul București- Secția a V-a Civilăa admis excepția inadmisibilității, invocata din oficiu și a respins, ca inadmisibil, apelul formulat de apelanții M. S. C. si M. A., împotriva sentinței civile nr._/05.12.2012, pronunțata de Judecătoria Sectorului 6 București.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că, prin cererea de chemare in judecata, reclamanții au solicitat, in principal, obligarea paraților Alia A.A. si N. T. Y., in solidar, la efectuarea tuturor reparatiilor necesare la imobilul situat in Bucuresti, ., sector 6, in termen de 30 de zile de la data pronuntarii hotararii, si la plata de daune cominatorii in cuantum de 50 de lei/zi de intarziere pana la indeplinirea obligatiilor ce le revin si, in subsidiar, restituirea contravalorii tuturor reparatiilor pe care reclamanții le vor efectua ca urmare a refuzului expres sau tacit al paratilor, la imobilul menționat, in cel mult 5 zile de la data finalizării lucrărilor efectuate.
Prin sentința civila nr._/05.12.2012, pronuntata de Judecatoria Sectorului 6 București, a fost respinsa ca neîntemeiata exceptia prescriptiei dreptului la actiune, invocata de parati, a fost admisa in parte cererea si au fost obligati paratii in solidat sa efectueze reparatiile necesare inlaturarii viciului, la imobilul situat in Bucuresti, .. 14, sector 6, astfel cum sunt descrise in raportul de expertiza întocmit de dl. expert V. V., in termen de 60 de zile de la rămânerea definitiva a hotărârii, iar in cazul neîndeplinirii acestei obligații, au fost autorizați reclamanții sa efectueze reparatiile necesare înlaturarii viciului pe cheltuiala paratilor; a fost respinsa cererea reclamantilor de obligare a paratilor la plata contravalorii acestor reparații, ca neîntemeiata si au fost obligati paratii la plata sumei de 2508.30 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Astfel cum rezulta din dispozitivul sentintei civile atacate, instanta nu s-a pronuntat asupra capătului de cerere prin care s-a solicitat obligarea paraților la plata unor daune cominatorii in cuantum de 50 de lei/zi de întârziere pana la îndeplinirea obligațiilor ce le revin. Mai mult, nici in considerentele hotărârii nu a fost analizat acest capăt de cerere si nici nu s-a facut vreo mentiune privind admiterea sau respingerea lui.
Așa fiind, in cauza sunt aplicabile (in raport de data introducerii cererii-23.02.2011) dispozițiile art. 282 ind.2 lit. a C.pr. civ., potrivit carora “ îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispozițiilor potrivnice sau completarea hotărârii nu poate fi ceruta pe calea apelului sau recursului, ci numai in condițiile art. 281-281 ind.2 C.pr. civ.”.
Având in vedere ca prima instanța nu s-a pronunțat asupra capătului de cerere prin care s-a solicitat obligarea paraților la plata daunelor cominatorii, pentru înlăturarea acestei omisiuni, apelanții aveau la dispoziție procedura prevăzuta de dispozițiile art. 2812 C.pr. civ., nu si exercitarea apelului împotriva respectivei sentințe.
Pe cale de consecința, tribunalul a constatat că excepția în discuție este întemeiata și a admis-o respingând cererea de apel ca inadmisibila.
Împotriva acestei decizii, au declarat recurs reclamanții M. S. C. si M. A..
În motivarea recursului, s-a arătat că introducerea ca alternativă în cazul in care pârâții nu-si îndeplinesc aceste obligații ce le revin, a autorizării recurenților de a efectua reparațiile necesare, (urmând a-și recupera de la pârâți cheltuielile), fără a obliga pârâții la plata daunelor cominatorii pentru fiecare zi de întârziere, ca măsura de constrângere pentru a-si îndeplini ei înșiși obligațiile ce le revin si pe care instanța de fond le retine in sarcina acestora, în opinia recurenților este netemeinica, deoarece sunt puși într-o situație previzibila și anume că pârâții refuză să-și îndeplinească obligațiile, recurenții neputând să efectueze cu mijloace proprii aceste reparații, așa cum sunt descrise in raportul de expertiză.
În opinia recurenților reclamanți, instanța de apel nu le poate imputa omisiunea instanței de fond, sau neîndreptarea acestei omisiuni și solicită admiterea recursului și rejudecând cauza în fond, admiterea acțiunii lor așa cum a fost formulată, prin care au solicitat în principal:
- obligarea pârâților-intimați la efectuarea tuturor celor necesare pentru
înlăturarea cauzelor, dar si a efectelor, viciilor existente la imobilul
din București, .. 14, . sunt descrise in
raportul de expertiza întocmit de expert ing. V. V. in
termen de 30 de zile de la pronunțare;
- obligarea pârâților-intimați la daune cominatorii in valoare de 50 lei/zi
întârziere, ca măsura de constrângere pentru îndeplinirea obligațiilor ce le
revin;
- obligarea pârâților-intimați la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, au fost invocate prevederile art. 3041 Cod procedură civilă.
În calea de atac a recursului, nu a fost administrat niciun mijloc de probă.
Analizând recursul din prisma criticilor formulate care se subsumează motivului de recurs prevăzut de dispozițiile art. 304 pct.9 din Codul de Procedură Civilă, Curtea învederează că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Instanța de apel a aplicat și a interpretat corect dispozițiile art. 2812 C.pr. civ, având în vedere că prima instanța nu s-a pronunțat asupra unui capăt de cerere, respectiv obligarea pârâților la plata unor daune cominatorii in cuantum de 50 de lei/zi de întârziere pana la îndeplinirea obligațiilor ce le revin.
Astfel, Curtea învederează că, în situația în care instanța omite să analizeze unul dintre capetele de cerere depuse judecății, atunci calea procedurală corectă de a remedia deficiențele hotărârii este completarea acesteia, nu exercitarea căii de atac a apelului sau a recursului.
Curtea învederează că este vorba despre o omisiune a instanței de judecată, omisiune care nu îi este imputabilă părții, astfel încât legiuitorul a prevăzut calea procedurală a completării hotărârii, și nu calea exercitării căii de atac împotriva acelei hotărâri greșite.
Împotriva hotărârii pronunțate pe cererea de completare, partea poate exercita căile de atac prevăzute pentru hotărârea, care a fost completată, în conformitate cu art. 2813 C.pr. civ.
Având în vedere considerentele expuse, ținând cont că instanța de apel a aplicat, în mod corect, dispozițiile art. 2812 C.pr. civ, nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 din Codul de Procedură Civilă, în conformitate cu art. 312 din Codul de Procedură Civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenții – reclamanți M. C. A. și mavrodin Ș. C.împotriva deciziei civile nr. 494A/13.05.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații – pârâți A. A.A. și N. T. Y..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenții – reclamanți M. C. A. și mavrodin Ș. C.împotriva deciziei civile nr. 494A/13.05.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații – pârâți A. A.A. și N. T. Y..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 08.11.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
Z. D. C. M. S. V. A.
Grefier,
D. L.
Red. DZ/02.12.2013
Tehnored. GC 2 ex
12.11.2013
Jud. apel: S. V.
L. G.
← Obligaţie de a face. Decizia nr. 1888/2013. Curtea de Apel... | Succesiune. Decizia nr. 2100/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
---|