Reintegrare spaţiu locativ. Decizia nr. 1843/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1843/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 14-11-2013 în dosarul nr. 1843/2013
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.1843
Ședința publică de la 14.11.2013.
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - M. I.
JUDECĂTOR - M.-A. N.-G.
JUDECĂTOR - I. D.
GREFIER - M. C.
* * * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulat de contestatoarea A. (M.) R. R., împotriva încheierii de ședință din 27.02.2012, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a III a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații I. E. M. și I. A..
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează împrejurarea că termenul a fost acordat pentru a se pune în discuție incidentul procedural al perimării.
Se mai învederează depunerea la dosar, prin serviciul registratură al instanței la data de 12.11.2013, a unei cereri formulate de către revizuienta A. (M.) R. R., prin care solicită a se lua act că înțelege să recuze completul de judecată C10 din data de 14.11.2013.
În ceea ce privește cererea de recuzare formulată de către revizuientă, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă, având în vedere că pentru aceleași motive s-a mai formulat anterior o cerere de recuzare împotriva membrilor completului C10, cerere care a fost respinsă prin încheierea din 28.10.2013, sens în care constată incidența în cauză a dispozițiilor înscrise în art. 30 alin. 4 din codul de procedură civilă coroborate cu cele ale art. 28 alin. 3 din Codul de procedură civilă.
Curtea constată că la data de 25.09.2012 s-a dispus suspendarea cauzei în baza dispozițiilor art. 242 alin.1 pct.2 din Codul de procedură civilă, pentru lipsa nejustificată a părților. Având în vedere faptul că pricina a rămas în nelucrare mai mult de un an de zile de la data suspendării din vina părților, Curtea, reține dosarul în pronunțare în ceea ce privește incidentul procedural al perimării, invocat din oficiu.
CURTEA,
Deliberând asupra contestației în anulare de față, constată următoarele:
La data de 28.02.2012, Contestatoarea A. M. R. R. a formulat contestație în anulare împotriva încheierii de ședință din 27.02.2012, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații I. E. M. și I. A., prin care s-a soluționat cererea de recuzare formulată de aceeași parte.
La data de 05.03.2012 contestatoarea a depus la dosar cerere de recuzare a membrilor completului de judecată învestit cu soluționarea contestației în anulare.
Prin încheierea de ședință pronunțată în ședința din Camera de Consiliu din data de 14.03.2012, cererea de recuzare a fost anulată ca netimbrată.
La data de 23.04.2012, contestatoarea a depus la dosar o nouă cerere de recuzare, iar prin încheierea de ședință pronunțată în Camera de consiliu la data de 2.05.2012, s-a dispus anularea cererii ca netimbrată, în baza art.20 din Legea nr.146/1997, iar în baza dispoz.art.1081 alin.1 pct.1 lit.b C.proc.civ. petenta a fost amendată cu suma de 300 lei.
Prin încheierea de ședință din Camera de consiliu din 20.06.2012, Curtea a dispus anularea cererii de recuzare depusă de contestatoare la data de 11.06.2012, ca netimbrată, iar în baza art.1081 alin.1 pct.1 lit.b C.proc.civ. petenta a fost amendată cu suma de 500 lei.
La data de 21.09.2012, contestatoarea a depus la dosar o nouă cerere de recuzare a completului de judecată învestit cu soluționarea contestației. Curtea, prin încheierea din 24.09.2012, a respins cererea de recuzare ca netimbrată.
Prin încheierea pronunțată în ședința publică din data de 25.09.2012, Curtea a dispus suspendarea cauzei în temeiul dispoz.art.242 alin.1 pct.2 C.proc.civ., având în vedere că părțile, legal citate pentru acest termen, nu s-au înfățișat la strigarea pricinii și nu au solicitat judecarea acesteia în lipsă.
La data de 10.10.2013, Curtea a dispus, din oficiu, repunerea pe rol a cauzei în vederea discutării excepției de perimare, acordând termen la data de 24.10.2013.
La data de 23.10.2013 contestatoarea a depus la dosar cerere de recuzare a completului de judecată din data de 24.10.2013, iar prin încheierea pronunțată în Camera de consiliu la data de 28.10.2013, Curtea a respins cererea de recuzare ca neîntemeiată.
Tot astfel, la termenul de judecată din data de 14.11.2013, Curtea a constatat că cererea de recuzare formulată de către revizuientă, la data de 12.11.2013, este inadmisibilă, având în vedere că pentru aceleași motive s-a mai formulat anterior o cerere de recuzare împotriva membrilor completului C10, cerere care a fost respinsă prin încheierea din 28.10.2013, sens în care a constatat incidența în cauză a dispozițiilor înscrise în art. 30 alin. 4 din Codul de procedură civilă coroborate cu cele ale art. 28 alin. 3 din Codul de procedură civilă.
La același termen de judecată, Curtea din oficiu a invocat excepția perimării cererii.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 76/2012, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă: „Dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după .”.
În temeiul acestei norme tranzitorii, câtă vreme, acțiunea introductivă a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București Secția a III a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie, la data de 28.02.2012, dispozițiile procesuale incidente în cauză sunt cele înscrise în Codul de procedură civilă de la 1865 ( Codul de procedură civilă) iar nu cele cuprinse în Legea nr. 134/2010.
Deliberând cu prioritate, conform dispozițiilor art.137 alin.1 Cod procedură civilă coroborat cu art. 316 din Codul de procedură civilă și art. 298 din Codul de procedură civilă, asupra excepției de perimare a contestației în anulare, Curtea reține că este întemeiată și urmează să o admită pentru următoarele considerente:
În conformitate cu art.248 Cod procedură civilă, orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an.
Curtea reține totodată și dispozițiile art. 250 Cod Proc.Civ., din a căror interpretare rezultă că atunci când suspendarea judecării se datorează lipsei de stăruință a părților în judecată, cursul perimării nu este suspendat, astfel încât în cauza de față termenul de perimare a început să curgă la data de 25.09.2012, când judecata a fost suspendată chiar din pricina lipsei de stăruință a părților în judecată, așa cum s-a reținut mai sus.
În aplicarea acestor norme, perimarea reprezintă o sancțiune procedurală de aplicație generală care operează atât în etapa judecății în primă instanță, cât și în etapa judecății în căile de atac, având o natură juridică mixtă, în sensul că este o sancțiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, constând în stingerea procesului în faza în care se găsește, dar și o prezumție de desistare, dedusă din faptul nestăruinței un timp îndelungat în judecată.
Prin urmare, fiind aplicabile dispozițiile art. 248 alin. 1 și 2 Cod Proc.Civ., cum între data de 25.09.2012 și până la data redeschiderii din oficiu a judecății, părțile nu au îndeplinit nici un act de procedură care să întrerupă cursul perimării, se constată că pricina a rămas în nelucrare din vina părților mai mult de 1 an .
Întrucât perimarea este o sancțiune procedurală pentru lipsa de stăruință a părților în judecată, care operează de drept la împlinirea termenului de un an de la ultimul act de procedură îndeplinit în cauză, sancțiune care nu poate fi înlăturată prin nici un alt act de procedură îndeplinit după împlinirea termenului perimării și având în vedere că în cauză a trecut mai mult de un an de la data suspendării judecării pricinii, timp în care nici una din părțile din proces nu a solicitat repunerea pe rol a recursului și că, în această perioadă, nu a intervenit nici o cauză de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare, Curtea, în temeiul art.248 și următoarele Cod procedură civilă, va constata perimată cererea formulată de contestatoarea A. (M.) R. R., împotriva încheierii de ședință din 27.02.2012, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a III a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații I. E. M. și I. A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată perimată cererea formulată de contestatoarea A. (M.) R. R., împotriva încheierii de ședință din 27.02.2012, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a III a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații I. E. M. și I. A..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14.11.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
M. I. M.-A. I. D.
N.-G.
GREFIER
M. C.
Red.M.I.
Tehdact.B.I./M.I.
2 ex./9.12.2013
-----------------------------------------
C.A.B-Secția a III-a – A.D.B.
- I.B.
- D.M.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 289/2013. Curtea de Apel... | Reintegrare spaţiu locativ. Decizia nr. 1842/2013. Curtea de... → |
|---|
