Revendicare imobiliară. Decizia nr. 340/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 340/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 11-10-2012 în dosarul nr. 340/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A IV-A CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.340 A
Ședința publică din data de 11.10.2012
CURTEA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE: M. A. M.
JUDECĂTOR: C. F.
GREFIER: M. D.
Pe rol soluționarea apelului declarat de apelantul pârât M. BUCUREȘTI PRIN PRIMARUL GENERAL, cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr.291-293, sector 6, împotriva sentinței civile 880/20.04.2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă în dosarul nr. în format vechi 5791/2002 (_ ), în contradictoriu cu intimatul reclamant L. Z., cu domiciliul ales la av. L. P., în București, ., nr.5, sector 1, și intimații pârâți C. M. T., C. M. B., domiciliați în București, ., nr.24, ., sector 3, M. FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în București, ., sector 5, și S.C. T. S.A., cu sediul în București, ..15A, sector 3, cauza având, ca obiect, „revendicare imobiliară; anulare act – cerere lămurire dispozitiv”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimatul reclamant L. Z., prin avocat L. P., cu împuternicire avocațială la fila 19 dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe apel.
Apărătorul intimatului reclamant L. Z., solicită respingerea apelului, ca nefondat, precum și respingerea excepției tardivității cererii de lămurire a înțelesului sentinței, având în vedere faptul că a solicitat, în principal, lămuriri cu privire la modalitatea de aplicare a sentinței, conform art.2811 C.pr.civ., iar Primăria Municipiului București invocă tardivitatea formulării acestei cereri, dar în condițiile art.2812 C.pr.civ. Mai arată că dispozițiile art.2811 C.pr.civ. nu prevăd un termen în care să poată fi formulată o atare cerere. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive, solicită, de asemenea, respingerea acesteia, apreciind că această obligație îi incumbă pârâtei.
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 5791/2002, număr în format nou_, reclamanta L. Z. a solicitat în temeiul dispozițiilor art. 2811 C.proc.civ., lămurirea înțelesului dispozitivului sentinței civile nr. 539 din 28 mai 2004.
În motivarea cererii, s-a arătat că prin sentința civila nr. 539 din 28 mai 2004 M. București și Ministerul Finanțelor Publice au fost obligați la măsuri reparatorii prin echivalent, pentru apartamentul ce a aparținut mamei sale, L. M. în București, . nr. 22-24, ., prin titluri de valoare nominale folosite exclusiv in procesul de privatizare, in cuantum de_ lei.
În urma modificării Legii nr. 10/2001 prin Legea nr.247/2005 sistemul de restituire în echivalent, a imobilelor preluate abuziv a fost modificat, prin Titlul VII al actului normativ, în sensul că acesta se realizează prin acordarea persoanelor îndreptățite de acțiuni la Fondul Proprietatea.
Acordarea de acțiuni la Fondul Proprietatea se realizează doar după ce entitatea notificată, în cauza de față, M. București emite o dispoziție în baza hotărârii judecătorești constatatoare a situației de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii a notificatorului ceea ce determina prezenta cerere de lămurire a înțelesului dispoziției cuprinse în hotărâre.
Întrucât M. București nu a înțeles să se conformeze dispozițiilor sentinței civile nr.539/2004 nici după ce aceasta a devenit definitivă și irevocabilă prin respingerea apelului și recursului pe care le-a promovat, nu a putut aduce la executarea hotărârii cât timp a funcționat sistemul de despăgubire sub care a fost pronunțată.
Petentul a arătat că în prezent nu poate verifica în niciun mod sentința care îi recunoaște dreptul la despăgubiri pentru deposedarea de care familia a avut parte întrucât acestea se acordă doar în urma emiterii de către M. București, pârâtul din speță, a unei dispoziții conținând propunerea de acordare de despăgubiri.
Având in vedere ca sensul sentinței civile nr.539 din 28 mai 2004 este acela ca are dreptul la o despăgubire pentru imobilul ce a aparținut părinților săi, solicită admiterea cererii și lămurirea dispozitivul hotărârii în așa fel încât să poată obține ceea ce s-a hotărât.
De asemenea, petentul a precizat că în urma decesului mamei sale, reclamanta din dosar, L. M. petentul în calitate de fiu, este unicul moștenitor, fapt dovedit cu certificatul anexat.
Prin sentința civilă nr. 880/20.04.2011 Tribunalul București- Secția a IV-a Civilă a admis cererea formulată de petentul L. Z., a lămurit dispozitivul sentinței civile nr. 539/28.05.2004 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă în dosarul nr. 5791/2002 număr unic_, în sensul că a obligat M. București, prin Primarul General și Ministerul Finanțelor Publice, la măsuri reparatorii prin echivalent pentru apartamentul proprietatea reclamantei situat în București, . (fostă Gândului) nr. 22-24, sectorul 3, prin acțiuni la Fondul Proprietatea, în cuantum de_ lei vechi și s-au menținut restul dispozițiilor.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că ne aflăm în prezența unei cereri de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr. 539/28.05.2004 față de împrejurarea că Legea nr. 10/2001 a fost modificată prin Legea 247/2005, respectiv Titlul VII care reglementează regimul juridic al stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
Astfel, la art. 3 lit. g se precizează că la data intrării în vigoare a prezentei legi, încetează puterea circulatorie a titlurilor de valoare nominală nevalorificate, emise de Ministerul Finanțelor Publice, urmând ca modalitatea de stabilire a despăgubirilor să se facă potrivit Titlului VII.
Întrucât sentința civilă al cărui dispozitiv se cere a fi lămurit a fost pronunțată la 28.05.2004 și a devenit irevocabilă la 23.02.2006 prin decizia nr. 4887/18.05.2006 a ICCJ – Secția Civilă și de Proprietate Intelectuală, iar reclamanta din prezenta cauză nu-și mai poate valorifica dreptul constatat printr-o hotărâre judecătorească devenită irevocabilă, se impune în temeiul dispozițiilor art. 2811 C.pr.civ., lămurirea înțelesului, întinderii și respectiv aplicării acestui dispozitiv potrivit noilor reglementări în materia dreptului de proprietate, respectiv măsuri reparatorii prin echivalent conform art. 1 pct. 2 din Legea 10/2001.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel pârâtul M. București prin Primarul General.
În motivarea apelului, s-a arătat că în mod greșit prima instanță a admis acțiunea reclamantei și lămurind dispozitivul sentinței a obligat apelanta - pârâtă să acorde măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobil.
Apelanta – pârâtă a invocat excepția tardivității cererii de lămurire a dispozitivului sentinței, arătând că potrivit art. 2811 alin. 1 Cod procedură civilă, cererea poate fi formulată în termenul prevăzut de lege, pentru declararea după caz, a apelului sau recursului împotriva acelei hotărâri, în cauză acest termen fiind depășit.
În cazul în care se va trece peste această excepție, apelanta – pârâtă a solicitat respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În acest sens, apelanta a arătat că potrivit titlului VII din Legea nr. 247/2005, M. București nu are competența de a plăti notificatorilor despăgubiri, ci doar să emită dispoziție din care să rezulte că sunt persoane îndreptățite la măsuri reparatorii în condițiile legii speciale. În ceea ce privește plata de despăgubiri, respectiv acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, Legea nr. 247/2005 prevede o procedură specială, acestea fiind acordate de Comisia Centrală de Stabilire a Despăgubirilor.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 282 – 298 Cod procedură civilă.
Analizand actele și lucrările dosarului și examinând sentința apelată prin prisma criticilor expuse mai sus, Curtea constată că apelul este fondat, pentru considerentele și cu limitele ce urmează a fi expuse în continuare:
Prin prima critică formulată, apelanta pârâtă a invocat ca motiv de ordine publică, excepția tardivității formulării cererii de lămurire a dispozitivului, susținând că cererea poate fi formulată în termenul prevăzut de lege, pentru declararea după caz, a apelului sau recursului împotriva acelei hotărâri, iar în cauză acest termen a fost depășit.
Critica este nefondată, textul art. 2811 Cod procedură civilă, care reglementează instituția lămuririi dispozitivului neprevăzând un termen în care cererea poate fi formulată.
Termenul la care apelanta pârâtă face referire este prevăzut de art. 281 ind. 2 Cod procedură civilă, care reglementează însă o altă ipoteză decât cea dedusă judecății, și anume completarea hotărârii, în situația în care instanța a omis să se pronunțe asupra unei cereri.
Întrucât prin art. 281 ind. 1 Cod procedură civilă nu este prevăzut un termen în care să se ceară lămurirea, înseamnă că această măsură poate fi dispusă oricând, câtă vreme nu s-a cerut punerea în executare a hotărârii, cum este cazul în speță.
Prin urmare, Curtea constată ca fiind nefondată excepția tardivității formulării cererii de lămurire și ca atare și prima critică formulată de apelanta pârâtă.
În ceea ce privește cea de-a doua critică formulată, apelanta pârâtă a susținut că nu justifică legitimare procesuală pasivă în cauză, deoarece titlul VII din Legea 247/2005 prevede o procedură specială de acordare a măsurilor reparatorii, iar M. București nu are competența de a plăti despăgubiri notificatorilor, ci doar să emită dispoziție din care să rezulte că sunt persoane îndreptățite la măsuri reparatorii în condițiile legii speciale.
Pentru a analiza această critică, ce reprezintă în realitate un motiv care ține de fondul cererii, Curtea apreciază necesar a examina în prealabil condițiile prevăzute de art. 281 ind. 1 Cod procedură civilă în care se poate cere lămurirea dispozitivului hotărârii.
Sub acest aspect, Curtea reține că prin sentința civila nr. 539 din 28 mai 2004, a cărui dispozitiv s-a solicitat a fi lămurit, M. București și Ministerul Finanțelor Publice au fost obligați la măsuri reparatorii prin echivalent, pentru apartamentul situat în . nr. 22-24, ., prin titluri de valoare nominale folosite exclusiv in procesul de privatizare, in cuantum de_ lei.
Prin sentința apelată, tribunalul a admis cererea de lămurire, în sensul că a obligat M. București, prin Primarul General și Ministerul Finanțelor Publice, la măsuri reparatorii prin echivalent pentru apartamentul menționat, prin acțiuni la Fondul Proprietatea, în cuantum de_ lei vechi și s-a menținut restul dispozițiilor.
Potrivit art. 281 ind. 1 C.pr.civ., în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice.
Această procedură a fost pusă la dispoziția părții interesate atunci când dispozitivul hotărârii nu este suficient de clar, ceea ce poate genera dificultăți la executare.
Prin intermediul instituției lămuririi dispozitivului hotărârii nu se poate modifica dispozitivul hotărârii, nu se poate acorda altceva decât s-a cerut, nu se poate transforma obiectul cererii deduse judecății.
Or, în speță, prin decizia apelată, nu a fost lămurit dispozitivul hotărârii, ci acesta a fost modificat, acordându-se altceva decât ceea ce a făcut obiectul judecății prin sentința a cărei lămurire s-a solicitat.
Motivele invocate de intimatul reclamant prin cererea de lămurire nu puteau fi valorificate pe calea procedurii prevăzute de art. 281 ind. 1 Cod procedură civilă, în mod greșit fiind admisă cererea formulată, deși nu erau întrunite condițiile prevăzute de textul legal menționat.
Această constatare face de prisos analiza calității apelantului pârât de a acorda măsuri despăgubiri în raport cu procedura prevăzută de legea specială, în condițiile în care o asemenea modificare a obiectului cererii nu putea fi realizată în cadrul unei cereri de lămurire a dispozitivului.
În consecință, având în vedere că hotărârea apelată a fost dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 281 ind. 1 Cod procedură civilă, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, Curtea va admite apelul declarat de apelanta pârâtă, va schimba în tot sentința apelată, în sensul că va respinge cererea de lămurire a dispozitivului sentinței, ca neîntemeiată.
Văzând și disp. art. 377 pct. 1 alin. 3 C.pr. civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantul-pârât M. București prin Primarul General cu sediul în București, Splaiul Independenței nr. 291-293, Sector 6 împotriva sentinței civile nr. 880/20.04.2011 Tribunalul București- Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul reclamant Leivovici Z. cu domiciliul ales la Av. L. P. în București, . nr. 5, sector 1 și intimații pârâți C. M. T. și C. M. B. domiciliați în București, . nr. 24, ., sector 3, Ministerul Finanțelor Publice cu sediul în București, ., Sector 5 și . sediul în București, .. 15 A, Sector 3.
Schimbă în tot sentința apelată, în sensul că:
Respinge cererea de lămurire a dispozitivului sentinței, ca neîntemeiată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11.10.2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
M. A. C. F.
GREFIER
M. D.
Red/Tehnored MA
Tehnored. CG/ TI /07.11.2012
8 ex
Jud. fond. C. Segărcianu
| ← Partide politice. Decizia nr. 646/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 793/2013. Curtea de... → |
|---|
