Grăniţuire. Decizia nr. 788/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 788/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 24-04-2014 în dosarul nr. 2211/337/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 788/R/2014 | |
Ședința publică din data de 24 aprilie 2014 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: | A.-T. N. |
JUDECĂTORI: | M.-C. V. A. I. |
GREFIER: | M.-L. T. |
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții D. A. și D. M., împotriva deciziei civile nr. 164 din 19 noiembrie 2013 pronunțată de Tribunalul S., în dosar nr._, privind și pe reclamanții C. V. și C. A., având ca obiect grănițuire – rectificare carte funciară.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 16 aprilie 2014, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, și când, la solicitarea reprezentantei reclamanților-intimați, instanța a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 23 aprilie 2014, pentru a da posibilitatea părților de a depune la dosar concluzii scrise, iar apoi, din s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 24 aprilie 2014, ambele încheieri făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin Sentința civilă nr. 1413 din 15 mai 2013 a Judecătoriei Z., s-a admis în parte acțiunea precizată a reclamanților C. V., și C. A., împotriva pârâților D. A., și D. M. și în consecință:
S-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâții reclamanți reconvenționali D. A. și D. M. împotriva reclamanților C. V. și C. A..
S-a dispus rectificarea CF 1837 Aghireș în sensul înscrierii corecte a nr. top aferente suprafeței de 1272 mp proprietatea pârâților, respectiv 122/6/2-123/6/2 în loc de 122/b/1-123/b/1 cum din eroare este înscris în prezent.
S-a stabilit linia de hotar între imobilul proprietatea reclamantului evidențiat în titlul de proprietate nr. 87/8681/08.03.1994, situat în intravilan și imobilul proprietatea pârâtului evidențiat în titlul de proprietate 80/7917/13.04.1995 intravilan pe aliniamentul 2-3-4-5-6-7-8 evidențiat pe anexa 2/C la completarea nr. 2 la expertiza efectuată de expert I. M. - expertiză care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
S-a dispus compensarea cheltuielilor de judecată ale părților din proces și după compensare și a fost obligat pârâtul să achite reclamantului suma de 757,5 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanții C. V. și C. A. sunt proprietarii imobilului înscris în CF 184/N cu nr. cadastral 573 constând în teren intravilan cu casă de locuit în suprafața de 2200 mp, teren dobândit în baza titlului de proprietate nr. 87/8681 din data de 08.03.1994 prin constituirea dreptului de proprietate.
În ceea ce îi privește pe pârâți, instanța a reținut că aceștia sunt proprietarii terenului învecinat cu cel al reclamanților, în suprafață de 2072 mp teren situat în intravilanul localității din care suprafața de 800 mp teren care se află în indiviziune, împreună cu construcțiile existente pe această porțiune este intabulat pe numele pârâților în CF 214 Aghireș sub nr. top 122/b/1/2 și 123/b/1/2 din anul 1974, în baza unui act de donație, iar suprafața de 1272 mp reprezentând casă cu anexe gospodărești este intabulată în CF_ Meseșenii de Jos (CF vechi 1837 Aghireș) sub nr. cad 122/b/1 și 123/b/1 din anul 1995, în baza TP 80/7917 din data de 13.04.1994 prin care s-a constituit dreptul de proprietate al pârâtului asupra acestei suprafețe de teren.
În ce privește fondul cauzei, instanța a reținut că terenurile învecinate ale părților au fost identificate prin expertiza topografică efectuată de expertul I. M.. Identificarea s-a realizat conform schițelor de intabulare, avându-se în vedere și folosința faptică a terenurilor aparținând pârâților în litigiu, expertul învederând instanței că nu există schițe de punere în posesie.
Terenul cu nr. cadastral 573 (aferent nr. top 123/3/b/2-123/4/b/2) înscris în CF 184/N Aghireș - proprietatea reclamanților, conform schiței de intabulare, care corespunde cu folosința faptică, este marcat în anexa nr. 1 din raportul de expertiză și completările ulterioare pe aliniamentul 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-1 și măsoară 2200 mp.
În raportul de expertiză efectuat de expertul judiciar I. M. se precizează că nr. top 123/3/b/2-123/4/b/2 aferent nr. cadastral 573 este identificat greșit, în sensul că terenul reclamanților se află pe top 122/4-122/5 și 123/4-123/5 și trebuia dezmembrat din aceste topografice.
Terenul proprietatea pârâților, conform schiței de intabulare este compus din . având nr. top 122/b/1-123/b/1, marcată în Anexa 1 din raportul de expertiză și completările ulterioare pe aliniamentul a-b-e-f-g-h-a și din ., marcată în Anexa 1 din raportul de expertiză și completările ulterioare pe aliniamentul b-c-e-b, suprafață care face parte din topograficul 122/b/1/2-123/b/1/2, înscris în CF 214 Aghireș, cu suprafața totală de 7048 mp.
Cu privire la topograficele pârâților, expertul prin raportul de expertiză a concluzionat că și în privința acestora s-au produs erori, în sensul că în CF 214 Aghireș, sub A+15 se află nr. top 122/6 și nu 122/b iar sub A+16 se află nr. top 123/6 și nu 123/b. A mai precizat expertul că prin încheierea nr. 18/1968 s-a executat o comasare a celor două nr. topografice și apoi prima dezmembrare context în care cifra 6 a fost confundată cu litera b, astfel ajungându-se la nr. top 122/b/1/-122/b/1 în suprafață de 9548 mp (de sub A+18), în loc de 122/6/1-123/6/1, iar pentru nr. top în 122/b/2-123/b/2 în suprafață de 1272 mp s-a dispus transcrierea în CF 1837 Aghireș, unde s-a înscris greșit nr. top 122/b/1-123/b/1 în loc de 122/b/2-123/b/2 ( mai exact 122/6/2-123/6/2) astfel că în prezent nr. top 122/b/1-123/b/1 apare înscris în două CF diferite cu suprafețe diferite, respectiv CF 214 Aghireș cu suprafața de 9548 mp și CF 1837 Aghireș (CF actual_ Meseșenii de Jos) cu suprafața de 1272 mp.
De asemenea potrivit schiței de intabulare doar nr. top aferent suprafeței de 1272 mp se învecinează cu proprietatea reclamanților dar potrivit înscrierilor din CF 214 Aghireș terenul de 800 mp reprezintă curtea și construcțiile aferente, iar în continuarea acestuia ar trebui să se situeze terenul de 1272 mp, cu gradina casei astfel că, în fapt, atât terenul de 800 mp cât și cel de 1272 mp se învecinează cu terenul reclamanților, ceea ce conduce la concluzia că terenul de 800 mp are un amplasament greșit în documentația CF aferentă intabulării pârâților.
Raportul de expertiză a mai concluzionat că dacă se alătură cele două schițe de intabulare a reclamanților și a pârâților, rezultă că terenurile pârâților se suprapun pe o suprafață de 146 mp, marcată în anexa nr. 1 la raportul de expertiză cu galben pe aliniamentul 2-3-4-5-6-7-8-f-g-h-2.
Cu privire la cererile de rectificare, formulate reclamanți și pârâți, prin care s-a solicitat rectificarea CF 214 Aghireș în sensul corectării topograficului 122/b/1/2 și 123/b/1/2/ în (122/6/1-123/6/1)/b, astfel cum s-a identificat în raportul de expertiză și rectificarea cărții funciare_ Aghireș ( CF vechi 1837 Aghireș) în sensul corectării topograficelor din 122/b/1 și 123/b/1 în 122/6/2 și 123/6/2 precum și rectificare cf 214 Aghireș în sensul dezmembrării corecte a topograficului 122/6/1-123/6/1 din suprafața totală de 9548 mp aferentă suprafeței de 800 mp și a stabilirii corecte a amplasamentului suprafețe de 800 mp, proprietatea pârâților instanța a dispus după cum urmează:
Cu privire la capătul de cerere privind rectificarea cărții funciare_ Aghireș (CF vechi 1837 Aghireș) în sensul înscrierii corecte a numerelor topografice aferente suprafeței de 1272 mp din 122/b/1 - 123/b/1 în 122/6/2 - 123/6/2, instanța a admis cererea având în vedere faptul că din expertiza judiciară efectuată în cauză a rezultat, pe de o parte că prima dezmembrare a nr. top 122 și 123 este cu litere și nu cu cifre astfel că nr. top 122/6 și 123/6 sunt topograficele pe care se situează terenul pârâților iar pe de altă parte rezultă că transcrierea în CF 1837 Aghireș a suprafeței de 1272 mp s-a efectuat cu înscrierea greșită nr. top mai precis s-a înscris 122/b/1-123/b/1 în loc de 122/b/2-123/b/2 ( mai exact 122/6/2-123/6/2) astfel că în prezent nr. top 122/b/1-123/b/1 apare înscris în două CF diferite cu suprafețe diferite, respectiv CF 214 Aghireș cu suprafața de 9548 mp și CF 1837 Aghireș (CF actual_ Meseșenii de Jos) cu suprafața de 1272 mp.
În ceea ce privește rectificarea CF 214, în sensul solicitat de părți, instanța a apreciat că o atare cerere nu este admisibilă în condițiile în care suprafața de 800 mp proprietatea pârâților se află în indiviziune în CF 214 Aghireș și pentru înscrierea corectă a nr. top aferente acestei suprafețe de 800 mp teren respectiv pentru “dezmembrarea” corectă a topograficului 122/b/1-123/b/1 de 800 mp din suprafața totală de 7048 mp din CF 214 Aghireș și pentru stabilirea corectă a amplasamentului suprafeței de 800 mp, proprietatea pârâților, se impunea chemarea în judecată a tuturor coproprietarilor aflați în indiviziune, potrivit înscrierilor din CF 214 Aghireș precum și formularea unui petit suplimentar având ca obiect ieșirea din indiviziune cu privire la această suprafață de teren având în vedere că s-a solicitat dezmembrarea, precedată de îndreptarea succesivă a erorilor materiale din înscrierile succesive efectuate în CF 214 Aghireș, generate de confundarea cifrei șase cu litera b.
În ceea ce privește cererea pârâților privind rectificarea CF 184/N Aghireș, nr. cadastral 573, în sensul anulării încheierii de intabulare_/2006 din CF 184, nr. cadastral 573, nr. top (125/5/3) în ceea ce privește amplasamentul suprafeței de 146 mp identificată în Anexa A3R a completării raportului de expertiză prin coordonatele 2-3-3-5-6-7-8-9-10. instanța a reținut că admisibilitatea acestui capăt de cerere depinde de soluția pronunțată de instanță cu privire la cererea de grănițuire, având în vedere că admisibilitatea acestei cereri afectează dreptul de proprietate al reclamanților, în sensul că, dacă se admite acest capăt de cerere dreptul de proprietate al reclamanților asupra terenului în litigiu se diminuează cu 146 mp.
În ceea ce privește cererea de grănițuire, instanța a reținut că expertul a formulat trei propuneri de grănițuire, una conform documentației de intabulare a reclamanților pe aliniamentul 2-3-4-5-6-7-8 din anexa 2/C la completarea nr. 2 la Raportul de expertiză efectuat în cauză de expertul judiciar I. M., una conform documentației de intabulare a pârâților pe aliniamentul 19-9-8-7-8 din anexa 4/C la completarea nr. 2 la Raportul de expertiză efectuat în cauză de expertul judiciar I. M. și una potrivit medalionului CF pe aliniamentul 2-6-7-8 din anexa 2 la Raportul de expertiză efectuat în cauză de expertul judiciar I. M..
Având în vedere folosința faptică actuală, care corespunde cu documentația de intabulare a reclamanților, precum și faptul că din Avizul de amplasament întocmit la data de 16.07.1974 rezultă că frontul stradal aferent terenului deținut de pârâți ar trebui să fie de 14 maximum 16 mp și nu de 18 mp cum apare în documentația de intabulare a acestora, precum și declarațiile martorilor P. E. și P. V. A. care au declarat că între proprietățile celor două părți există un gard care separa cele două proprietăți în partea din față a casei iar stâlpul prezentat în fotografia de la fila 90 făcea parte din vechiul gard și faptul că pomul de la stradă se afla exact pe linia veche de hotar, instanța, în temeiul art. 484 cod civil a stabilit linia de hotar potrivit folosinței faptice actuale, care corespunde cu documentația de intabulare a reclamanților, respectiv pe aliniamentul 2-3-4-5-6-7-8 din anexa 2/C la completarea nr. 2 la Raportul de expertiză efectuat în cauză de expertul judiciar I. M., ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Având în vedere că linia de hotar a fost stabilită conform schiței de intabulare a reclamanților, cererea pârâților privind rectificarea CF 184/N Aghireș, nr. cadastral 573, în sensul anulării încheierii de intabulare_/2006 din CF 184, nr. cadastral 573, nr. top (125/5/3) în ceea ce privește amplasamentul suprafeței de 146 mp identificată în Anexa A3R a completării raportului de expertiză prin coordonatele 2-3-3-5-6-7-8-9-10, a fost respinsă de instanța de judecată.
În final, observând dispoziția art. 584 Cod civil, potrivit căreia cheltuielile grănițuirii se fac pe jumătate, instanța a compensat cheltuielile de judecată constând onorariul avocațial, onorariu expert și taxe judiciare și în final a obligat pârâții să plătească reclamanților suma de 757,7 lei, cheltuieli de judecată rămase după compensare, în baza art. 274 și următoarele Cod procedură civilă.
Prin decizia civilă nr. 164/19.11.2013 a Tribunalului S. a fost respins ca nefondat apelul declarat de pârâții D. A. și D. M. împotriva sentinței civile nr.1413 din 15 mai 2013 pronunțată de Judecătoria Z..
Au fost obligați pârâții la 1600 lei cheltuieli de judecată către reclamanții C. V. și C. A..
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că reclamanții C. V. și C. A. sunt proprietarii imobilului înscris în CF 184/N cu nr. cadastral 573 constând în teren intravilan cu casă de locuit în suprafața de 2200 mp, teren dobândit în baza T.P. 87/8681 din data de 08.03.1994 prin constituirea dreptului de proprietate și intabulat în cartea funciară nr. 184/N Meseșenii de Jos în anul 2006.
Pârâții D. A. și D. M. sunt proprietarii terenului învecinat în suprafață de 800 mp teren în indiviziune cu construcțiile existente pe această porțiune înscris în C.F. nr. 214 Aghireș nr. top. 122/b/1/2 și 123/b/1/2 dobândit în 1974 în baza contractului de donație, iar asupra suprafeței de 1272 mp casă și construcții în baza Titlului de proprietate nr._ intabulat în C.F. nou_ Meseșenii de Jos sub nr. cadastral 122/b/1 și 123/b/1 în 1995.
Linia de hotar dintre proprietățile părților a fost stabilită de prima instanță conform folosinței faptice actuale.
Expertiza efectuată în cauză a propus trei variante ale liniei de hotar: conform documentației de intabulare a reclamanților – Anexa 2 C la completarea nr. 2 la raportul de expertiză, conform documentației de intabulare a pârâților – Anexa 4 C din completarea nr. 2 la raportul de expertiză, conform medalionului C.F. – Anexa 2 la raportul de expertiză.
Pârâții apelanți au solicitat stabilirea liniei de hotar conform Anexei 4 C a completării raportului nr. 2 pe aliniamentul 10-9-b-8-7-6.
Această variantă nu a fost apreciată ca fiind corectă, întrucât ar duce la diminuarea terenului reclamanților cu 146 mp, cum arată expertiza, 800 mp din acest teren sunt în indiviziune, iar nr. top 122/b/1, 123/b/1 sunt înscrise în două cărți funciare diferite respectiv în C.F. 214 Aghireș cu suprafața de 9548 mp și în C.F. 1837 Aghireș cu suprafața de 1272 mp.
În atari condiții linia de hotar corectă este cea conform folosinței actuale, cum a stabilit și prima instanță, care respectă frontul la stradă al ambelor părți și consfințește o stare de fapt îndelungată.
În ceea ce privește cererea de rectificare a C.F. nr. 184 Aghireș, nr. cadastral 573 în sensul anulării încheierii de intabulare nr._/2006 din C.F. 184/N Aghireș (nr. top 125/5/3 în ceea ce privește suprafața de 146 mp, această rectificare fiind consecința directă a stabilirii liniei de hotar conform cererii pârâților, cerere ce a fost respinsă, rectificarea acestei cărți funciare nu s-a mai impus.
Rectificarea C.F. nr. 1837 vechi Aghireș (C.F. nou_ Aghireș) în sensul înscrierii corecte a suprafeței de 1272 mp pe topograficul 122/b/2 și 123/b/2 – mai exact 122/6/2 și 123/6/2 și nu 122/b/1, 123/b/1 a fost în mod corect admisă de prima instanță în sensul înscrierii corecte a numerelor topografice aferente suprafeței de 1272 mp, întrucât din expertiza efectuată în cauză rezultă că, cu ocazia transcrierii din C.F. nr. 1837 Aghireș s-a înscris greșit 122/b/1 – 123/b/1 în loc de 122/6/2 – 123/6/2. Ori, atâta timp cât în C.F. nr. 214 Aghireș sub nr. A+15 se află nr. top 122/6 iar sub A+16 se află nr. top 123/6, topografice care ulterior în 1968 prin încheierea nr. 18/1968 s-au comasat iar apoi cu ocazia dezmembrării cifra 6 a fost confundată cu litera b în mod corect prima instanță a dispus rectificarea nr. top. 122/b/1 – 123/b/1 în 122/6/2 – 123/6/2 cum este corectă suprafața de 1272 mp în urma comasării și ulterior a dezmembrării.
Rectificarea C.F. nr. 214 Aghireș în sensul dezmembrării corecte a topograficului 122/6/1-123/6/1 din suprafața totală de 9548 mp a suprafeței de 800 mp și a stabilirii corecte a amplasamentului, suprafața de 800 mp curte cu construcții proprietatea pârâților, conform anexei 4/C completarea 2 la raportul de expertiză, tinde la stabilirea unei alte linii de hotar.
Rectificarea cărții funciare în sensul dezmembrării suprafeței și stabilirea amplasamentului, cum au solicitat apelanții nu este posibil în regimul de carte funciară, deoarece imobilul reprezintă o unitate juridică asupra căreia se înscriu drepturi reale, înscrierea drepturilor fiind posibilă fie asupra întregului imobil, fie asupra unei cote părți indivize, ori suprafața de 800 mp se află în indiviziune.
Înscrierile de drepturi asupra unei părți determinate a imobilului necesită în prealabil împărțirea acestuia, prin dezlipirea unei suprafețe din care se formează un nou imobil.
Cererea privind rectificarea C.F. 214 Aghireș în sensul corectării topograficului 122/b/1/2 și 123/b/1/2 astfel: 122/6/1 – 123/6/1, 800 mp în favoarea pârâților D. astfel cum s-a identificat în raportul de expertiză ar însemna anularea unei dezmembrări efectuate în baza unei încheieri fără a se solicita anularea acestei încheieri și în condițiile în care această încheiere privește alte persoane.
Cererea privind rectificarea C.F. nr._ Aghireș (C.F. vechi 1837 Aghireș) în sensul corectării topograficelor din 122/b/1 și 123/b/1 în 122/6/2 și 123/6/2 este identică cu capătul III de cerere din apelul formulat cu diferența că aceasta din urmă vizează corectarea topograficelor și care ar contraveni concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză.
Pe de altă parte comasarea numerelor topografice și dezmembrările ulterioare s-au făcut în baza unei schițe de dezmembrare.
Așadar, în speță nu este incidentă ipoteza din art. 34 pct. 1 din Legea nr. 7/1996 republicată privind nevalabilitatea titlului ce a stat la baza înscrierii, ci de cea vizând nevalabilitatea înscrierii însăși, în realitate obiectul acțiunii constituindu-l rectificarea cuprinsului cărții funciare ca urmare a unei greșite dezmembrări a topograficului.
Cu alte cuvinte, înscrierea în sine este nulă în sensul art. 34 pct. 1 din lege, întrucât s-a efectuat și s-a înscris terenul de 800 mp în două cărți funciare.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții D. A. și D. M., solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei atacate în sensul admiterii apelului, cu compensarea cheltuielilor de judecată în ceea ce privește grănițuirea și obligarea reclamanților-pârâți reconvenționali la plata cheltuielilor de judecată în ceea ce privește capătul de cerere privind rectificarea de carte funciară.
În motivarea recursului se arată că hotărârea instanței de apel a fost dată cu aplicarea greșită a legii, fiind incident motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 9 Cod proc. civ.
Instanța de apel a nesocotit dreptul de proprietate al pârâților recurenți atunci când a stabilit linia de hotar între proprietatea lor si cea a reclamanților intimați, conform folosinței faptice și documentației de intabulate a reclamanților, a nesocotit si semnele materiale vizibile ce delimitau cele doua proprietăți precum și hotarul, inițial nelitigios existent intre cele doua proprietăți.
Varianta aleasă de instanțele de fond nu reflectă folosința faptică.
Instanța de apel nu a analizat stabilirea liniei de hotar în varianta solicitată de pârâți și nu a analizat întinderea, respectiv configurația terenului așa cum se reflectă în documentația de intabulare.
În mod nelegal a fost stabilită linia de hotar pe baza schiței de intabulare a reclamanților, încălcându-se astfel dreptul de proprietate al pârâților și documentația de intabulare a acestora, care a fost efectuată cu mult timp înainte de cea a reclamanților.
Pârâții recurenți sunt proprietari asupra suprafeței de 2072 mp din care asupra suprafeței de 800 mp împreună cu construcțiile sunt intabulați în CF nr. 214 Aghireș din anul 1974, iar asupra suprafeței de 1272 mp sunt intabulați în CF_ Aghireș din anul 1995.
Edificarea gardului la stradă s-a făcut în anul 1979, iar în 1974 când au construit casa de locuit, terenul proprietatea pârâților se învecina cu un teren viran, neexistând nicio delimitare.
Reclamanții și-au intabulat dreptul de proprietate în cartea funciară în anul 2006 și în mod inexplicabil în schița de intabulare ce a stat la baza intabulării dreptului lor, linia de hotar dintre proprietatea lor și cea a pârâților recurenți este formată dintr-o linie frântă.
Consecința este aceea că schița de intabulare a reclamanților se suprapune peste schița de intabulare a pârâților recurenți, proprietatea reclamanților fiind greșit identificată.
Înscrierea în CF nr. 184/N Aghireș nr. cad. 573, nr.top 125/5/3 a suprafeței de 146 mp pe amplasamentul marcat cu 2-3-4-5-6-7-8-9-10, conform planului de situație din anexa 3/R a completării raportului de expertiză nu este o înscriere valabilă în sensul art. 34 pct. 1 din Legea nr. 7/1996, fiind realizată asupra terenului proprietatea reclamanților.
Aliniamentul ales de instanța de fond pentru a delimita proprietatea pârâților de cea a reclamanților ține seama doar de schița de intabulare a reclamanților, si încalcă dreptul de proprietate al pârâților. Astfel, în această variantă proprietatea pârâților se micșorează cu 146 mp și nu respectă frontul la stradă al pârâților.
De asemenea, schița efectuată cu ocazia înscrierii dreptului de proprietate al pârâților respectă medalionul de carte funciară, în timp ce schița de intabulare a proprietății reclamanților, aleasă de instanța de fond pentru a stabili linia de hotar, urmează o linie frântă, care nu se regăsește în niciun medalion de carte funciară, ori în vreo altă evidență a cărții funciare.
Intabularea reclamanților este nelegală în sensul că, efectuată fiind in anul 2006 (față de intabularea pârâților din anul 1974) încalcă dreptul de proprietate al pârâților, iar limita între cele două proprietăți a fost modificată arbitrar de către reclamanți.
Prin întâmpinarea formulată (f. 13-14), reclamanții au solicitat respingerea recursului și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea întâmpinării, reclamanții au arătat în esență că din probațiunea administrată (probe testimoniale, cercetare la fața locului, fotoplanșe și rapoartele de expertiză), a reieșit că există limite de hotar vizibile și că limita veche de hotar a fost depășită de recurenți, prin edificarea unei construcții fără autorizație, în interiorul proprietății reclamanților.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta este fondat în parte, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește cererea de grănițuire a proprietăților deținute de reclamanți și de pârâții recurenți, în prezentul cadru procesual aceasta nu este admisibilă, pentru considerentele ce urmează:
Proprietățile ce se solicită a fi delimitate în prezentul litigiu sunt: suprafața de 2200 mp evidențiată în CF nr. 184/N Aghireș, nr. cad. 573 (f. 11 dosar fond), aparținând reclamanților și suprafața de 2072 mp, aparținând pârâților compusă din două suprafețe distincte de 1272 mp, nr. top 122/b/2 – 123/b/2, înscrise în CF nr. 1837 Aghireș, respectiv de 800 mp, nr. top 122/b/1 – 123/b/1.
Expertiza efectuată și completată în fața primei instanțe, a relevat că o suprafață de 146 mp se regăsește faptic atât pe cea de 2200 mp proprietatea reclamanților, cât și pe suprafața de 1272 mp (făcând parte din suprafața totală de 2072 mp), proprietatea pârâților, existând în consecință o suprapunere a terenurilor proprietatea părților cu această suprafață de 146 mp (f. 62, 64 dosar fond, suprafața marcată între pct. 2-3-4-5-6-7-8-f-g-h-2).
Expertiza a relevat totodată și că din punct de vedere al evidenței cadastrale actuale, această suprafață de 146 mp face parte din terenul în suprafață de 2200 mp, intabulat în CF 184/N Aghireș, nr. cad. 573. proprietatea reclamanților.
Instanțele de fond au stabilit linia de hotar dintre cele două proprietăți pe aliniamentul 2-3-4-5-6-7-8 evidențiat pe anexa 2 C la completarea nr. 2 la expertiza efectuată de expert I. M. (f. 200 dosar fond), variantă în care terenul reclamanților în suprafață de 2200 mp nr. cad. 573 nu suferă nicio modificare de suprafață, iar terenul proprietatea pârâților în suprafață de 2072 mp, nr. top 122/6/1 – 123/6/1 este diminuată cu 146 mp, rămânând o suprafață de 1926 mp.
Pârâții recurenți, pe de altă parte, solicită stabilirea liniei de hotar în conformitate cu anexa 4C a completării raportului de expertiză (f,. 202 dosar fond), pe aliniamentul 10-9-8-7-8.
Potrivit acestei variante solicitate de pârâți, aceștia ar fi cei care ar rămâne cu întreaga suprafață asupra căreia sunt intabulați, respectiv 2072 mp, în timp ce terenul proprietatea reclamanților ar fi diminuată cu 146 mp, de la 2200 mp la 2054 mp.
Reiese așadar că, în ce privește această suprafață de 146 mp, în funcție de aliniamentul ales pentru stabilirea liniei de graniță dintre cele două proprietăți, o pierd fie pârâții (în varianta aleasă de instanțele de fond), fie reclamanții (în varianta solicitată de pârâți în apel și recurs).
Niciuna din aceste variante nu este însă legală și echitabilă, până când, fie părțile, pe cale amiabilă, fie printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, se va stabili apartenența real valabilă a acestei suprafețe de 146 mp, având în vedere că în prezent, atât reclamantul C. V. cât și pârâtul D. A. dețin titluri de proprietate valabile, dobândite prin constituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991. Terenurile ce au făcut obiectul constituirii dreptului de proprietate în favoarea ambilor, a reieșit din expertiza efectuată în fața primei instanțe că se suprspun cu suprafața de 146 mp.
Reclamanții, formulând acțiunea în grănițuire, nu au solicitat revendicarea acestei suprafețe,deși aceasta se impunea, având în vedere că, tocmai din cauza acestei suprapuneri, dreptul lor tabular asupra celor 146 mp s-a transformat într-unul litigios (într-adevăr, la momentul promovării acțiunii, acest element al suprapunerii terenurilor nu putea fi anticipat, însă s-a evidențiat după efectuarea expertizei care a relevat existența suprapunerii terenurilor a căror grănițuire o solicită cu 146 mp, astfel încât, printr-o eventuală întregire de acțiune, reclamanții ar fi trebuit să investească prima instanță cu o acțiune în revendicare a suprafeței de 146 mp).
În absența unei cereri de revendicare a suprafeței de 146 mp de către reclamanți, grefată pe contestarea legalității titlului de proprietate al pârâților, cu privire la suprafața de 146 mp, acțiunea în grănițuire nu este admisibilă, urmând a fi respinsă.
Pârâții, pe de altă parte, în precizarea cererii reconvenționale formulate în fața primei instanțe la termenul de judecată din 12.03.2013 (f. 190 dos. fond) au solicitat exclusiv rectificarea CF nr. 184/N Aghireș, nr. cad. 573, în sensul anulării încheierii de intabulare nr._/2006, în ceea ce privește amplasamentul suprafeței de 146 mp.
Acțiunea în rectificarea cărții funciare este o acțiune în realizarea de drepturi, deoarece partea care o promovează urmărește să obțină o hotărâre judecătorească prin care să se dispună radierea sau îndreptarea unei înscrieri în cartea funciară. Aducerea la îndeplinire a unei asemenea hotărâri presupune fie restabilirea situației tabulare anterioare, prin radierea înscrierii inexacte sau nevalabile, fie înlocuirea înscrierii nevalabile sau inexacte cu o înscriere conformă a situației juridice a imobilului.
Prin rectificarea înscrierilor de carte funciară se înțelege, în lumina noilor dispoziții cuprinse în art. 907 Cod civil, neconcordanța existentă între înscriere și situația juridică reală. Potrivit art. 907 alin. 3 Cod civil, situația juridică reală trebuie să rezulte fie dintr-o recunoaștere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declarație dată în formă autentică notarială, fie dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată împotriva acestuia, prin care s-a admis acțiunea de fond. Acțiunea de fond poate fi, după caz, o acțiune în anulare, rezoluțiune, reducțiune sau orice altă acțiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic.
Din conținutul art. 907 alin. 3 teza I Cod civil, reiese că acțiunea în rectificare poate să aibă fie un caracter principal, dacă există la data promovării acesteia o hotărâre judecătorească definitivă prin care s-a admis acțiunea de fond, fie caracter accesoriu și să se grefeze pe o acțiune principală care are ca obiect revendicarea, anularea titlului de proprietate sau a nulității absolute a titlului în baza căruia s-a intabulat pârâtul.
Or, în speță, nu există o hotărâre judecătorească irevocabilă prin care să se constate nulitatea parțială a titlului reclamantului C. V. cu privire la suprafața de1 46 mp, consecința fiind aceea că acțiunea în rectificare formulată de pârâți, pe cale reconvențională, nu poate avea caracter principal, de sine-stătător.
În ce privește cealaltă modalitate, în care acțiunea în rectificare are caracter accesoriu, instanța constată că în litigiul pendinte pârâții solicită prin precizarea cererii reconvenționale doar rectificarea CF nr. 184/N Aghireș nr. cad. 573, în sensul anulării încheierii de intabulare nr._/2006 în ceea ce privește suprafața de 146 mp, fără însă a investi instanța și cu o cerere în anularea parțială ( pentru suprafața de 146 mp) a titlului în baza căruia reclamantul C. V. și-a intabulat dreptul de proprietate, respectiv a titlului de proprietate nr. 87/8681/08.03.1994, potrivit celor anterior arătate, astfel încât acțiunea în rectificare formulată de pârâți pe calea cererii reconvenționale nu este, la rândul său, admisibilă (la fel ca și acțiunea în grănițuire formulată de reclamanți, în lipsa capătului de cerere având ca obiect revendicarea).
Prima instanță, referitor la cererea în rectificare CF formulată de pârâți, a reținut că „ Admisibilitatea acestui capăt de cerere depinde de soluția pronunțată de instanță cu privire la cererea de grănițuire, având în vedere că admisibilitatea acestei cereri afectează dreptul de proprietate al reclamanților, în sensul că, dacă se admite acest capăt de cerere dreptul de proprietate al reclamanților asupra terenului în litigiu se diminuează cu 146 mp.”.
Admițând așadar acțiunea în grănițuire, în varianta în care suprafața de 146 mp a rămas în lotul reclamanților, judecătoria a respins pe fond cererea de rectificare a CF 184/N Aghireș, nr. cadastral 573, formulată de pârâți pe cale reconvențională.
Această soluție, de respingere pe fond a cererii în rectificarea CF 184/N Aghireș, nr. cadastral 573 este însă nelegală, raportat la prevederile art. 907 alin. 3 Cod civil, cea corectă fiind cea a respingerii ca inadmisibilă a acestei cereri, pentru considerentele anterior arătate.
Curtea va menține soluția de respingere a cererii în rectificarea CF 184/N Aghireș, nr. cadastral 573, însă va înlocui considerentele instanțelor de fond cu cele anterior expuse, consecința fiind aceea că cererea de rectificare a CF nr. 184/N Aghireș, nr. cadastral 573 formulată de pârâți pe cale reconvențională va fi respinsă ca inadmisibilă în actualul cadru procesual și nu ca nefondată, astfel cum greșit au reținut instanțele de fond.
Această distincție prezintă relevanță, întrucât o statuare irevocabilă pe fondul dreptului, se opune cu putere de lucru judecat în orice eventual litigiu viitor în care s-ar repune în discuție același aspect de fond, or, în cauză, potrivit celor anterior arătate, în prezentul cadru procesual stabilit de părți prin limitele în care au investit prima instanță, prin acțiune, respectiv cerere reconvențională, apartenența reală a dreptului de proprietatea asupra terenului în suprafață de 146 mp nu poate fi stabilită.
În concluzie, reiese că:
- terenurile cu privire la care reclamanții solicită grănițuirea se suprapun pe o porțiune de 146 mp, dreptul de proprietate intabulat în CF al reclamanților devenind litigios, întrucât atât reclamantul C. V., cât și pârâtul D. A. dețin titluri de proprietate valabile (obținute în urma constituirii dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991);
- reclamanții, proprietari tabulari ai acestei suprafețe, nu au formulat acțiune în revendicare, în condițiile în care dreptul de proprietate asupra suprafeței de 146 mp este litigios, dată fiind suprapunerea sa atât pe terenul proprietatea reclamanților, cât și pe terenul proprietatea pârâților. În absența capătului de cerere având ca obiect revendicare, acțiunea în grănițuire nu este admisibilă;
- pârâții, care contestă legalitatea dreptului de proprietate al reclamanților asupra acestei suprafețe de 146 mp, nu au formulat o cerere de anulare a titlului ce a stat la baza intabulării dreptului de proprietate al reclamanților (respectiv, a reclamantului C. V.) cu privire la această suprafață. În absența acestei acțiuni de fond, acțiunea în rectificare CF nu este admisibilă;
În această situație, curtea constată că situația juridică a suprafeței de 146 mp nu este lămurită. Instanța nu a fost în mod legal sesizată cu cereri în baza cărora să tranșeze apartenența dreptului de proprietate asupra suprafeței de 146 mp (cu privire la care terenurile deținute de reclamanți și pârâți se suprapun), prin compararea titlurilor de proprietate deținute de părți, consecința fiind inadmisibilitatea în prezentul cadru procesual, atât a acțiunii în grănițuire formulată de reclamanți, cât și a cererii de rectificare CF nr. 184/N Aghireș, nr. cadastral 573 formulată de pârâți pe cale reconvențională.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 304 pct. 9 Cod proc. civ., recursul pârâților va fi admis în parte, în sensul că va admite în parte apelul declarat de aceiași pârâți împotriva sentinței civile nr. 1413/15 mai 2013 a Judecătoriei Z., pronunțată în dosar nr._ pe care o va schimba în parte, în sensul că va respinge acțiunea reclamanților C. V. și C. A., astfel cum a fost precizată, având ca obiect stabilirea liniei de hotar între imobilele identificate cu nr. cad. 573, în suprafață de 2200 mp, proprietatea reclamanților și sub nr. top 122/6/2 - 123/6/2, în suprafață de 1272 mp, proprietatea pârâților.
În temeiul art. 274 alin. 1 Cod proc. civ., în urma admiterii apelului pârâților pe cererea având ca obiect grănițuire, va înlătura dispoziția de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamanților în sumă de 1600 lei, în apel, întrucât pârâții nu sunt părți căzute în pretenții, astfel încât să fie obligate la plata cheltuielilor de judecată.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței, referitoare la rectificarea CF 1837 Aghireș, la compensarea cheltuielilor de judecată în fața primei instanțe și obligării pârâților să achite reclamanților suma de 757,5 lei.
În temeiul art. 274 Cod proc. civ., va obliga pe intimații C. V. și C. A. să plătească recurenților suma de 504,75 lei, cheltuieli de judecată în apel reprezentând jumătate din taxa judiciară de timbru și jumătate din onorariul avocațial (f.19, 23 dosar apel) și în sumă de 504,75 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând taxa judiciară de timbru și onorariul avocațial apreciate ca fiind aferente soluționării petitului având ca obiect grănițuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte recursul declarat de pârâții D. A. și D. M. împotriva deciziei civile nr. 164 din 19.11.2013 a Tribunalului S. pronunțată în dosar nr._, pe care o modifică în parte în sensul că admite în parte apelul declarat de aceiași pârâți împotriva sentinței civile nr. 1413/15 mai 2013 a Judecătoriei Z., pronunțată în dosar nr._ pe care o schimbă în parte, în sensul că respinge acțiunea reclamanților C. V. și C. A., astfel cum a fost precizată, având ca obiect stabilirea liniei de hotar între imobilele identificate cu nr. cad. 573, în suprafață de 2200 mp, proprietatea reclamanților și sub nr. top 122/6/2 - 123/6/2, în suprafață de 1272 mp, proprietatea pârâților.
Înlătură dispoziția de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamanților în sumă de 1600 lei, în apel.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Obligă pe intimații C. V. și C. A. să plătească recurenților suma de 504,75 lei, cheltuieli de judecată în apel și în sumă de 504,75 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 23.04.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A.-T. N. M. C. V. A. I.
GREFIER
M. L.-T.
Red. MV dact. GC
2 ex/15.05.2014
Jud. apel: M. K., G. D.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 711/2014. Curtea de Apel CLUJ | Conflict de competenţă. Sentința nr. 75/2014. Curtea de Apel CLUJ → |
|---|
