Legea 10/2001. Decizia nr. 2/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 18-01-2013 în dosarul nr. 2618/54/2010*
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2
Ședința publică de la 18 Ianuarie 2013
Completul constituit din:
Președinte: S. A. C.
Judecător: M. M.
Grefier: A. Golașu
Pe rol, rejudecarea apelului declarat de reclamanta D. F. I., domiciliată în .. M., împotriva sentinței civile nr. 173/16.06.2009, pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._/101/2008, în contradictoriu cu intimata-pârâtă P. M. Drobeta Turnu Severin – Instituția Primarului, cu sediul în Drobeta Turnu Severin, .. 2, jud. M., având ca obiect Legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru apelanta-reclamantă mandatar C. I., cu procură la dosar, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Interpelat fiind, mandatarul apelantei-reclamante arată că în cauză au fost administrate suficiente probe pentru elucidarea situației de fapt și cere acordarea cuvântului asupra fondului apelului.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra apelului.
Mandatar C. I. pentru apelanta-reclamantă solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și motivat prin concluziile depuse în cadrul dosarelor a căror hotărâri s-au desființat, în sensul aplicării dispozițiilor art. 26 din Legea 10/2001 prin restituirea a 4500 m2 teren din Serpentina Roșiori și acordarea de despăgubiri pentru rest. Precizează că vor fi solicitate pe cale separată cheltuielile efectuate cu judecata procesului.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 31 octombrie 2008, pe rolul Tribunalului M., D. F. I. a solicitat, în contradictoriu cu P. M. Drobeta Turnu Severin, anularea dispoziției nr. 3645 din 29 octombrie 2008, emisă de Primarul M. Drobeta Turnu Severin, având ca obiect Legea nr.10/2001 și obligarea primăriei de a-i acorda în echivalent, teren în suprafață de 10.000 mp, pe care 1-a deținut în proprietate în Drobeta Turnu Severin, punctul Splai - Crihala, în zona Serpentina - Roșiori, unde există teren în suprafață de 53,25 ha, transmis prin Hotărârea Guvernului nr.81/2006 din proprietatea statului în domeniul public al municipiului Drobeta Turnu Severin, cu destinația precisă de se soluționa cererile formulate în baza Legii nr.10/2001, Legii nr.l8/1991 și Legii nr.247/2005.
Acțiunea înregistrată inițial pe rolul Secției comerciale și de contencios administrativ a tribunalului a fost transpusă, prin încheierea din 4 decembrie 2008, pe rolul Secției civile a Tribunalului M., competentă a o soluționa.
Tribunalul M., Secția civilă, prin sentința nr. 173 din 16 iunie 2009, a respins contestația formulată de reclamanta D. F.I. în contradictoriu cu P. municipiului Drobeta Turnu Severin, având ca obiect Legea nr.10/2001.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin notificarea nr. l358/N/2001, reclamanta a solicitat despăgubiri bănești reactualizate pentru suprafața de teren de 1 ha care a aparținut tatălui său, Ș. F., conform actului autentic nr. 266 din 7 aprilie 1951.
S-a constatat că reclamanta a făcut dovada faptului că autorul său a avut în proprietate suprafața de teren menționată, însă nu a dovedit prin ce modalitate a fost preluat imobilul și nici faptul că îl deținea atunci când a arătat că i s-a preluat abuziv.
Chiar în lipsa unei atare dovezi privitoare la preluarea abuzivă, aceasta ar putea fi constatată de instanță, însă numai în cazul în care terenul, proprietatea solicitantului, s-ar afla în proprietatea persoanei de la care îl solicită prin notificare. Or, în speță, terenul pretins de reclamantă nu este deținut de pârâtă, ci este ocupat de construcții particulare. Susținerea reclamantei în sensul că ulterior preluării abuzive a terenului, fostul Consiliu popular a atribuit în folosință soțului său o parte din teren pentru a-și construi o casă nu este de natură a conduce la dovedirea preluării abuzive. Învecinările terenului atribuit prin decizia nr. 190 din 12 mai 1997 nu corespund cu vecinătățile din actul de proprietate nr.266/1951.
Întrucât condiția preluării abuzive nu se prezumă ci trebuie dovedită, iar sarcina probei incumbă persoanei care pretinde dreptul, tribunalul a apreciat că soluția de respingere a notificării adoptată de Primarul municipiului Drobeta Turnu Severin este temeinică și legală.
Soluția instanței de fond a fost menținută de Curtea de Apel C., Secția I civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia nr.296 din 10 noiembrie 2009, prin care s-a respins apelul reclamantei împotriva sentinței tribunalului.
S-a reținut de către instanța de apel că domeniul de aplicare al Legii nr. 10/2001 este stabilit numai la acele preluări abuzive produse în intervalul 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, iar invocarea oricăror altor temeiuri de preluare abuzivă anterioară sau posterioară perioadei de referință nu este admisibilă în cadrul acestei proceduri. Potrivit art.3 din lege, sunt îndreptățite la măsuri reparatorii, persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora. Sarcina probei deținerii proprietății incumbă persoanei care pretinde dreptul potrivit principiului actori incumbit probatio. Prezumția relativă a preluării abuzive operează numai în situația în care s-a făcut dovada proprietății și a faptului că bunul se află în patrimoniul statului și nu există acte doveditoare privind preluarea (art.3.1 din Normele metodologice).
S-a constatat că reclamanta nu a făcut dovada deplină a faptului că autorul său a fost proprietarul bunului revendicat la data preluării de către stat.
Astfel, deși se invocă ca temei juridic al dovezii dreptului de proprietate actul autentic nr.266 din 7 aprilie 1951, din analiza acestuia rezultă că nu reprezintă o convenție de vânzare - cumpărare validă, care să transfere dreptul de proprietate ci doar o promisiune de vânzare - cumpărare, nefăcându-se dovada finalizării acesteia.
În raport de acest considerent, instanța de apel a constatat că reclamanta nu are calitatea de persoană îndreptățită în sensul legii, motiv pentru care celelalte aspecte invocate privind identificarea suprafeței de teren și caracterul preluării au fost considerate fără relevanță juridică.
Împotriva acestei ultime decizii a declarat recurs reclamanta, care a considerat că decizia instanței de apel a încălcat dispozițiile pct.7, 8 și 9 ale art.304 Cod procedură civilă. Astfel, au fost înlăturate în mod eronat probele și dovezile invocate, inclusiv ceea ce a statuat instanța de fond și anume faptul că terenul de 10.000 mp figurează în registrul agricol al Primăriei comunei Breznița Ocol la poziția tatălui reclamantei, Ș. F..
Actul autentic nr.266 din 7 aprilie 1951 împreună cu chitanța privind achitarea prețului nu reprezintă doar o promisiune de vânzare - cumpărare autorul reclamantei deținând pământul în litigiu și cultivându-1 an după an.
Instanțele nu și-au manifestat rolul activ și nu au pus în discuție problema deținem și folosinței terenului începând cu anul 1951, inclusiv, prin administrarea probei testimoniale.
A arătat că preluarea abuzivă a demonstrat-o și prin afirmația că prin apariția Legii nr.58/1974, potrivit art.34, terenurile cu sau fără construcții situate în perimetrul construibil al localităților, vor fi expropriate sau preluate de la cei care le au în folosință parțial sau integral, afirmație susținută de harta teritoriului municipiului. În cazul reclamantei, terenul a fost preluat fără plată de P. municipiului Drobeta Turnu Severin care 1-a parcelat pentru construire de blocuri și case.
A precizat, de asemenea, că instanța de apel nu s-a pronunțat nici asupra susținerii reclamantei, însoțită de acte, potrivit căreia, soțul său a deținut printr-o decizie a Comitetului executiv Drobeta Turnu Severin un teren atribuit în baza Legii nr.58/1974, pentru construirea unei case exact în perimetrul terenului de 10.000 mp.
Prin decizia civilă nr. 3744 din 16 iunie 2010, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Civilă și de Proprietate Intelectuală, în dosarul nr._/101/2008, s-a admis recursul declarat de reclamantă, s-a casat decizia și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță de apel.
Pentru a pronunța astfel, instanța de recurs a avut în vedere următoarele:
Tribunalul a constatat că reclamanta a făcut dovada faptului că autorul său a avut în proprietate suprafața de teren în litigiu, arătând că prin actul autentificat sub nr.266 din 7 aprilie 1951, tatăl acesteia, Ș. F., a dobândit suprafața de 1 ha teren agricol de la D. I. B..
Instanța de apel a considerat însă că reclamanta nu are calitatea de persoană îndreptățită în sensul legii speciale de reparație, întrucât actul autentic despre care s-a făcut vorbire reprezintă de fapt numai o promisiune de vânzare - cumpărare, nefinalizată cu încheierea actului de vânzare - cumpărare, dreptul de proprietate nefiind astfel transmis.
S-a reținut că, procedând în acest mod, instanța de apel a încălcat principiul non reformatio in pejus și a făcut reclamantei, în propria-i cale de atac, o situație mai grea decât cea constatată de prima instanță.
Preluarea terenului în litigiu, conform actelor depuse la dosar, s-a făcut după colectivizare, iar încadrarea acestuia în intravilanul municipiului Dr. Tr. S. s-a realizat în mod cert prin Planul Urbanistic General al Primăriei Comunei Breznița Ocol.
În raport de cele de mai sus, s-a reținut că terenul în litigiu intră sub incidența Legii nr.10/2001, reclamanta având dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent.
Cum instanța de apel, constatând că reclamanta nu are calitatea de persoană îndreptățită în sensul legii speciale de reparație, nu a analizat și celelalte aspecte invocate privind identificarea suprafeței de teren și caracterul preluării, care au fost considerate fără relevanță juridică, se impunea casarea deciziei atacate.
În rejudecare, cauza a primit număr de înregistrare_ .
În raport de îndrumările deciziei de casare nr. 3744/16 iunie 2010, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Civilă și de Proprietate Intelectuală, față de adresa existentă la fila 34 din dosarul Tribunalului M. nr._/101/2008, în cauză, instanța a dispus probatorii în vederea dovedirii de către primărie a faptului că terenul în litigiu se află înscris în registrul agricol la Ș. F. – autorul reclamantei, precum și efectuarea unei expertize tehnice de specialitate topografie prin care să se identifice terenul în suprafață de 1 ha., dobândit de către autor prin convenția nr.266/07 aprilie 1951, să rezulte care este regimul juridic actual al terenului, de cine este ocupat, până la ce dată a figurat în evidențele agricole la rolul autorului, Ș. F., dacă există mențiuni în aceste evidențe privind preluarea de către stat a terenului, dacă acest teren a fost atribuit altor persoane și care este titlul juridic în baza căruia este deținut de către acestea.
În urma efectuării acestor probatorii, coroborate cu analiza actelor depuse la dosarul cauzei, se constată că apelul formulat de către reclamanta D. F.I. este fondat pentru următoarele considerente:
În speță, recurenta a făcut dovada că, prin actul – convenție – autentificat sub nr. 266/07 aprilie 1951, autorul său, Ș. F., a deținut în proprietate suprafața de teren de 1 ha. – teren agricol pe care a dobândit-o de la numitul numitul D. B..
Această suprafață de teren a fost în mod concret identificată prin raportul de expertiză efectuat în cauză împreună cu completarea la acest raport de expertiză, fiind situat în prezent, în intravilanul mun. Dr.Tr.S., punctul „Splai – Crihala”, fiind preluat de către stat fără titlu.
Faptul că această suprafață de teren a figurat în evidențele agricole ale comunei Cerneți, (în prezent . Șimian), iar prin extinderea limitelor municipiului Dr.Tr.S., această suprafață de teren a trecut pe teritoriul acestui oraș și, cum nu există un decret de expropriere în vederea dovedirii modului de preluare, rezultă că această preluare a fost abuzivă, cum de altfel aceeași situație juridică au avut-o majoritatea terenurilor din această categorie.
În prezent, acest teren este ocupat de construcții - proprietăți particulare, blocuri de locuințe și străzi, nu există posibilitatea restituirii în natură, precum nici alternativa atribuirii în echivalent a acestei suprafețe de teren din terenul – rezerva Primăriei municipiului, deoarece un astfel de teren disponibil nu există (vezi adresa nr.2108/04 ianuarie 2011 emisă de P. mun. Dr.Tr.S. – fila 53 dosar ).
În speță, reclamanta a făcut dovada dreptului său de proprietate prin actele translative de proprietate – convenția de vânzare-cumpărare, chitanță plată teren, adrese Primărie Breznița Ocol, în care se menționează că figura în registrul agricol autorul defunct Ș. F., cu un teren de 0,50 ha. – nefiind membru cooperator, precum și a calității sale de moștenitor.
Prin art.(1) din Legea 10/2001, privind regimul unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, s-a reglementat că „imobilele preluate în mod abuziv de către stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, precum și cele preluate de stat în baza Legii 139/1945 asupra rechizițiilor și nerestituite, se restituie în natură, în condițiile prezentei legi”, iar prin alin.(2) din același articol s-a prevăzut că „în cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă, se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent”, precizându-se în continuarea aceluiași alineat că”măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea investită potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite sau despăgubiri acordate în condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv”.
Tot astfel, în conformitate cu alin.(3) din același articol „măsurile reparatorii prin echivalent constând în compensare cu alte bunuri sau servicii se acordă prin decizia sau, după caz, dispoziția motivată a entității investite potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării”, iar „măsurile reparatorii în echivalent constând în despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv se propun a fi acordate prin decizia sau, după caz, dispoziția motivată a entității investită potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării”.
Pentru aducerea la îndeplinire a acestor măsuri într-un spirit rezonabil pentru părțile implicate în astfel de litigii, prin Titlul VII din Legea nr. 247/2005 a fost reglementat regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv.
Cum, prin decizia civilă nr. 3744/16.06.2010, ICCJ a tranșat în mod irevocabil situația terenului în litigiu, care intra sub incidența Legii nr. 10/2001, reclamanta având dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent, ca persoană îndreptățită în sensul legii de reparație, instanța, în baza tuturor considerentelor expuse mai sus, prin decizia civilă nr. 246/12.05.2011 a admis, conform art. 296 Cod pr. civ., apelul formulat de către reclamanta D. F. I., a schimbat sentința primei instanțe, în sensul că a admis contestația formulată în cauză, ca întemeiată.
A constatat, în condițiile dispozițiilor art. 26 din Legea 10/2001, dreptul reclamantei la acordarea de măsuri reparatorii pentru suprafața de teren în litigiu de 1 ha.
În data de 30.05.2012 apelanta-reclamantă a formulat cerere de lămurire a dispozitivului și de completare a acestei decizii cu privire la cheltuielile de judecată, cerere ce a fost respinsă prin încheierea de ședință din 23.06.2011, instanța de apel reținând, în esență, că prin lămurirea dispozitivului nu poate avea loc o nouă judecată, respectiv o modificare a acestui dispozitiv, ci, doar, se clarifică, se interpretează anumite neclarități, dacă acestea există, fiind evidente, iar cheltuielile de judecată nu au fost solicitate.
Prin aceeași încheiere, instanța de apel a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în decizia nr. 246/12.05.2011, în sensul că în loc de „Tribunalul D.” s-a trecut „Tribunalul M.”, cum este corect.
Împotriva acestor din urmă hotărâri, apelanta-reclamantă D. I. a formulat recurs, considerând că nu s-au respectat dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 din codul de procedură civilă prin înlăturarea susținerilor dovedite cu acte, în sensul că există teren disponibil în zona Serpentina Roșiori nr. 1-3, din Municipiul Drobeta Turnu Severin, și deși a constata dreptul reclamantei la acordarea de măsuri reparatorii în condițiile art. 26 din Legea 10/2001 pentru suprafața de teren de 1 ha, nu precizează natura măsurilor reparatorii prin echivalent.
De asemenea, recurenta a criticat și încheierea de respingere a cererii de lămurire, susținând că instanța a lăsat la latitudinea Primăriei Drobeta Turnu Severin să soluționeze cererea de retrocedare a terenului, dar P. nu va putea pune în aplicare dispozitivul hotărârii, deoarece acesta nu este lămuritor.
Prin Decizia civilă nr. 5259/13.09.2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de reclamanta D. F. I. împotriva deciziei nr. 246/12.05.2011 a Curții de Apel C. – Secția I civilă și pentru cauze cu minori și de familie și încheierii din 23.06.2011, pronunțată în același dosar, pe care le-a casat și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a hotărî astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că instanța de apel prin decizia ce face obiectul recursului nu a stabilit care este natura măsurilor reparatorii ce i-au fost recunoscute reclamantei, și anume despăgubiri sau compensare cu alte bunuri sau servicii.
De altfel, această omisiune a instanței de apel a fost evidențiată de recurenta-reclamantă și cu ocazia formulării cererii de lămurire a dispozitivului deciziei civile, cerere ce a fost respinsă prin încheierea din 23.06.2011, și aceasta recurată.
Pentru aceste considerente, instanța de recurs, a apreciat că se impune, în baza art. 314 Cod proc. civ., admiterea recursului și casarea deciziei recurate și a încheierii din 23.06.2011 și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, pentru a se stabili natura măsurilor reparatorii prin echivalent la care reclamanta este îndreptățită.
Cu ocazia rejudecării, a stabilit instanța de recurs că se va administra probatoriul necesar în sensul celor mai sus expuse, iar instanța de apel va ține seama de toate mijloacele de apărare invocate de părți.
În rejudecare, cauza a primit număr de înregistrare_ .
Părțile nu au avut probe de propus.
Analizând motivele de apel, în raport de dispozițiile legale aplicabile și probele administrate în toate ciclurile procesuale, Curtea reține următoarele:
În primul rând trebuie subliniat că îndreptățirea reclamantei la măsuri reparatorii în echivalent pentru suprafața de teren de 1 ha situat în Drobeta Turnu Severin, Punctul Splai-Crihala a fost stabilită în mod irevocabil în ciclurile procesuale anterioare.
Astfel, intimata-pârâtă nu a recurat decizia nr. 246/12 11 2011 sub aceste aspecte, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a trimis cauza spre rejudecare pentru că instanța de apel nu a stabilit care este natura măsurilor reparatorii ce i-au fost recunoscute reclamantei, și anume despăgubiri sau compensare cu alte bunuri sau servicii.
După cum s-a constatat în primele cicluri procesuale, terenul aflat în litigiu este în prezent ocupat de construcții - proprietăți particulare, blocuri de locuințe și străzi, de unde rezultă imposibilitatea restituirii în natură.
În ceea ce privește alternativa atribuirii în echivalent a acestei suprafețe de teren din terenul – rezerva Primăriei municipiului, se reține din ansamblul probator aflat la dosar că un astfel de teren disponibil nu există ( adresa nr.2108/04 ianuarie 2011 emisă de P. mun. Dr.Tr.S. – fila 53 din dosarul nr._ ).
Reclamanta-apelantă a invocat existența unei HG nr. 81/2006 prin care intimatei i s-ar fi cedat anumite terenuri numai pentru soluționarea cererilor formulate în baza legilor de restituire.
Ori, prin hotărârea de guvern respectivă se constată existența unor terenuri disponibile în anul 2006, spre deosebire de adresa citată mai sus care arată care este situația la un moment mai apropiat în timp de data soluționării litigiului.
De altfel, apelanta nu a solicitat nicio contraprobă în combaterea celor susținute de intimată, după cum pentru a se dispune acordarea unui teren în compensare trebuie ca terenul respectiv să fie individualizat sub toate dimensiunile prin intermediul probei cu expertiza topografică, probă care nu a fost solicitată de către reclamant.
În ceea ce privește compensarea cu alte bunuri sau servicii, reclamanta nu a solicitat nicio probă sub aceste aspecte, obiectul cererilor sale limitându-se la acordarea unui teren în compensare.
Prin urmare, instanța de apel va face aplicarea disp. art. 26 din legea nr. 10/2001, coroborate cu dispozițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, respectiv să se constate îndreptățirea reclamantei la măsuri reparatorii în echivalent, în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, astfel cum sunt reglementate de dispozițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Pentru toate considerentele expuse mai sus, în raport de disp. art. 296 cpc va admite apelul declarat de reclamanta D. F. I., împotriva sentinței civile nr. 173/16.06.2009, pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._/101/2008, în contradictoriu cu intimata-pârâtă P. M. Drobeta Turnu Severin – Instituția Primarului.
Va schimba sentința în sensul că va admite contestația.
Va anula dispoziția nr. 3645/29.10.2008 a Primarului M. Drobeta Turnu Severin.
Va constata îndreptățirea reclamantei la măsuri reparatorii în echivalent pentru suprafața de teren de 1 ha situat în Drobeta Turnu Severin, Punctul Splai-Crihala, în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamanta D. F. I., domiciliată în .. M., împotriva sentinței civile nr. 173/16.06.2009, pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._/101/2008, în contradictoriu cu intimata-pârâtă P. M. Drobeta Turnu Severin – Instituția Primarului, cu sediul în Drobeta Turnu Severin, .. 2, jud. M., având ca obiect Legea 10/2001.
Schimbă sentința în sensul că admite contestația.
Anulează dispoziția nr. 3645/29.10.2008 a Primarului M. Drobeta Turnu Severin.
Constată îndreptățirea reclamantei la măsuri reparatorii în echivalent pentru suprafața de teren de 1 ha situat în Drobeta Turnu Severin, Punctul Splai-Crihala, în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Ianuarie 2013.
Președinte, S. A. C. | Judecător, M. M. | |
Grefier, A. G. |
Red. A.C
Tehnored. A.G. 22 Ianuarie 2013
Jud. fond: C. P.
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 8865/2013. Curtea de Apel CRAIOVA | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
