Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 428/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 428/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 24-01-2013 în dosarul nr. 2113/54/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 428
Ședința publică de la 24 Ianuarie 2013
Completul compus din:
Președinte: - Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
Judecător: - C. R.
Judecător: - T. R.
Grefier: - S. C.
x.x.x.
Pe rol, judecarea contestației în anulare formulată de contestatorul P. G. împotriva deciziei civile nr. 8220 din data de 05 septembrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Craiopva – Secția I Civilă în dosarul nr._/318/2010, în contradictoriu cu intimații P. I., B. D.D., O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ GORJ, C. L. DE FOND FUNCIAR TG-J., ..
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns avocat D. V. reprezentând contestatorul P. G., avocat G. M. reprezentând intimata P. I. și administrator G. R. reprezentând intimata ., lipsind intimații B. D.D., O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ GORJ, C. L. DE FOND FUNCIAR TG-J..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Avocat D. V. a depus la dosarul cauzei împuternicirea avocațială nr._ . O din 23.01.2013. A învederat că nu are excepții de invocat, alte cereri de formulat.
Administrator G. R. a depus împuternicirea nr. 15/23.01.2013. A învederat că nu are alte cereri de formulat.
Avocat G. M. a învederat de asemenea că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind excepții de invocat, alte cereri de formulat, Curtea, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra contestației în anulare.
Avocat D. V. reprezentând contestatorul P. G. a susținut că prezenta contestație în anulare se întemeiază pe dispozițiile art. 318 teza II Cod procedură civilă, considerând că instanța de recurs nu a analizat motivele de recurs, nu a examinat fondul litigiului așa cum s-a solicitat prin motivele de recurs. Respingând recursul instanța a considerat că chiar dacă există o suprapunere constatată de expertize și recunoscute de pârâta P. I., documentația cadastrală întocmită de . respectă titlul de proprietate eliberat pârâților, instanța având de analizat doar înscrisurile și nu amplasamentul faptic al imobilelor. Problema în speță este a amplasamentului intimaților. Se consideră că era necesar să se introducă o acțiune reală pentru analizarea titlurilor, pentru a se putea rectifica în raport de eventualelel constatări și documentația cadastrală.
A mai susținut că acțiunea în rectificare nu este o acțiune în realizare, este o situație în care se pune de acord situația de fapt cu situația de drept.
S-a respins acțiunea pe inadmisibilitate, nu s-a mai examinat pe fond situația, astfel că instanța nu s-a pronunțat asupra motivelor de recurs.
A solicitat admiterea contestației în anulare, anularea deciziei nr. 8220/05.09.2012 pronunțată de Curtea de Apel C. și stabilirea unui termen pentru rejudecarea recursului.
Avocat G. M. reprezentând intimata P. I. a pus concluzii de respingere a contestației în anulare ca inadmisibilă, susținând că, prin contestația în anulare astfel cum a fost formulată se critică argumentele instanței de recurs, neindicându-se în mod expres care sunt motivele de recurs asupra cărora instanța nu s-a pronunțat. Consideră că instanța de recurs a răspuns și a examinat în totalitate motivele de recurs, iar argumentele au fost grupate tocmai pentru a putea răspunde tuturor motivelor de recurs, neputându-se reproșa instanței de recurs omisiunea de a cerceta vreun motive de recurs.
A mai susținut faptul că, în mod corect instanța de recurs a apreciat că se impune o comparare a titlurilor de proprietate, ulterior să se facă o rectificare a cărții funciare.
Concluzionând a solicitat respingerea contestației în anulare.
A solicitat acordarea de cheltuieli de judecată.
Administraror G. R. reprezentând intimata . a pus concluzii de respingere a contestației în anulare ca nefondată, menținerea hotărârii pronunțata de instanța de recurs ca fiind temeinică și legală potrivit motivelor invocate în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei.
CURTEA:
Asupra contestației în anualre de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 8602/16.12.2009 pronunțată de Judecătoria Tg.J. în dosarul nr._/318/2009 s-a respins acțiunea formulată de reclamantul P. I. G., prin procurator P. Ș. în contradictoriu cu pârâții P. I., B. D.D., O. de C. și Publicitate Imobiliară Gorj, s-au respins cererile de chemare în garanție formulată de pârâta P. I. împotriva chematului în garanție . și de . împotriva Comisiei Locale pentru aplicarea Legii 18/1991 Tg-J. și s-a respins cererea pârâtei P. I. privind plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut, în esență, că în cauza de față pârâta deține titlu de proprietate emis anterior, dar și reclamantul deține titlu de proprietate, însă în zonă, datorită punerii în posesie în mod formal și eronat, comisia locală a dus la litigiul dintre părți, prin suprapunerea terenurilor, aceasta fiind singura care trebuie să găsească soluția tehnică de remediere a situației împreună cu ambele părți.
Împotriva sentinței civile nr.8602/16.12.2009 pronunțată de Judecătoria Tg.J. în dosarul nr._/318/2009 a declarat apel reclamantul iar prin decizia nr. 131/20.04.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj s-a admis apelul, s-a desființat sentința și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cu prilejul rejudecării s-a dispus ca instanța de fond să analizeze legalitatea înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate al pârâților și să stabilească printr-o expertiză topo în raport de titlurile de proprietate, procesele-verbale de punere în posesie precum și de planurile parcelare, acte emise în procedura fondului funciar, dacă documentația cadastrală a fost corect sau nu întocmită cu privire la terenul pârâților, pentru a se constata în urma acestor verificări dacă se impune sau nu anularea documentației cadastrale ce a stat alături de actele de proprietate la baza intabulării dreptului de proprietate al pârâților, în raport de soluționarea acestui capăt de cerere va fi sau nu admisibilă și rectificarea cărții funciare în baza art. 33 din Legea 7/1996.
În acest scop s-a cerut întreaga documentație în baza căreia s-a înscris dreptul de proprietate pentru suprafața din acte de 3871 m.p și de 3947 m.p rezultată din măsurători, inclusiv documentația cadastrală a cărei anulare se solicită prin acțiune, pentru că în mod greșit instanța a cerut conform adresei de la fila 63, OCPI doar documentația referitoare la petent prin care i s-a respins cererea de intabulare a dreptului său de proprietate, fără a observa că acțiunea nu este o plângere împotriva încheierii de carte funciară cum greșit a calificat-o instanța ci, o acțiune în anularea documentației cadastrale și rectificarea cărții funciare întemeiată de reclamant pe disp. art. 34 pct. 4 din Legea 7/1996, urmând ca după depunerea acestor acte a se încuviința expertiza topografică.
Împotriva deciziei nr.131/20.04.2010 a declarat recurs pârâta P. I. iar prin decizia nr. 1016/28.09.2010 Curtea de Apel C. a respins recursul, decizia fiind irevocabilă.
Cauza a fost înregistrată spre rejudecare pe rolul Judecătoriei Tg.J. sub nr._/318/2010.
La dosarul cauzei reclamantul a depus note de ședință prin care a solicitat admiterea acțiunii, în temeiul art. 34 pct. 4 din Legea nr. 7/1996 vizând anularea parțială a documentației cadastrale și rectificarea cărții funciare nr._ a municipiului Tg.J. cu privire la terenul situat în Tg.J., pct. C., tarlaua 170, . din acte de 3871 m.p. și din măsurători de 3947 m.p.
A învederat că din raportul de expertiză efectuat de expertul M. M. în dosarul nr._/318/2009 al Judecătoriei Tg.J., efectuat între aceleași părți, rezultă că suprafața de teren pentru care s-a emis titlu de proprietate pârâților P. I. și B. D. nu respectă integral proiectul parcelar, ci doar parțial.
Suprapunerea creată se datorează faptului că în momentul efectuării documentației cadastrale cu nr. cadastral 8996 executată pârâților a fost mutat amplasamentul terenului mai spre nord față de proiectul parcelar, motivația fiind că măsurătoarea a început de la aliniamentul A-B către nord.
Același expert a reținut că documentația cadastrală avizată de OCPI Gorj pârâtei P. I. și lui B. D., înscrise în Cartea Funciară nr._ a municipiului Tg.J. nu respectă proiectul parcelar întocmit de C. L. Tg.J. și că erorile din documentația cadastrală a pârâților rezultă și din procesul verbal din 14.07.2008 încheiat de părți și topografii în cauză prin care s-a constatat o suprapunere a celor două terenuri din punct de vedere cadastral.
Chemata în garanție . a depus la dosarul cauzei, la data de 14.12.2011, întâmpinare prin care a arătat următoarele:
Că, raportul de expertiză realizat în dosarul nr._/318/2008 al Judecătoriei Tg.J. a ajuns la concluzii eronate care cuprind două aspecte: primul aspect se referă la faptul că titlul de proprietate emis pe numele moșt. B. D. este corect deci, prin urmare, în aceste condiții documentația cadastrală este la fel de corectă pentru că respectă datele din titlul de proprietate respectiv.
A mai arătat că este eronată concluzia datorită faptului că titlul respectiv nu corespunde cu planul parcelar existent la data efectuării expertizei.
Al doilea expert se referă la documentația cadastrală întocmită de . Tg.J. despre care expertiza spune că este incorectă, deplasată spre nord și se suprapune cu proprietatea reconstituită pentru P. I. G..
S-a arătat că era corectă constatarea că deplasarea spre nord este o consecință firească în respectarea titlului de proprietate care s-a emis pentru o singură parcelă de arabil A 1 nu și pentru cimitir.
S-a mai arătat că expertul nu a constatat că titlul de proprietate emis reclamantului conține aceleași erori ca și titlul emis pârâtului adică, elementele lineare conținute de documentele respective nu corespund cu planul parcelar exist în zonă, în speță canalul Hc2 de care se face vorbire nu are nici o legătură cu terenul reconstituit reclamantului, canal care în realitate este amplasat la cel puțin 160 m. est de parcelele L1 și L2 a căror lungime cumulată nu depășește 45 m., canal care în documentele emise de C. L. Tg.J. desparte cele două parcele în părți aproximativ egale, condiții în care și acest titlul trebuia anulat.
S-a mai învederat că documentația cadastrală întocmită de . s-a făcut pe baza actelor emise de C. L. Tg.J. cu participarea la identificare a specialistului cadastral din zonă, d-na Bardan, care a indicat ca limită sudică a terenului defunctului B. D. gardul de nord al cimitirului.
În concluzie, s-a arătat că anularea documentației cadastrale tehnice realizată de . în concordanță cu titlul de proprietate emis moștenitorilor autorului B. D. nu rezolvă fondul problemei pentru că titlurile de proprietate eliberate părților în proces nu respectă planul parcelar cum, de altfel, nici documentația cadastrală tehnică realizată pentru terenul reclamantului nu este corectă raportată la același plan parcelar.
Prin sentința civilă nr._ din 29.12.2011 pronunțată de Judecătoria Tg.J. în dosarul nr._/318/2010, a fost respinsă acțiunea formulată de către reclamantul P. G. - prin procurator P. Ș., împotriva pârâților P. I., B. D. și O. de C. și Publicitate Imobiliară Gorj.
Au fost respinse cererile de chemare în garanție formulată de către pârâta P. I. împotriva chematei în garanție .. și formulată de către chemata în garanție .. împotriva chematei în garanție C. L. de Fond Funciar Tg.J..
Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că la data de 14.11.2007 a fost emis titlul de proprietate nr._ pe numele reclamantului P. I. G., în calitate de moștenitor al autorului P. I.L. I., prin care i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 569 m.p. în Tg.J. în extravilan.
La data de 04.08.2008 O. de C. și Publicitate Imobiliară Gorj a emis încheierea nr._/2008 prin care s-a respins cererea introdusă de P. G. prin mandatar persoană fizică autorizată Țîrvuloiu V. prin care a solicitat intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară asupra imobilului teren livezi, cu suprafața de 344 m.p. situat în extravilanul municipiului Tg.J., tarlaua 170, . Gorj.
Această încheiere a avut la bază referatul de respingere nr. 480/04.08.2008 întocmit de Serviciul C. și faptul că nu au fost remediate deficiențele constatate.
Pârâta P. I. s-a apărat solicitând respingerea acțiunii arătând că, după ce i s-au emis
Instanța de fond a făcut apoi trimitere la considerentele sentinței civile nr. 3823/22.05.2009, prin care a fost respinsă acțiunea reclamantului, de anulare a titlului de proprietate emis pârâților, hotărâre în considerentele căreia s-a reținut că suprapunerea terenurilor părților se datorează faptului că documentația cadastrală întocmită moștenitorilor autorului B. D. nu a respectat proiectul parcelar întocmit de C. L. de fond funciar Tg-J. și a fost înregistrată greșit de OCPI Gorj, intabulându-se dreptul de proprietate pârâtei, în baza acestei documentații care nu a respectat amplasamentul terenului conform proiectului parcelar.
Motivând soluția în cauza dedusă prezentei judecăți, soluționată prin sentința supusă prezentului apel, instanța de fond a apreciat apărarea chematei în garanție . ca fiind întemeiată în raport de considerentele hotărârii nr. 3823/22.05.2009, prin care s-a reținut că expertul M. M. a menționat că suprafața de teren pentru care s-a emis titlu de proprietate nr._ din 30.07.2007 pârâtei P. I. și B. D. nu respectă integral proiectul parcelar, ci doar parțial pentru suprafața de 3803 m.p. fiind omis un al doilea amplasament al parcelei de 68 m.p. care în mod eronat a fost introdusă tot în suprafața mare de 3803 m.p; ori, chemata în garanție, în întâmpinare, a precizat că documentația cadastrală pe care a întocmit-o a respectat datele din titlul de proprietate respectiv și că, documentația s-a făcut pe baza actelor emise de C. L. Tg.J. cu participarea la identificare a specialistului cadastral din zonă, d-na Bardan, care a indicat ca limită sudică a terenului defunctului B. D. gardul de nord al cimitirului.
În concluzie, s-a arătat că anularea documentației cadastrale tehnice realizată de . în concordanță cu titlul de proprietate emis moștenitorilor autorului B. D. nu rezolvă fondul problemei, pentru că titlurile de proprietate eliberate părților în proces nu respectă planul parcelar cum, de altfel, nici documentația cadastrală tehnică realizată pentru terenul reclamantului nu este corectă raportată la același plan parcelar.
De asemenea, s-a motivat că și în raportul de expertiză întocmit de expert G. L. s-a arătat că în cazul lucrării de cadastru nr. cadastral 8996 executată de . în favoarea pârâților se observă că nu există o corespondență între cele două tipuri de identificări astfel încât lucrarea de cadastru să îndeplinească condițiile unei avizări în vederea introducerii în baza de date a OCPI și se observă că, și în lucrarea de cadastru întocmită ulterior de Țîrvuloiu V. în favoarea reclamantului, neconcordanțe între individualizarea terenului din titlul de proprietate al reclamantului și situația reală existentă în teren.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul P. I.G., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
S-a criticat sentința întrucât prima instanță a respins acțiunea reclamantului, deși din probatoriul administrat în cauză rezulta soluția contrară, că hotărârea este motivată pe admiterea cererii de anulare a documentației cadastrale. S-a mai invocat că potrivit concluziilor raportului de expertiză judiciară întocmit în cauză rezultă că erau îndeplinite disp.art.34 punct 4 din Legea nr.7/1996 pentru a se dispune anularea parțială a documentației cadastrale a pârâților și rectificarea cărții funciare cu privire la terenul situat în Tg.J., punctul C., Tarlaua 170, .> A mai subliniat că expertiza efectuată de expert G. L. a concluzionat asupra existenței unor neconcordanțe grave în documentația cadastrală a pârâtei care au cauzat suprapunerea cu documentația cadastrală a reclamantului.
Că, atât din raportul de expertiză efectuat de expert G. L. cât și din cel efectuat de către expert M. M., rezultă că suprafața de teren pentru care s-a emis titlul de proprietate pârâților P. I. și B. D. nu respectă integral proiectul parcelar; că suprapunerea se datorează că în momentul efectuării documentației cadastrale pentru pârâții a fost mutat amplasamentul terenului mai spre nord față de planul parcelar, că documentația cadastrală avizată de OCPI pârâților și înscrisă în CF_ a municipiului Tg.J. nu respectă proiectul parcelar întocmit de CLFF Tg.J..
Prin decizia nr.185 din 12 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._/318/2010, s-a respins ca nefondat apelul civil declarat de apelantul reclamant P. I G. împotriva sentinței civile nr._ din 29.12.2011 pronunțată de Judecătoria Tg.J. în dosarul nr._/318/2010.
S-a reținut că documentația cadastrală întocmită de . respectă titlul de proprietate emis pârâților, care privește o singură parcelă de teren arabil, ceea ce a determinat deplasare spre nord a amplasamentului.
Conform constatărilor experților, chiar titlurile de proprietate ale părților nu respectă planul parcelar, cu privire la care intimata a susținut că a fost întocmit ulterior emiterii titlului de proprietate și punerii în posesie.
Expertul G. L. a precizat că în lucrarea de cadastru executată de . nu există corespondență între cele două tipuri de identificări a terenului, respectiv identificarea conform individualizării din titlul de proprietate și procesul verbal de punere în posesie (prin indicarea tarlalei, parcelei, vecinătăților) și identificarea profesională calificat în sistem stereo 1970.
Această neconcordanță se datorează faptului că deși documentația cadastrală nu respectă planul parcelar, ea este conformă titlului de proprietate emis pârâților, considerent datorită căruia a fost avizată de OCPI.
S-a concluzionat că în speță nu sunt întrunite condițiile art.34 pct.4 din Legea nr.7/1996.
Referitor la susținerea apelantului, în sensul existenței contradictorialității dintre considerentele și dispozitivul sentinței apelate, tribunalul a constatat că neconcordanța este numai aparentă, dat fiind că reclamantul are în vedere acea parte a considerentelor care face referire la cuprinsul hotărârii dată în alt dosar, respectiv sentința civilă nr.3823/2009 a Judecătoriei Tg.J..
În baza art.299 Cod pr.civilă împotriva deciziei a declarat recurs reclamantul P. G., susținând în esență că instanța de rejudecare nu s-a conformat deciziei de casare, potrivit obligației din art.315 Cod pr.civilă.
Prin decizia nr.8220 din data de 05 septembrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Craiopva – Secția I Civilă în dosarul nr._/318/2010 s-a respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul P. I G. împotriva deciziei civile nr. 185 din 12 aprilie 2012, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr._/318/2010, în contradictoriu cu pârâții P. I., B. D.D., O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ GORJ și chematele în garanție C. L. DE FOND FUNCIAR TG-J., ...
Pentru a decide astfel, instanța de recurs a reținut:
Prin decizia nr.1016/28.09.2010 a Curții de Apel C. s-a reținut că acțiunea în anularea documentației cadastrale este admisibilă și s-au dat îndrumări instanței să verifice dacă există sau nu concordanță între situația concretă în teren și cea rezultată din acte, aplicând corespunzător prevederile Legii nr.7/1996.
Prin soluția pronunțată, Judecătoria deși a administrat probele la care a făcut referire instanța de recurs, nu a respectat decizia de casare, respingând acțiunea, contrar situației constată de experți, față de care erau îndeplinite condițiile art.34 pct.4 din Legea nr.7/1996.
S-a mai arătat că ambii experți au concluzionat că documentația cadastrală nu respectă planul parcelar, creându-se astfel o suprapunere de terenuri, ca urmare a deplasării amplasamentului terenului din titlul de proprietate al pârâților, către Nord.
O altă critică se referă la examinarea motivului de apel ce vizează nerespectarea dispozițiilor art.261 pct.5 Cod.pr.civilă, reclamantul arătând că deși sentința judecătoriei nu este motivată în fapt și în drept, redând în mare parte în considerente, motivarea dintr-o hotărâre pronunțată într-un alt dosar, Tribunalul nu a analizat corespunzător aceste susțineri.
Prin motivele de la punctele 4 și 5 s-au reluat practic criticile anterioare, și s-a făcut referire la aprecierea probei cu expertiza tehnică și interpretarea acesteia de către instanță, cât și la admisibilitatea acțiunii, față de faptul că legalitatea titlurilor de proprietate nu mai poate fi pusă în discuție, acțiunea fiind fondată conform concluziilor experților, întrucât documentația cadastrală nu respectă planul parcelar.
Dispozițiile art.351 din Legea nr.7/1996, în forma în vigoare la data introducerii acțiunii (art.33 din redactarea inițială a actului normativ) prevăd că în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz modificarea acesteia.
Textul definește noțiunile de „rectificare” sau „modificare”, în alineatele 2 și 3, prevăzând totodată și condițiile ce trebuiesc îndeplinite pentru admisibilitatea cererii.
Rectificarea vizează radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară, și poate fi făcută, conform prevederilor din alin.(4) fie pe cale amiabilă prin declarație autentică, fie în caz de litigiu prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, iar modificarea constă în schimbarea privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esența dreptului care poartă asupra imobilului, și nu se poate face decât la cererea titularului dreptului de proprietate.
Totodată art.36 (34 din forma inițială) pct.4 din lege, prevede că orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară, dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că înscrierea nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.
Textele menționate reglementează condițiile de exercitare a acțiunii în rectificarea cărții funciară, instituind admisibilitatea de principiu a acesteia, dar supunând-o unor cerințe privitoare atât la situațiile concrete care pot justifica o astfel de cerere, cât și la persoanele care au calitatea de a formula acțiunea.
Prin hotărârea dată în rejudecare, respectând indicațiile deciziei de casare, instanța nu a contestat admisibilitatea de principiu a cererilor întemeiate pe normele menționate, dar în raport de cadrul procesual cu a cărui soluționare a fost investită, și de circumstanțele concrete ale speței, reținute în baza probatoriului administrat, a apreciat neîntemeiată cererea reclamantului.
Observând cuprinsul cererii de chemare în judecată, s-a constatat că obiectul acțiunii a fost ambiguu formulat, inițial, în partea introductivă, reclamanta solicitând rectificarea cărții funciare, pentru ca la pct.1 să solicite modificarea, în sensul radierii înscrierii dreptului de proprietate pentru suprafața de 3947 mp. sub număr cadastral 8996, iar în partea finală a cererii introductive a revenit la solicitarea inițială, indicând ca temei de drept dispozițiile art.34 pct.(4) din Legea nr.7/1996.
Modificarea cărții funciare poate fi solicitată, conform dispozițiilor art.351 alin.(3) din Legea nr.7/1996 (33 alin.(3) în forma inițială) numai la cererea titularului dreptului care a făcut obiectul înscrierii, așadar examinarea litigiului din această perspectivă nu poate fi pusă în discuție, reclamantul neavând această calitate.
De altfel, instanța de rejudecare, respectând întocmai îndrumările din decizia de casare, care vizau admisibilitatea de principiu a cererii în rectificare, întemeiată pe art.34 pct.4 și verificările pe care instanța are obligația să le facă în privința concordanței între situația din teren și cea rezultată din acte, a administrat probele necesare, analizând admisibilitatea cererii, raportat la cerințele impuse de textul invocat ca temei de drept, așa cum s-a precizat și în hotărârea Curții.
Condiția esențială pentru promovarea acțiunii în rectificare, rezultată din prevederile art.351 (art.33 în forma inițială), este ca înscrierea din cartea funciară să nu corespundă cu situația juridică reală a imobilului.
Această cerință nu este îndeplinită în speță, atâta timp cât din constatările expertizelor efectuate în cauză rezultă în mod indubitabil că întreaga documentația cadastrală întocmită de . respectă titlul de proprietate eliberat pârâților, și procesul verbal de punere în posesie, acestea fiind înscrisurile care atestă situația juridică a terenului.
Textul raportează în mod explicit conformitatea înscrierii în cartea funciară la situația juridică a imobilului, respectiv înscrisurile care dovedesc existența și întinderea dreptului de proprietate și concretizează amplasamentul imobilului, ci nu la situația reală din teren, cum greșit apreciază reclamanta.
Existența unei suprapuneri între terenurile părților, nu a putut fi rezolvată în acest cadru procesual, ci pe calea acțiunii reale, prin compararea titlurilor.
Pe de altă parte, art.34 pct.4 ( art. 36 pct.4 în forma în vigoare la data introducerii acțiunii) se referă la acțiunea în rectificarea cărții funciare, când înscrierea nu mai corespunde cu situația reală actuală, așadar are în vedere ipoteza în care au intervenit modificări ale situației avută în vedere la momentul înscrierii, condiție ce nu este îndeplinită în cauză.
Așadar, întemeiat instanța a concluzionat că acțiunea nu este fondată, situație față de care criticile recurentei nu sunt justificate.
Referitor la nerespectarea, de către instanța de rejudecare, a cerinței din art.261 pct.5 Cod pr.civilă, se constată că, așa cum a reținut și tribunalul, sentința cuprinde motivele de fapt și de drept pe care s-a întemeiat soluția, dar faptul că s-au preluat în totalitate considerentele hotărârilor pronunțate în litigiile anterioare dintre părți, este de natură a crea confuzii, dacă nu se decelează între istoricul cauzei și considerentele proprii ale instanței.
Începând cu alineatul 8 din pagina 6 a sentinței și continuând cu pagina 7, instanța a făcut motivarea propriei hotărâri, prezentând în concret argumentele și raționamentele juridice care întemeiază soluția și răspunzând tuturor susținerilor formulate de părți.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare în conformitate cu art. 318 teza II C.pr.civilă, contestatorul Patrscoiu G. solicitând admiterea contestației, anularea deciziei civile și fixarea unui teren pentru judecarea recursului.
A menționat că instanța de recurs nu a examinat fondul litigiului nepronunțându-se asupra tuturor motivelor de recurs formulate.
A arătat că având în vedere ce presupune rectificarea înscrierilor în CF se impunea examinarea faptică și nu numai a titlurilor de proprietate și cum părțile au titluri de proprietate în raport cu situația reală amplasamentului terenurilor, trebuia să se constate că înscrierea în CF a drepturilor de proprietate al pârâților a creat suprapunere de terenuri, în detrimentul contestatorului.
A mai arătat că, instanța de recurs nu a examinat susținerea din motivele 5 de recurs, prin care a arătat că în raport de sentința civilă 3823/22.05.2009 pronunțată de Judecătoria Tg. J., în dosarul nr._/318/2008 s-a reținut că titlurile părților sunt corect emise în raport cu actele fiecăruia de proprietate, anterioare cooperativizării, iar suprapunerea terenurilor s-a datorat întocmirii documentației cadastrale greșite de către . care n-a ținut cont de planul parcelar al Consiliului Local.
Această sentință constituie autoritate de lucru judecat și nu se mai putea pune în discuție legalitatea titlurilor de proprietate emise părților, pentru a fi verificate într-o acțiune reală, iar expertiza întocmită în acea pricină nu mai poate fi pusă în discuție, fiind însușită printr-o hotărâre irevocabilă.
Tocmai acest aspect nu a fost examinat de instanța de recurs, ceea ce presupune ca documentația cadastrală să corespundă titlurilor de proprietate dar și respectarea amplasamentului stabilit în planul parcelar al localității.
Prin întâmpinarea formulată ,intimata P. I. a solicitat respingerea contestației în anulare, instanța pronunțându-se asupra tuturor motivelor de recurs.
Contestația în anulare este nefondată.
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare, iar nu de reformare, care se adresează aceleiași instanțe care a pronunțat hotărârea a cărei anulare se cere, iar cazurile și condițiile în care se poate promova o astfel de cale de atac sunt expres și limitativ prevăzute de lege, în art. 318 teza 2Cod procedură civilă
Contestatorul a invocat în drept, dispozițiile art. 317 alin. 2 și 318 Cod procedură civilă, indicând în acest mod cazurile de anulare a unei hotărâri judecătorești irevocabile, prevăzute de aceste dispoziții legale.
Așa cum s-a arătat în precedent, contestatorul a invocat teze a II-a a contestației speciale prev. de art. 318 Cod procedură civilă, omisiunea analizării unui motiv de recurs..
- Cazul de anulare prev. de art. 318 teza II Cod procedură civilă, privind omisiunea cercetării unui motiv de recurs de casare sau modificare, nu este incident în speță.
Ipoteza normei se referă la soluția de respingere a recursului sau de admitere în parte a căii de atac.
De asemenea, instanța să fi omis să fi analizat unul dintre motivele de recurs.
Se constată că instanța de recurs a analizat cauza în mod unitar răspunzând motivelor de recurs printr-un considerent comun,cercetând fondul acesteia.
Raportat la motivul de recurs cu privire la care susține că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra lui, și anume cel prin care s-a invocat autoritatea de lucru judecat, bazat pe susținerile privind faptul că documentația cadastrală nu respectă realitatea, că titlurile de proprietate s-au eliberat în concordanță cu actele de proprietate ,iar suprapunerea s-a datorat întocmirii greșite a documentației cadastrale, neținându-se seama de planul parcelar, expertiza efectuată de expert M. M. nemaiputând fi pusă în discuție, se reține că instanța de recurs, deși nu s-a pronunțat în termeni expreși asupra acesteia, a analizat în fond toate susținerile și argumentele ce au stat la baza acestui motiv.
Astfel, Curtea de Apel, analizând recursul, a reținut analizând condiția esențială pentru promovarea acțiunii în rectificare rezultată din prevederile art. 351, că această cerință ca înscrierea din CF să nu corespundă cu situația juridică reală imobiliară nu este îndeplinită.
S-a reținut din constatările expertizelor efectuate în cauză rezultă în mod indubitabil că întreaga documentația cadastrală întocmită de . respectă titlul de proprietate eliberat pârâților, și procesul verbal de punere în posesie, acestea fiind înscrisurile care atestă situația juridică a terenului.
Textul raportează în mod explicit conformitatea înscrierii în cartea funciară la situația juridică a imobilului, respectiv înscrisurile care dovedesc existența și întinderea dreptului de proprietate și concretizează amplasamentul imobilului, ci nu la situația reală din teren, cum greșit apreciază reclamanta.
Existența unei suprapuneri între terenurile părților, nu a putut fi rezolvată în acest cadru procesual, ci pe calea acțiunii reale, prin compararea titlurilor.
Pe de altă parte, art.34 pct.4 ( art. 36 pct.4 în forma în vigoare la data introducerii acțiunii) se referă la acțiunea în rectificarea cărții funciare, când înscrierea nu mai corespunde cu situația reală actuală, așadar are în vedere ipoteza în care au intervenit modificări ale situației avută în vedere la momentul înscrierii, condiție ce nu este îndeplinită în cauză.
Totodată, s-a reținut de către instanța de recurs că, instanța de rejudecare, respectând întocmai îndrumările din decizia de casare, care vizau admisibilitatea de principiu a cererii în rectificare, întemeiată pe art.34 pct.4 și verificările pe care instanța are obligația să le facă în privința concordanței între situația din teren și cea rezultată din acte, a administrat probele necesare, analizând admisibilitatea cererii, raportat la cerințele impuse de textul invocat ca temei de drept, așa cum s-a precizat și în hotărârea Curții.
Prin concluziile orale s-a susținut, în prezenta cauză că de fapt ,ceea ce a intrat în puterea lucrului judecat a fost expertiza anterior efectuată, ceea ce conduce spre analizarea stării de fapt și a susținerilor mai sus expuse.
Prin urmare, instanța de recurs s-a pronunțat, chiar dacă nu expres pe autoritatea de lucru judecat, pe criticile recursului, analizându-le unitar, critici care se subsumează acestui motiv invocat ,al autorității de lucru judecat,pe critici și argumente care au stat la baza acestui motiv, respectiv prin care s-au susținut: suprapunerea de terenuri, înlocuirea greșită a documentației cadastrale.
Față de cele analizate și reținute de instanța de recurs, care răspunde argumentelor și criticilor invocate în susținerea motivului de recurs privind autoritatea de lucru judecat critici care se circumscriu acestei sustineri, se constată, că instanța de recurs prin analiza acestei susțineri a răspuns implicit acestei critici, chiar dacă în mod distinct și în termeni expreși nu a mai făcut referire punctual la acest motiv ca și titulatură..
Analizând argumentele care au stat la baza acestor critici, Curtea în recurs, implicit a răspuns și acestui motiv de recurs.
Nefiind incident cazul prev de art. 318 alin.1, teza a II-a C.pr.civilă, Curtea va respinge contestația în anulare ca nefondată.
Conform art. 274 C.pr.civilă, va obliga contestatorul P. G. la 500 lei cheltuieli de judecată către intimata P. I..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatorul P. G. împotriva deciziei civile nr. 8220 din data de 05 septembrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Craiopva – Secția I Civilă în dosarul nr._/318/2010, în contradictoriu cu intimații P. I., B. D.D., O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ GORJ, C. L. DE FOND FUNCIAR TG-J., ..
Obligă contestatorul P. G. la 500 lei cheltuieli de judecată către intimata P. I..
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 ianuarie 2013.
Președinte, M. L. N. A. | Judecător, C. R. | Judecător, T. R. |
Grefier, S. C. |
Red.Jud.M.L.N.A.
Tehn.I.C./Ex.2/18.02.2013
Jud.R../M.P.,T.Ț. și
D.S.
J.Apel /M.G. și
N.U.
J.Fond/C.G.I. S.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 2/2013. Curtea de Apel CRAIOVA | Recuzare. Decizia nr. 1190/2013. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
