Pretenţii. Decizia nr. 8057/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
Comentarii |
|
Decizia nr. 8057/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 11-09-2013 în dosarul nr. 1033/263/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 8057
Ședința publică de la 11 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE TANIA ȚAPURIN
Judecător D. S.
Judecător M. P.
Grefier C. C.
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta S. C. E. OLTENIA S.A. PRIN SUCURSALA DIVIZIA MINIERĂ TG. J. împotriva deciziei civile nr. 239 din 17 mai 2013, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant A. C. și intimații pârâți S.C. C. E. OLTENIA S.A. TURCENI și M. M..
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns consilier juridic G. I., reprezentându-i pe recurenta pârâtă S. C. E. OLTENIA S.A. PRIN SUCURSALA DIVIZIA MINIERĂ TG. J. și intimata pârâtă M. M., și avocat M. S., reprezentându-l pe intimatul reclamant A. C., lipsind intimata pârâtă S.C. C. E. OLTENIA S.A. TURCENI.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se netimbrarea recursului cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 1205 lei și timbru judiciar de 5 lei.
Consilier juridic I. G., pentru recurenta pârâtă, a depus dovada achitării taxei de timbru.
A depus un exemplar al motivelor de recurs, ce au fost comunicate apărătorului intimatului reclamant. Acesta a arătat că a observat motivele și nu a solicitat amânarea cauzei pentru acest motiv.
Curtea, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Consilier juridic I. G., pentru recurenta pârâtă, a susținut oral motivele de recurs formulate în scris, arătând că decizia recurată este nemotivată sau motivată insuficient și conține motive străine de natura cauzei. A pus concluzii de admitere a recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei și respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
Avocat M. S., pentru intimatul reclamant, a considerat că în cauză s-a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale, iar societatea recurentă nu a solicitat o contraexpertiză la cele două expertize în construcții, iar cu privire la expertiza geo societatea a formulat atât obiective, cât și obiecțiuni la care expertul a răspuns concludent.
În cauză s-a stabilit prejudiciul, persoana ce l-a provocat, precum și cauza.
A solicitat respingerea recursului, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată. A depus practică judiciară.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei M. la data de 23.03.2012, sub nr._, cu completarea ulterioară, reclamantul A. C. a chemat în judecată pe pârâtele S.C. C. E. Oltenia S.A - Divizia Minieră Tg. J. și M. M., solicitând instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestora la plata de 273.316 lei, reprezentând prejudiciul creat prin degradarea imobilului casă de locuit, anexă și teren aferent în suprafață de 0,11 ha de către M. L..
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în urma lucrărilor miniere efectuate defectuos de M. L. s-a constatat că nu s-au respectat plierii de siguranță proiectați pentru protejarea zonelor învecinate exploatărilor miniere, iar trepidațiile produse și transmise de utilajele miniere și exploziile cu dinamită pentru dislocarea minereului în timp au produs degradări ale proprietății precum fisuri ale temeliei construcțiilor, fisuri exterioare și interioare ale zidurilor, fisuri ale pavajelor și tavanelor.
A mai arătat reclamantul că imobilele sale se află la circa 100-120 m de zona lucrărilor miniere, iar în albia de scufundare a abatajului și împrejurul acestuia s-a format un lac artificial de apă ce s-a infiltrat prin sol și trece pe sub imobil slăbind structura de rezistență și exploatarea acestuia.
În continuare, reclamantul a arătat că există un pericol iminent de revărsare a acestui lac în urma unor precipitații abundente pe o durată scurtă de timp, punându-se în primejdie imobilele și chiar viețile omenești.
De asemenea, reclamantul a arătat că există pericolul de tasare, alunecare sau scufundare a terenului și odată cu acesta și a imobilelor.
În susținerea cererii formulate, reclamantul a solicitat administrarea probei testimoniale și a probei cu expertiză.
Pârâta S.C. C. E. Oltenia S.A - Divizia Minieră Tg. J. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii reclamantului ca nefondată, arătând că a respectat pilierii de siguranță, casa reclamantului este în afara perimetrului minier iar distanța de la imobil față de lucrările miniere este mare.
A mai arătat pârâta că în data de 15.06.2011 s-a deplasat la fața locului o comisie care a constatat că terenul din jurul locuinței reclamantului nu prezintă nici un fenomen de alunecare, scufundare sau tasări în zona respectivă.
În drept, pârâta și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 115-118 Cod procedură civilă.
În baza art. 201 Cod procedură civilă instanța a dispus efectuarea în cauză a unor expertize în specialitățile construcții și geologie, rapoartele de expertiză fiind întocmite în cauză de către domnii experți R. D., respectiv S. I..
Prin sentința civilă nr. 176/21.01.2013 pronunțată de Judecătoria M. în dosarul nr._ a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul A. C., în contradictoriu cu pârâții S.C. C. E. OLTENIA S.A., S.C. C. E. OLTENIA S.A. - SUCURSALA DIVIZIA MINIERĂ TG. J., și M. M..
Au fost obligate pârâtele la plata sumei de 273 316 lei despăgubiri ce reprezintă valoarea de reconstituire a casei și anexelor proprietatea reclamantului ce au fost afectate de lucrările miniere.
Au fost obligate pârâtele, în solidar, la plata către stat a sumei de 7.000 lei, sumă ce a fost avansată ca urmare a admiterii cererilor de ajutor public judiciar sub forma taxei judiciare de timbru și onorariu expert formulate de reclamant .
Au fost obligate pârâtele, în solidar, la plata către reclamant a sumei de 744 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că reclamantul a solicitat obligarea pârâtelor la repararea prejudiciului creat prin degradarea imobilului casă de locuit, anexă și teren aferent de către activitățile miniere desfășurate de M. L..
Unul dintre principiile fundamentale ale răspunderii juridice este acela că fiecare este răspunzător pentru propriile sale fapte, principiu deopotrivă valabil și pentru răspunderea civilă delictuală.
Răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie este instituită prin dispozițiile art. 998 și 999 C.civ. 1864( dispozițiile legale aplicabile cauzei de față) care constituie temeiul de drept comun pentru stabilirea condițiilor generale ale răspunderii civile delictuale. Din cuprinsul celor două articole rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciu constând în intenție, neglijență ori imprudență.
Pentru dezlegarea pricinii de față s-a impus analiza existenței celor patru condiții generale ale răspunderii, condiții cumulative.
Astfel, în ceea ce privește starea terenului și a imobilului casă de locuit, din concluziile raportului de expertiză specialitatea geologie (f.110) s-a reținut că reclamantul este proprietarul unui teren în suprafață de 1121 mp, din care livezi 438 mp. și curți construcții 713 mp, conform titlului de proprietate nr._/15.03.1995.
S-a mai reținut că, terenul și gospodăria reclamantului au fost afectate de lucrările miniere efectuate în zonă, iar degradările sunt consecința directă a faptului că în Valea Cervenia a fost depus steril de Cariera L. creându-se un depozit de haldă ce a obturat captarea sistemului hidrografic al zonei și adus la localizarea în această zonă a unor lacuri care au creat presiune înspre partea de vest .
A mai arătat expertul că, în această vale, la o adâncime de 10-20 m sub sterilul depus a funcționat un abataj 2/5 pentru încercarea de a exploata cărbunele din zonă și care a creat un deserviciu gospodăriilor sătenilor, care se află pe orizontală, pe partea de vest a dealului Cerveniei.
S-a reținut că acest abataj abandonat a creat o zonă propice apelor subterane să izbucnească spre locațiile reclamanților, lucru ce a condus la mișcarea solului creând deformarea de structură de rezistență și fisuri deschise în pereți și tavane la locuința reclamantului.
A mai arătat expertul că procesul de deformare a solului continuă în această zonă și nu poate fi oprit și, în prezent, în zonă se mai desfășoară lucrări de exploatare subterană în dealul Prigoroiului ce se vor închide la sfârșitul anului 2012, reținându-se totodată că degradarea imobilelor este rezultatul activității miniere de subteran și de carieră desfășurată în zonă care au condus la modificarea solului și subsolului pe care se află amplasate imobilele.
Concluziile raportului de expertiză specialitatea geologie se coroborează cu concluziile raportului de expertiză specialitatea construcții în care se precizează că, locuința reclamantului a fost începută în anul 1994 conform autorizației de construire nr. 13/01.07.1994 și prezintă multiple fisuri deschise în pereți și elevații pe direcții diferite.
A concluzionat expertul că, imobilul are o . deformări a structurii de rezistență pe lângă fisurile deschise în pereți și tavane care demonstrează o instabilitate a terenului de sub imobil, cu tendință permanentă de deplasare de la nord spre sud și pe alte direcții, precizând totodată că toată structura de rezistență a imobilelor nu mai prezintă garanție în exploatare, permanent existând pericolul dezintegrării structurii de rezistență a construcției, cu toate că imobilul a fost realizat cu respectarea normelor tehnice în construcții.
De asemenea, în mod evident s-a reținut că există un raport de cauzalitate între faptă și prejudiciu în sensul că activitatea minieră desfășurată de pârâte a provocat un prejudiciu în patrimoniul reclamantului care a fost lipsit de folosința terenului proprietatea sa, iar acțiunile pârâtelor sunt imputabile acestora.
În ceea ce privește întinderea prejudiciului suferit de reclamant s-a reținut că, repararea prejudiciului presupune o adevărată repunere a părților în situația anterioară printr-o reparare integrală, reprezentată de prejudiciul efectiv și de beneficiul nerealizat.
În cauza de față, acoperirea prejudiciului creat presupune suportarea valorii de reconstruire a imobilului casă de locuit, anexelor gospodărești și gard din zidărie de piatră care, conform raportului de expertiză în construcții nu mai pot fi reparate datorită instabilității terenului pe care sunt amplasate.
Astfel, din raportul de expertiză specialitatea construcții întocmit de către expert R. D. s-a reținut că valoarea de reconstrucție a imobilului casă de locuit și anexe gospodărești este de_ lei, sumă ce reprezintă prejudiciul suferit de reclamant ca urmare a degradărilor produse de activitatea minieră desfășurată de pârâte.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâtă S. C. E. Oltenia SA prin Sucursala Divizia Minieră Tg-J.-M. M. criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivele de apel s-a arătat că în mod greșit au fost omologate cele două rapoarte de expertiză efectuate în cauză, deși se impunea anularea, respectiv refacerea acestora.
În ceea ce privește raportul de expertiză în construcții efectuat de domnul expert R. D., s-a arătat că nu s-a răspuns la obiectivul stabilit de instanță privind valoarea reparațiilor la imobil, rezumându-se doar la a afirma că valoarea acestora ar depăși valoarea de reconstrucție tehnică, fără a documenta această afirmație, întreaga expertiză fiind bazată pe prevederi legale abrogate, precizând totodată că imaginea prezentată de expert nu relevă situația de fapt constată cu ocazia deplasării la fața locului.
Referitor la expertiza geologică s-a arătat că expertul nu a răspuns la obiectivul nr.2 stabilit de instanță, motiv pentru care solicită refacerea raportului de expertiză.
În apărare intimatul reclamant A. C. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Prin decizia nr.239 din 17 mai 2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr._, s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta pârâtă S. C. E. Oltenia SA prin Sucursala Divizia Minieră Tg-J.-M. M. împotriva sentinței civile nr.176/21.01.2013 pronunțată de Judecătoria M. în dosarul nr._ .
S-a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei M. la data de 23.03.2012, sub nr._, cu completarea ulterioară, reclamantul A. C. a chemat în judecată pe pârâtele S.C. C. E. Oltenia S.A - Divizia Minieră Tg. J. și M. M., solicitând instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestora la plata de 273.316 lei, reprezentând prejudiciul creat prin degradarea imobilului casă de locuit, anexă și teren aferent în suprafață de 0,11 ha de către M. L..
Critica adusă sentinței instanței de fond a fost considerată neîntemeiată.
Din probatoriile dosarului rezultă că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art.998 C.civ. în care se arată că, orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat a-l repara.
Pentru a interveni răspunderea civilă delictuală este necesară existența faptei culpabile a prejudiciului și a raportului de cauzalitate între acestea.
Prin raportul de expertiză s-a concluzionat că terenul și gospodăria reclamantului sunt afectate de lucrările miniere efectuate în cauză, iar degradările sunt consecința directă a faptului că în Valea Cervenia s-a depus steril de Cariera L., creându-se un depozit de haldă ce a obturat captarea sistemului hidrografic al zonei și a adus la localizarea în această zonă a unor lacuri care au creat presiune înspre partea de vest.
De asemenea s-a probat că reclamantul este proprietarul terenului în suprafață de 1121 mp din care livezi 438 mp și curți construcții 713 mp conform titlului de proprietate_/15.03.1995.
Nu a fost considerată neîntemeiată susținerea apelantului prin care a arătat că expertul nu a răspuns la obiectivul privind contravaloarea reparațiilor locuinței din moment ce prin raportul de expertiză s-a concluzionat că locuința nu mai poate fi reparată, iar costurile unei reparații complexe ar depăși valoarea de reconstrucție tehnică calculată, iar proprietarul nu ar putea interveni oprirea fisurilor.
Nu au fost găsite deficiențe la execuția imobilului, degradarea structurii de rezistență s-a produs ca urmare a acțiunii de mișcare a terenului de sub fundație și a apelor subterane.
S-a reținut că abatajul abandonat, sub presiunea sterilului depus a creat o zonă propice apelor subterane, să izbucnească spre locuințele reclamantului, ceea ce a condus la mișcarea solului, creând deformarea structurii de rezistență a locuinței reclamantului și fisuri deschise în pereții și tavanul locuinței.
Nici celălalt aspect invocat de către apelantă nu a fost întemeiat, concluziile raportului de expertiză specialitatea geologie fiind coroborate cu concluziile raportului de expertiză în construcții neavând relevanță dacă lucrările de exploatarea minieră efectuate în cauză respectă planurile de lucru și licența în exploatare atâta timp cât s-a concluzionat că deformările structurii de rezistență și fisurile deschise în pereți și tavane s-au datorat deficiențelor în exploatare.
Prin depunerile de steril a fost obturată captarea sistemului hidrografic al zonei ce a creat presiuni înspre partea de vest ducând la surpări ale terenului și la degradarea locuinței reclamantului astfel că nu s-a reținut că expertul specialitatea geologie nu a răspuns la obiectivul nr.2 stabilit de către instanță.
Cum, imobilul casă de locuit și anexe gospodărești precum și gardul din zidărie de piatră proprietatea reclamantului au fost afectate de lucrările miniere desfășurate în zonă, s-a apreciat de către tribunal că în mod corect instanța de fond a reținut în sarcina Complexului E. Oltenia SA - Divizia Minieră Tg-J.-M. M. fapta ilicită, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. .art.998-999 C.civ, existând un raport de cauzalitate între faptă și prejudiciu în sensul că activitatea minieră desfășurată de către pârâtă, a creat un prejudiciu în patrimoniul reclamantului, care a fost în lipsa folosinței terenului său.
Împotriva deciziei a declarat recurs pârâta S. C. E. Oltenia SA prin Sucursala Divizia Minieră Tg-J., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Critică decizia Tribunalului Gorj pentru motive de nelegalitate ce se încadrează în dispozițiile art.304 pct.7 și 9 C.proc.civ. după cum urmează:
Decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se sprijină( motivare insuficientă) sau cuprinde motive străine de natura pricinii (art.304 pct.7 C.pr.civ.)
Astfel, deși prin cererea de apel, prin completarea motivelor de apel, prin răspunsul la întâmpinare și prin concluziile scrise depuse la dosar a învederat instanței de apel mai multe critici care justificau desființarea/modificarea sentinței apelate, instanța de apel nu numai că nu a motivat respingerea acestora, dar nici măcar nu le-a reținut.
Motivarea deciziei pronunțată de tribunal se reduce la câteva fraze preluate din hotărârea instanței de fond, fără să răspundă la motivele de apel invocate, încălcându-se astfel dispozițiile art. 261 C.proc.civ. potrivit cărora hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă „motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților", motivarea având în astfel de situații un caracter formal.
Astfel, a învederat instanței de apel faptul că deși expertul în construcții constată că anexele gospodărești sunt într-o stare fizică bună (pas. 5 a raportului de expertiză), instanța de judecată acordă despăgubirii inclusiv pentru reconstrucția acestora (respectiv suma de 25.856 lei din suma totală de 273.316 lei).
Aceeași situație este și la gardul de zidărie de piatră unde expertul în construcții constată că este în stare fizică foarte bună ( deși are o vechime de 18 ani, la fel ca și casa, acesta nu prezintă degradări) - a se observa pag. 6 a raportului de expertiză în construcții. Cu toate acestea, instanța a reținut că nici gardul nu mai poate fi reparat (invocând raportul de expertiză în construcții), stabilind în sarcina subscrisei obligația la plata sumei de 5139 lei valoare de reconstrucție gard din zidărie de piatră.
Față de cele menționate și având în vedere caracterul devolutiv al apelului a considerat că se impunea o reapreciere a probatoriului administrat, în raport de dispoz. art. 294-298 C. proc.civ.
Instanța de apel, ignorând aspectele sesizate (inclusiv constatările expertului în construcții), reține la rândul său că „și anexele gospodărești precum și gardul din zidărie de piatră proprietatea reclamantului au fost afectate de lucrările miniere”.
De asemenea, deși a invocat că expertul în geologie s-a prezentat în teren să efectueze măsurătorile în lipsa convocării părților, astfel încât raportul de expertiză este nul, aspect invocat prin notele de ședință depuse la termenul din 10.12.2012, însă instanța de fond a omis să pună în discuție această excepție sau să se pronunțe în vreun fel în legătură cu aspectul invocat, la rândul său instanța de apel omite să motiveze respingerea apelului pentru acest motiv.
În ceea ce privește expertiza tehnică în geologie, deși expertul și-a întemeiat raportul doar pe afirmațiile subiective ale reclamantului Albiei C. și aprecierile personale, fără a demonstra științific cele afirmate, subscrisa formulând obiecțiuni în acest sens și solicitând încuviințarea efectuării unei contraexpertize, instanța a omologat acest raportul de expertiză.
În ceea ce privește motivarea hotărârilor (de la fond și apel) în sensul că „repararea prejudiciului presupune o adevărată repunere a părților în situația anterioară" este în totală contradicție cu susținerea instanței că „în cauza de față, acoperirea prejudiciului creat presupune suportarea valorii de reconstrucție a imobilului casă de locuit, anexelor gospodărești și gard... " .
De asemenea, a învederat instanței de apel contradicția dintre considerentele și dispozitivul sentinței instanței de fond în sensul că în considerente instanța de fond reține „va fi admisă în parte acțiunea reclamantului " pentru ca în dispozitiv să se hotărască „admite acțiunea", motiv pentru care s-au și acordat în totalitate cheltuielile de judecată, iar nu proporțional (așa cum se impunea).
Decizia Tribunalului Gorj cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii în condițiile în care reține că „imobilul casă de locuit și anexe gospodărești precum și gardul din zidărie de piatră proprietatea reclamantului au fost afectate de lucrările miniere desfășurate în zonă, s-a apreciat de către tribunal că în mod corect instanța de fond a reținut în sarcina Complexului E. Oltenia SA fapta ilicită, fiind îndeplinite condițiile prev.de art.998-999 C.civ.(...)prejudiciu în patrimoniul reclamantului care a fost în lipsa folosinței terenului său ". În condițiile în care instanța de fond nu s-a pronunțat în niciun fel asupra eventualului prejudiciu produs terenului în suprafață de 0.11 ha ,(neadministrându-se de altfel nici probe în acest sens), iar reclamantul a renunțat la cererea de aderare la apel, a considerat că motivarea instanței de apel este străină de natura pricinii. Nici măcar pentru terenul pe care este situat imobilul nu se poate reține lipsa de folosință în condițiile în care reclamantul a locuit și continuă să locuiască în imobilul respectiv.
În aceste condiții, nemotivarea hotărârii pronunțate în apel echivalează cu nesoluționarea fondului cauzei și atrage casarea acesteia în recurs, cu trimitere spre rejudecare ( C.A.Pitești, dec.civ.nr. 1732/R/1998).
Pentru motivele de mai sus, a considerat că se impune admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului la Tribunalul Gorj, iar în subsidiar modificarea deciziei în sensul admiterii apelului, desființării sentinței apelate și trimiterii cauzei spre rejudecare instanței de fond .
Recursul este nefondat.
Este nefondată critica întemeiată pe disp.art.304 punct.7 Cod pr. civilă întrucât decizia recurată cuprinde motivele pe care se sprijină și nu cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii, cuprinzând elementele prev.de art.261 alin.1 punct 5 Cod pr.civilă.
Instanța de apel a răspuns criticilor invocate de recurentă, critici ce vizau în principal nemulțumirea față de expertizele efectuate în cauză care nu ar fi răspuns obiectivelor instanței.
Împrejurarea că instanța a acordat despăgubiri și pentru gard și anexele gospodărești, reținând că imobilul casă de locuit anexele și gardul din zidărie de piatră au fost afectate de lucrările miniere, ține de modul de apreciere a probatoriului administrat în cauză, și vizează netemeinicia deciziei recurate și nu nelegalitatea acesteia.
Instanța analizează probatoriul administrat în cauză în ansamblul său și nu se limitează doar la proba cu expertiză, iar împrejurarea că reține și starea de degradare a acestor bunuri cu toate că așa cum susține recurenta expertul ar fi reținut că acestea se află în stare bună, nu echivalează cu o motivare contradictorie în sensul disp.art.304 punct 7 Cod pr.civilă.
În condițiile în care în considerentele deciziei instanța de apel reține starea de degradare a locuinței intimaților determinată de lucrările miniere, și constată a fi îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale prev.de art.998-999 Cod civil, împrejurarea că face referire la lipsa de folosință a terenului, nu echivalează cu o motivare contradictorie ci este vorba de o simplă eroare materială.
Referitor la susținerea recurentei că a invocat în fața instanței de apel că prin notele de ședință depuse la termenul din 10.12.2012 expertul în geologie s-a prezentat în teren să efectueze măsurătorile în lipsa convocării părților, astfel încât raportul de expertiză este nul, însă instanța de fond a omis să pună în discuție această excepție sau să se pronunțe în vreun fel în legătură cu acest aspect iar instanța de apel omite să motiveze respingerea apelului cu privire la acest motiv, Curtea reține următoarele.
Recurenta prin notele de ședință din 10.12.2012 a invocat nulitatea expertizei efectuate fără convocarea părților, de către expertul tehnic în specialitate geologie S. I. și în apel a criticat hotărârea primei instanțe sub acest aspect.
Curtea apreciază că instanța de apel a răspuns implicit acestei critici în condițiile în care reține netemeinicia criticii recurentei ce viza acest raport de expertiză, și constată că concluziile raportului de expertiză specialitatea geologie se coroborează cu concluziile raportului de expertiză în construcții neavând relevanță dacă lucrările de exploatarea minieră efectuate în cauză respectă planurile de lucru și licența în exploatare atâta timp cât s-a concluzionat că deformările structurii de rezistență și fisurile deschise în pereți și tavane s-au datorat deficiențelor în exploatare.
Pe de altă parte în condițiile în care instanța de apel a examinat fondul cauzei neexaminarea acestei critici nu constituie motiv de casare, motivele de casare fiind expres reglementate de art.312 alin.3 Cod pr.civilă.
Dealtfel Curtea constată că în fața primei instanțe recurenta nu a mai susținut această excepție, ci a solicitat instanței efectuarea unei contraexpertize în construcții cu motivarea că expertul nu a răspuns obiectivelor instanței așa cum rezultă din încheierea de ședință din 14.01.2013.
În dosarul de fond au ost depuse dovezile privind convocarea părților iar din procesele verbale întocmite la data de 10.10.2012 și 12.10.2010 de cei doi experți cu ocazia deplasării la fața locului în vederea efectuării lucrărilor de specialitate, rezultă că recurenta a avut reprezentanți. La acest raport de expertiză recurenta a formulat obiecțiuni încuviințate de către instanță iar expertul s-a conformat înaintând instanței răspunsul la aceste obiecțiuni.
În raport de aceste precizări Curtea reține că în cauză nu sunt incidente motivele de recurs prev.de art.304 punct 7 și 9 Cod pr.civilă, invocate de recurentă, motiv pentru care în temeiul disp.art.312.alin.1 Cod pr.civlă respinge recursul formulat ca nefondat.
În temeiul disp.art. 274 Cod pr.civilă se vor acorda intimatului reclamant A. C. cheltuielile de judecată efectuate în recurs reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta S. C. E. Oltenia SA prin Sucursala Divizia Minieră Tg-J., împotriva deciziei nr.239 din 17 mai 2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr._, în contradictoriu cu pârâții . SA Turceni, M. M. și intimatul reclamant A. C..
Obligă recurenta la plata sumei de 700 lei cheltuieli de judecată către reclamantul A. C..
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Septembrie 2013.
Președinte, T. Ț. | Judecător, D. S. | Judecător, M. P. |
Grefier, C. C. |
Red.jud.M.P./11.10.203
Tehn.M.D.2 ex
J.f.E.S.V.
J.a.V.B.
D.F.T.
← Servitute. Decizia nr. 1550/2013. Curtea de Apel CRAIOVA | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 8254/2013. Curtea de... → |
---|