Obligaţie de a face. Decizia nr. 684/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 684/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 08-04-2014 în dosarul nr. 797/318/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 684
Ședința publică de la 08 Aprilie 2014
Președinte: - L. M. L.
Judecător: - N. D.
Judecător: - Florența C. C.
Grefier: - A. P.
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâtul F. N. V. împotriva deciziei civile nr. 34/23.01.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția I Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant C. N. I., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul reclamant F. N. V., personal, lipsind intimatul reclamant C. N. I..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței timbrarea recursului cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 4 lei, prin chitanța nr._-92-0013/02.04.2014, după care;
Recurentul reclamant F. N. V. a depus la dosar cupon de pensie aferent lunii aprilie 2014 și un set de bilete de transport, în dovedirea cheltuielilor de judecată efectuate în cauză.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Recurentul reclamant F. N. V. a solicitat admiterea recursului, potrivit motivelor formulate în scris, iar pe fond respingerea acțiunii promovată de reclamant ca neîntemeiată; cu cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru și cheltuielile efectuate cu transportul.
CURTEA
Asupra apelului de față:
Prin cererea înregistrată sub nr._ reclamantul C. N. I. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul F. N. V. ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia să-și monteze jgheaburi și parazăpezi la cele două camere, pivniță, șopru cu fânar și bucătărie de vară, sau să fie autorizat reclamantul în vederea montării jgheaburilor și parazăpezilor, pe cheltuiala pârâtului F. N. V., cu obligarea la daune cominatorii până la punerea în executare a dispozitivului sentinței.
În motivare, reclamantul a arătat că prin sentința civilă nr.4166/2007 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ pârâtul a fost obligat să monteze la locuința cu două camere, bucătărie și șopru cu fânar (construcții edificate în . parazăpezi.
La termenul de judecată din data de 07.02.2013, pârâtul a depus la dosar în copie sentința civilă nr.1914/15.03.2010 pronunțată de Judecătoria Tg-J. și dec. civ. nr.1470/18.06.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ 8aceasta din urmă fiind depusă și în data de 21.02.2013.
Instanța a încuviințat din oficiu proba cu expertiza în specialitatea topografie, fiind numit prin tragere la sorți, expertul tehnic L. I. G., iar ca obiective au fost stabilite următoarele: 1- să se stabilească dacă pârâtul are montate jgheaburi, burlane, parazăpezi pe acoperișul imobilelor: locuință cu două camere, bucătărie, șopron cu fânar, pentru captarea apelor provenind din precipitații; 2- să se stabilească dacă apele sau zăpezile de pe acoperișurile imobilelor menționate la pct. 1 se scurg pe terenul reclamantului sau al pârâtului; 3- să se stabilească măsurile ce pot fi luate pentru împiedicarea scurgerii apelor și zăpezilor de pe acoperișul pârâtului; 4- să se precizeze unde cade picătura streșinii casei pârâtului față de linia de hotar și toate măsurătorile efectuate să se facă în funcție de linia de hotar stabilită prin sentința civilă nr. 4166/08.06.2007 și să se precizeze dacă dispozițiile acestei hotărâri au fost respectate; 5-dacă până în prezent au fost respectate cele dispuse prin sent. civ. nr.4166/08.09.2007 pronunțată de Judecătoria Tg-J., rămasă definitivă prin dec. civ. nr.2690/24.10.2007 a Tribunalului Gorj
Prin încheierea din data de 21.02.2013, instanța a dispus suspendarea cauzei în baza art.155 1 alin.1 C.pr. civ, constatând că desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina părții reclamante, prin neîndeplinirea obligațiilor prev. de lege ori stabilite la primirea cererii de chemare în judecată sau în cursul judecății și anume aceea de a nu achita onorariul de expert.
Prin decizia nr.1753/16.09.2013, Tribunalul Gorj a admis recursul declarat de recurentul pârât F. N. V. împotriva încheierii pronunțată de Judecătoria Tg-J. în ședința publică din data de 21.02.2013 în dosarul nr._, a casat încheierea și a trimis cauza pentru continuarea judecății.
S-a reținut că în speță sunt aplicabile dispozițiile art.170 C.pr. civ, potrivit cărora când s-a încuviințat o cercetare locală, expertiză s-au dovadă cu martori partea care a propus-o este obligată ca în termen de 5 zile de la încuviințare să depună suma statornicită de instanță pentru cheltuielile de cercetare, drumul și despăgubirea martorilor sau plata expertului; recipisa se va depune la grefa instanței. Neîndeplinirea acestor obligații atrage decăderea din dovada încuviințată.
Astfel, în mod greșit instanța a dispus suspendarea soluționării cauzei în temeiul art. 1551 cod procedură civilă întrucât erau aplicabile dispozițiile art. 170 Cod procedură civilă care prevăd sancțiunea decăderii din probă pentru neplata onorariului expertului.
La termenul de judecată din data de 17.10.2013, instanța, față de dispozițiile deciziei de casare a dispus decăderea reclamantului din proba cu expertiza în specialitatea topografie încuviințată.
Prin sentința civilă nr.7112/17.10.2013, pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosar nr._, a fost admisă în parte cererea formulată de reclamantul C. N. I., cu domiciliul în comuna Ciuperceni, ., în contradictoriu cu pârâtul F. N. V., cu domiciliul în comuna Ciuperceni, . .
A fost autorizat reclamantul să monteze la locuința pârâtului cu 2 camere, bucătărie și șopru cu fânar (construcții edificate în . parazăpezi, pe cheltuiala pârâtului.
Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că reclamantul C. N. I. și pârâtul F. N. V. dețin imobile pe raza localității Vîrtopu, . ce se învecinează, iar între aceștia au existat neînțelegeri atât în legătură cu dreptul de proprietate, cât și cu amplasarea unor construcții, stabilirea liniei de hotar și picătura streșinii.
Astfel, prin sentința civilă nr.4166/2007 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, rămasă definitivă prin decizia nr.2690/24.10.2007 a Tribunalului Gorj, s-a dispus admiterea în parte acțiunii civile ulterior precizată, formulată de reclamanții C. C. și C. I. în contradictoriu cu pârâtul F. V., s-a dispus obligarea pârâtului să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamanților suprafața de 24,55 m.p. din care suprafața de 10 m.p. este situată în . în parcelele 390, 391/1, suprafețe individualizate în schița anexă 2 la raportul de expertiză întocmit de O. G. (fila 54) la punctele A-B-C (10 m.p. din . 2-3-4-5-e-d-c-b-a (suprafața de 14,55 m.p. din parcelele 390 și 391/1 ocupate de pivniță, copertină și gard), obligarea pârâtului să ridice gardul, pivnița și copertina amplasate pe suprafața de 14,55 m.p. descrisă anterior situată în parcelele 390, 391/1, să monteze la locuința cu 2 camere, bucătărie și șopru cu fânar (construcții edificate în . parazăpezi, a fost stabilită linia de hotar între proprietatea reclamanților individualizată în parcelele 390 și 391/1 și proprietatea pârâtului individualizată în parcelele 392, 391 din intravilanul satului Vârtopu, astfel: din punctul 1 din marginea gardului amplasat la drumul comunal DC 1510 spre nord la 0,16 m din temelia construcțiilor amplasată pe terenul pârâtului (constând într-o locuință cu 2 camere, bucătărie și șopru cu fânar) spre proprietatea reclamanților după care linia de hotar continuă spre nord de la pct. 2 de la schița depusă la fila 54 (aflat la 0,16 m vest de la temelie), în linie dreaptă până la pct. 5 din aceeași schiță (amplasat la est de salcâm), a fost stabilită linia de hotar dintre proprietatea reclamanților amplasată în . individualizată în titlul de proprietate nr._/2006 de la pct.A reprezentant de limita de nord a gardului existent, în linie dreaptă până la pct. B reprezentat de limita de sud a aceluiași gard ( redat în schița de la fila 54) și a fost respins capătul de cerere privind ridicarea cotețului.
La dosar nu au fost depuse dovezi de către pârât din care să rezulte că la locuința sa cu 2 camere, bucătărie și șopru cu fânar din localitatea Vîrtopu ar fi montat jgheaburi și parazăpezi.
Din contră, la dosar a fost depusă sentința civilă nr.1914 din 15.03.2010 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, rămasă definitivă prin dec. civ. nr.1470/18.06.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj, prin care au fost anulate formele de executare în ceea ce privește obligarea pârâtului contestator F. N. V. la plata daunelor cominatorii, la care pârâtul a fost obligat prin sent. civ. nr.5386/04.07.2008 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, dar nu ca urmare a realizării obligației de a-și monta jgheaburi și parazăpezi (pentru îndeplinirea acestei obligații fiind stabilite și pentru care a fost un motiv al contestației formulate în acel dosar), ci în motivare s-a reținut că greșit a fost instituită această măsură către cei doi intimați C. C. și reclamantul din prezenta cauză C. N. I., deoarece reprezintă o măsură coercitivă stabilită de instanță în sarcina debitorului în vederea obținerii în natură a obligației personale instituite de către instanță.
S-a reținut că aspectul susținut la concluziile pe fond, că a modificat acoperișul astfel încât picătura streșinii cade pe terenul său, ne mai impunându-se montarea jgheaburilor și parazăpezilor, a fost tranșat irevocabil prin sentința civilă nr.4166/08.06.2007 a Judecătoriei Tg-J., prin care acesta nu a fost obligat la modificarea acoperișului, ci la montarea de jgheaburi și parazăpezi.
Întrucât prin hotărâre definitivă pârâtul a fost obligat să monteze la locuința cu 2 camere, bucătărie și șopru cu fânar (construcții edificate în . parazăpezi, iar până în prezent nu s-a conformat, refuzând montarea acestora, s-a reținut că acțiunea reclamantului este admisibilă pe capătul de cerere privind autorizarea reclamantului în vederea montării jgheaburilor și parazăpezilor, pe cheltuiala pârâtului F. N. V..
Instanța a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtului F. N. V. deoarece acest aspect a fost tranșat irevocabil prin sentința civilă nr. 4166/2007 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, rămasă definitivă prin decizia nr.2690/24.10.2007 a Tribunalului Gorj și de asemenea a respins ca inadmisibil capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata daunelor cominatorii.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâtul Fratilă N. V., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie .
S-a susținut că obligația reținută prin sentința civilă nr.4166/2007 pronunțată de Judecătoria Tg-J. prin care a fost obligat să monteze jgheaburi și parazăpezi a fost soluționată în timpul executării silite, în sensul că a modificat acoperișul prin îndepărtarea țiglei și a căpriorilor, astfel că picătura streșinii casei sale cade pe terenul proprietatea sa.
Totodată s-a susținut că s-a mai judecat cu intimatul reclamant pentru obligația de a face, iar această acțiune a fost soluționată prin sentința civilă 5386/4.07.2008 și apreciază că este autoritate de lucru judecat.
S-a concluzionat că reclamantul intimat a stat în pasivitate privind obligația de a monta jgheaburi și parazăpezi mai mult de 3 ani, a considerat că obligația stabilită prin sentința 4166/2007 s-a prescris și nu mai poate să se mai judece după 6 ani, în condițiile în care reclamantul intimat a acceptat tacit soluția luată de el privind scurtarea acoperișului până la limita în care picătura de apă să se scurgă pe terenul proprietatea sa.
Intimatul reclamant a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin procurator solicitând respingerea apelului ca nefondat, arătând că instanța de fond a făcut o apreciere corectă a probelor administrate și a aplicat corect legea, având în vedere că pârâtul nu a îndeplinit obligațiile de montare de jgheaburi și parazăpezi la construcțiile edificate conform sentinței civile nr.4166/2007.
Prin decizia nr.34 din 23 ianuarie 2014 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul pârât Fratilă N. V., domiciliat în comuna Ciuperceni, . împotriva sentinței civile nr.7112/17.10.2013, pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant C. N. I., domiciliat în comuna Ciuperceni, ..
S-a reținut că prin cererea formulată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului să-și monteze jgheaburi și parazăpezi la cele două camere, pivniță, șopru cu fânar și bucătărie de vară, sau să fie autorizat reclamantul în vederea montării jgheaburilor și parazăpezilor, pe cheltuiala pârâtului F. N. V., cu obligarea la daune cominatorii până la punerea în executare a dispozitivului sentinței.
Prin sentința civilă nr.4166/8.06.2007 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ a fost admisă în parte acțiunea civilă ulterior precizată formulată de reclamanții C. C. și C. I., în contradictoriu cu pârâtul F. V., fiind obligat pârâtul pe lângă alte obligații să monteze la locuința cu două camere, bucătărie și șopru cu fânar (construcții edificate în . parazăpezi, sentință rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia 2690/24.10.2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ prin respingerea recursului declarat de recurentul pârât.
În mod corect a reținut instanța că pârâtul a fost obligat prin hotărâre definitivă să monteze la locuința cu două camere, bucătărie și șopru cu fânar jgheaburi și parazăpezi, iar până în prezent nu s-a conformat și deci pârâtul nu a fost obligat la modificarea acoperișului ci la montarea de jgheaburi și parazăpezi.
Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Tg-J. sub numărul_ reclamanții C. I. și C. C. au chemat în judecată pe pârâtul F. V., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să fie autorizați reclamanții să demoleze gardul, pivnița și copertina amplasate pe suprafața de 14,55 mp situate în . pe cheltuiala pârâtului, să fie obligat acesta la plata de daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere până la executarea obligației ce-i revine de a monta la locuința cu două camere, bucătărie și șopru cu fânar jgheaburi și parazăpezi.
Prin sentința civilă 5386/4.07.2008 a fost admisă cererea formulată de reclamanți și autorizați aceștia să demoleze pivnița și copertina situate pe terenul proprietatea lor pe cheltuiala pârâtului, fiind obligat acesta la plata de daune cominatorii în cuantum de 300 lei/zi de întârziere până la executarea obligației de a monta jgheaburi și parazăpezi la locuința cu două camere, bucătărie și șopru cu fânar.
Totodată, prin sentința civilă 1914/15.03.2010 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul_ rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 1470/18.06.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj prin care au fost anulate formele de executare în ceea ce privește obligarea pârâtului contestator F. N. V. la plata daunelor cominatorii, la care pârâtul a fost obligat prin sent. civ. nr.5386/04.07.2008 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, dar nu ca urmare a realizării obligației de a-și monta jgheaburi și parazăpezi, ci în motivare s-a reținut că greșit a fost instituită această măsură către cei doi intimați C. C. și reclamantul din prezenta cauză C. N. I., deoarece reprezintă o măsură coercitivă stabilită de instanță în sarcina debitorului în vederea obținerii în natură a obligației personale instituite de către instanță.
Astfel, raportat la obiectul cauzei, la temeiul juridic invocat și la părțile în proces în cauză nu este autoritate de lucru judecat raportat la sentința civilă 5386/4.07.2008 în ceea ce privește capătul de cerere admis, având în vedere că în cele două litigii numai părțile sunt aceleași, obiectul și cauza sunt diferite și deci părțile nu se judecă pentru aceeași cauză.
Autoritatea de lucru judecat are la bază regula potrivit căreia o acțiune nu poate fi judecată decât o singură dată și că o constatare făcută prin hotărâre judecătorească definitivă nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre.
Prin prezenta cauză reclamantul a solicitat obligarea pârâtului să-și monteze jgheaburi și parazăpezi la cele două camere, pivnița, șopru cu fânar și bucătărie de vară, sau să fie autorizat reclamantul în vederea montării jgheaburilor și parazăpezilor pe cheltuiala pârâtului, cu obligarea la daune cominatorii până la punerea în executare a dispozitivului sentinței.
În mod corect instanța a reținut că prin hotărâre definitivă pârâtul a fost obligat să monteze jgheaburi și parazăpezi la locuința cu două camere, bucătărie și șopru cu fânar, iar până în prezent nu s-a conformat, acțiunea reclamantului este admisibilă în ceea ce privește autorizarea reclamantului în vederea montării jgheaburilor și parazăpezilor pe cheltuiala pârâtului.
Totodată, nu se pune în discuție că acțiunea s-a prescris în obligația de a face, având în vedere că pârâtul nu și-a îndeplinit obligația stabilită prin titlul executoriu, respectiv sentința civilă nr.4166/8.06.2007 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, iar ulterior a formulat contestație la executare pârâtul și reclamanții au formulat acțiune prin care au solicitat obligarea pârâtului la daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere până la executarea obligației ce-i revenea de a monta la locuința cu două camere, bucătărie și șopru cu fânar jgheaburi și parazăpezi.
Astfel, tribunalul a constatat că instanța de fond a stabilit corect starea de fapt, în raport de probele administrate, analizând susținerile și apărările părților, motiv pentru care a respins apelul ca nefondat.
Împotriva deciziei a formulat recurs pârâtul F. N. V., criticând-o pentru nelegalitate conform art.304 pct.9 Cod pr.civilă, deoarece instanța nu a ținut cont că în cauză acționa excepția autorității de lucru judecat fiind îndeplinită tripla identitate solicitată de lege, iar pe de altă parte obligația care face obiectul cauzei a fost îndeplinită; în situația în care s-ar constata că nu a fost executată obligația, această executare este prescrisă având în vedere că obligația s-a stabilit prin sentința civilă r.4166/2007 a Judecătoriei Tg.J., iar acțiunea actuală a fost introdusă după parcurgerea termenului de 3 ani în care se putea solicita executarea; instanța de fond nu a stabilit concret starea de fapt deoarece nu s-au administrat probe în cauză, reclamantul fiind decăzut din administrarea probei cu expertiză.
Criticile formulate nu sunt întemeiate având în vedere următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr.4166/8 iunie 2007, pronunțată de Judecătoria Tg.J., definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr.2690 din 24 oct.2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, pârâtul recurent a fost obligat la cererea reclamanților C. C. și C. I. să monteze la locuința cu două camere, bucătărie și șopru cu fânar (construcții edificate în . parazăpezi.
Această hotărâre investită cu formulă executorie la data de 13 decembrie 2007 a făcut obiectul dosarului de executare nr.531/E/2009, dosar în care s-a formulat de către pârât contestație la executare.
Prin sentința civilă nr.1914 din 15 martie 2010 pronunțată de Judecătoria Tg.J. s-a respins contestația la executare reținându-se că până la momentul depunerii de către executor a cererii de încuviințare a executării silite, debitorul nu și-a îndeplinit obligațiile care îi reveneau conform titlurilor executorii, printre acestea regăsindu-se și sentința civilă nr.4166/2007 a Judecătoriei Tg.J..
Prin decizia civilă nr.1470 din 18 iunie 2010, pronunțată de Tribunalul Gorj, s-a admis în parte recursul declarat de recurentul contestator F. V. în sensul că a fost înlăturată obligarea contestatorului la plata daunelor cominatorii, dar au fost păstrate în continuare formele de executare.
Din considerentele acestor hotărâri pronunțate în contestația la executare nu rezultă că s-ar fi executat obligația ce face obiectul sentinței civile nr.4166/2007 pronunțată de Judecătoria Tg.J., iar pe de altă parte, raportat la momentul începerii executării, la datele promovării și pronunțării asupra contestației la executare, se reține că nu a intervenit termenul de prescripție a executării de 3 ani prevăzut de Decretul nr.167/1958.
Se constată în atare situație că nu se poate invoca lipsa obiectului executării așa cum s-a solicitat de către recurent în motivele de recurs, pe considerentul că obligația s-ar fi îndeplinit.
În altă ordine de iedei nu se poate reține acțiunea excepției autorității lucrului judecat prev. de art.1201 Cod civil, deoarece nu este îndeplinită tripla identitate între părți, obiect și cauza deduse judecății.
Prin sentința nr.4166/2007, pronunțată de Judecătoria Tg.J., a fost obligat pârâtul recurent să execute obligația de a monta la locuința cu două camere, bucătărie și șopru cu fânar jgheaburi și parazăpezi, or în prezenta hotărâre instanța a respins acest capăt de cerere, admițându-l pe cel de-al doilea, care nu a făcut obiectul judecății în primul proces.
Deși în cel de-al doilea capăt de cerere sunt aceleași părți, obiectul acțiunii este altul, reclamantul solicitând să fie autorizat să execute pe cheltuiala pârâtului lucrările ce trebuia să fie efectuate de acesta.
În principal obligația de executare revenea debitorului, respectiv pârâtul recurent, dar în situația în care acesta nu și-a îndeplinit obligația, legea prin art.1077 cod civil permite ca în cazul neexecutării obligației de a face de către debitor, să poată fi autorizat creditorul, prin hotărârea instanței de judecată, să o aducă el însuși la îndeplinire, pe cheltuiala debitorului, ceea ce s-a dispus în prezenta cauză.
Nu se pune problema în cauză că instanța nu a administrat probe pentru stabilirea stării de fapt atât timp cât obligația era deja stabilită prin hotărâre judecătorească, există dosar de executare în care s-a formulat contestație la executare, iar pârâtul deși a susținut că a executat obligația, dar nu conform titlului executoriu ci într-o modalitate pe care el a considerat-o ca fiind mai avantajoasă, nu a probat cele susținute, nici cu privire la executare, nici cu privire la acordul creditorului cu modalitatea de executare efectuată.
Este adevărat că potrivit art.1169 Cod civil sarcina probei revine celui care reclamă în instanță, dar pârâtul are și el obligația să probeze ceea ce susține în apărare.
Reclamantul a demonstrat existența obligației în sarcina pârâtului, iar pârâtul a susținut că a executat obligația, situație în care sarcina probei s-a răsturnat, acestuia din urmă revenindu-i obligația de a demonstra cele susținute, sarcina probei revenind celui care afirmă ceva și nu aceluia care neagă.
Față de actele existente în dosar se constată că instanțele au judecat în fond cauza pe baza probelor administrate, care au dus la formarea convingerii, la stabilirea stării de fapt și aplicare dispozițiilor legale menționate.
În funcție de cele expuse urmează ca aplicând dispozițiile art.312 alin. 1 Cod pr.civilă, să se respingă ca nefondat recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursului formulat de pârâtul F. N. V. împotriva deciziei civile nr. 34/23.01.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția I Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant C. N. I..
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 Aprilie 2014.
Președinte, L. M. L. | Judecător, N. D. | Judecător, Florența C. C. |
Grefier, A. P. |
Red.jud.N.D.
Tehn.M.D.2 ex
J.f.C.L.M.
J.a. N.U.
V.N.
6.05.2014
| ← Strămutare. Sentința nr. 48/2014. Curtea de Apel CRAIOVA | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 842/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
