Pretenţii. Decizia nr. 433/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 433/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 27-02-2014 în dosarul nr. 2046/263/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 433/2014
Ședința publică de la 27 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C. Ț.
Judecător F. D.
Judecător I. V.
Grefier N. D.
x.x.x.x.
Pe rol, judecarea recursului declarat de recurenta reclamantă G. E. V., împotriva deciziei civile 580/27.11.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr._ /2013, în contradictoriu cu intimata pârâtă .. SA -S. DIVIZIA MINIERĂ TG J. și intimat pârâtă .. SA -S. DIVIZIA MINIERĂ TG J. PRIN M. MOTRU, având ca obiect pretenții .
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta reclamantă G. E. V. prin procurator G. A. cu procură specială la dosar și asistat de avocat B. C. cu împuternicire avocațială la dosar și intimata pârâtă .. SA -S. DIVIZIA MINIERĂ TG J. PRIN M. MOTRU, reprezentată de consilier juridic P. I..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat următoarele: recursul a fost declarat și motivat în termen legal, timbrat cu taxă judiciară în valoare de 351 lei noi și timbru judiciar în valoare de 5 lei noi, după care,
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat instanța constatând cauza în stare de judecată a acordat cuvântul părților pentru a pune concluzii asupra recursului de față:
Avocat B. C. pentru recurenta reclamantă G. E. V., față de motivele invocate în scris pe care le a dezvoltat oral în baza art.304 puncutul 9 C. raportat la art.312 alin 5, C. P.C. a pus concluzii de admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei aceleiași instanțe în vederea judecării pe fond a apelului, fără cheltuieli de judecată.
Consilier juridic P. I. pentru intimata pârâtă .. SA -S. DIVIZIA MINIERĂ TG J. PRIN M. MOTRU, a pus concluzii de respingerea recursului ca nefundat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de Tribunal Gorj, conform întâmpinării depusă la dosarul cauzei.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru la data de 14.06.2012, sub nr. dosar_, reclamanta G. E. V. a chemat în judecată pârâta .. SA-S. DIVIZIA MINIERĂ TG J. -M. MOTRU, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei să efectueze lucrări de redare a terenului în circuitul agricol sau să fie abilitată reclamanta să o facă pe cheltuiala pârâtei, să-i plătească prejudiciul cauzat și plata uzufructului pe ultimii trei ani, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este proprietara terenului în suprafață de_ mp. situat în ., conform titlului de proprietate nr._ din 27.10.2004.
Că, pe o parte din acest teren a avut cultură de porumb și fasole, iar restul fânețe și pășuni unde erau pomi fructiferi, fag și stejar.
Că, acest teren i-a fost afectat în totalitate de lucrările miniere de subteran și în prezent nu mai poate fi folosit deoarece a avut loc alunecări de teren.
A mai arătat reclamanta că, terenul nu mai poate fi redat agriculturii în condițiile de degradare în care se află fiind nevoie de lucrări succesive în acest sens.
Că, între activitatea minei și prejudiciul creat prin folosirea abuzivă a terenului său există o legătură de cauzalitate, fapt pentru care a solicitat admiterea acțiunii .
Legal citată pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de către reclamantă, iar pe cale de excepție a invocat lipsa calității procesuale pasive arătând că în situația de față calitatea procesuală pasivă este a persoanei căreia, prin efectul legii, îi revine obligația de a închide minele sau carierele și de a reface mediul afectat de acestea .
Că, în speță, activitatea minieră din zona respectivă a încetat din anul 2005-conform art. 52 alin. 3 din Legea nr. 85/2003, refacerea mediului în cazul minelor închise anterior apariției Legii nr. 85/2003, revine în sarcina ministerului de resort prin direcțiile de specialitate - respectiv MECMA – Direcția Generală Resurse Minerale .
S-a mai arătat în întâmpinare că, M. Motru nu poate să efectueze ecologizarea terenului afectat de lucrările miniere deoarece în prezent . a comandat un Proiect Tehnic de Ecologizare la . ce se află în stadiul de elaborare.
Că, neîndeplinirea obligației de redare în circuitul agricol este independentă de culpa Minei Motru. M. Motru își va îndeplini obligația de redare în circuitul agricol după constituirea perimetrelor de ameliorare și punerea la dispoziție a terenurilor de către proprietară, moment în care va efectua procedura de achiziție a Proiectului de ameliorare și de achiziție a lucrărilor de redare în circuitul agricol.
Lucrările de redare în circuitul agricol, conform legislației specifice se fac în baza unui proiect de îmbunătățiri funciare întocmit de un proiectant specializat în îmbunătățiri funciare, autorizat de MADR, iar execuția propriu-zisă a proiectului se face de către agenți economici care sunt specializați și autorizați în domeniul MADR.
Prin sentința civilă nr. 1107 din data de 03.06.2013 pronunțată de Judecătoria Motru în dosar nr._ au fost respinse excepțiile prescripției dreptului material la acțiune și excepția lipse calității procesuale pasive a pârâtelor invocate de acestea.
S-a luat act de renunțarea reclamantei la capătul de cerere având ca obiect contravaloare lipsă de folosință teren pentru ultimii trei ani .
A fost admisă acțiunea formulată de reclamanta G. E. V., cu domiciliul în Motru, Al. Gorunului, .,., în contradictoriu cu pârâtele . SA -S. DIVIZIA MINIERĂ TG J., cu sediul în Tg-J., județul Gorj și M. MOTRU, cu sediul în Motru, Județul Gorj.
Au fost obligate pârâtele să efectueze lucrările necesare redării terenului în circuitul agricol – teren în suprafață de_ mp. iar în caz de neexecutare, abilitează reclamanta să efectueze lucrările necesare pe cheltuiala pârâtelor.
Au fost obligate pârâtele la 1619 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția prescripție dreptului la acțiune invocată de pârâtelor . SA, . SA- S. Divizia Minieră Tg. J. ( fostă S.N.L.O) și M. Motru cu motivarea că M. Horăști și-a încetat activitatea în anul 1999 iar titlul de proprietate al reclamantei a fost emis în anul 2004, dată de la care acesta avea la dispoziție 3 ani pentru valorificarea dreptului său de creanță instanța a constatat că activitatea Minei Horăști a încetat în anul 1999 iar degradarea imobilului teren, nu a avut loc instantaneu ci s-a produs, s-a perpetuat și s-a accentuat în timp, degradarea fiind permanentă și de actualitate, astfel că acțiunea promovată la data de14.06.2012 este formulată în termenul general de prescripție de 3 ani - prev. de art. 3 alin. 1 din Decret 167/1958 privitor la prescripția extinctivă.
Având în vedere aceste considerente, instanța a apreciat ca neîntemeiată excepția prescripție dreptului la acțiune invocată de pârâte, urmând să o respingă.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor .> Energetic Oltenia SA, . SA- S. Divizia Minieră Tg- J. ( fostă S.N.L.O) și M. Motru invocată de acestea cu motivarea că M. Horăști a fost închisă în anul 1999, iar închiderea acesteia a fost aprobată conform HG 1846/2004 iar de la această dată responsabilitatea urmăririi obligațiilor rezultate din planul de încetare a activității minelor aparține autorității competente împreună cu ministerul de resort conform susținerii pârâtelor, instanța a reținut următoarele:
Într-un proces civil au calitate procesuală titularul dreptului în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală activă) respectiv cel obligat în același raport (calitate procesuală pasivă) deoarece raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii drepturilor și obligațiilor ce rezultă din raportul juridic de drept material dedus judecății.
Potrivit art.52 alineat 3 din Lg. 85/2003, închiderea minelor si refacerea mediului in cazul minelor sau carierelor, al lucrărilor de explorare oprite înainte de .. 85/2003 și care nu fac obiectul unei licențe se vor face cu acordul autorității competente, de către ministerul de resort, prin direcțiile de specialitate, cu fonduri bugetare.
Față de acestea s-a reținut că, ministerul de resort, are obligația de închidere a minelor si refacerea mediului in cazul minelor sau carierelor, al lucrărilor de explorare oprite înainte de .. 85/2003 și care nu fac obiectul unei licențe.
Prin urmare, cum în cauza de față M. Horăști a desfășurat activitatea în baza unei licențe de exploatare s-a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art.52 alineat 3 din Lg. 85/2003 pentru a interveni răspunderea ministerului de resort, ci sunt aplicabile disp. art. 37 alineat 5 din Legea nr.85/2003 care prevede că titularul licenței rămâne ținut, potrivit regulilor răspunderii civile extracontractuale, la repararea prejudiciilor cauzate altor persoane fizice sau juridice din culpa sa prin activitățile miniere efectuate pana la data expirării ori renunțării, chiar dacă asemenea prejudicii sunt constatate după încetarea concesiunii sau a administrării.
Împrejurarea că prejudiciul s-a constatat ulterior închiderii minei sau predării acesteia către stat prin protocol, nu este de natură să schimbe cauzele care au stat la originea prejudiciului și să transfere răspunderea asupra entităților implicate în operațiunea de ecologizare și refacere a tuturor factorilor de mediu afectați de lucrările miniere.
Cum în cauza de față, din probele administrate rezultă că terenul proprietatea reclamantei a fost afectat de lucrările Minei Horăști s-a apreciat că există identitate între persoana chemată în judecată și titulara obligației de despăgubire, prin urmare, pârâtele au calitate procesuală pasivă.
Pentru aceste considerente, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor . SA, . SA- S. Divizia Minieră Tg-J. ( fostă S.N.L.O) și M. Motru invocată de acestea.
Pe fondul cauzei s-a reținut, din concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză, că imobilul teren proprietatea reclamantei a fost afectat de lucrările miniere desfășurate de M. Horăști, motiv pentru care instanța a apreciat că se poate reține în sarcina pârâtelor . SA, . SA- S. Divizia Minieră Tg. J. ( fostă S.N.L.O) și M. Motru o faptă ilicită, în sensul dispozițiilor art. 998 C.civ. 1864( dispoziții legale aplicabile cauzei de față având în vedere că fapta ilicită cauzatoare de prejudicii, respectiv activitatea de exploatare, s-a produs până în anul 1999 când erau în vigoare dispozițiile Codului civil din 1864), activitatea desfășurată de acestea încălcând dreptul subiectiv al reclamantei .
În ceea ce privește existența vinovăției s-a apreciat de instanță că acțiunile pârâtelor sunt imputabile acestora, astfel că în cauză sunt aplicabile dispozițiile OUG 195/2005 care completează în materie dispozițiile art. 998 – 999 C.civ. 1864, precum și disp.art.37 alin.5 din Legea nr.85/2003.
Din raportul de expertiză specialitatea îmbunătăți funciar întocmit de către expert G. E. s-a reținut că terenul proprietatea reclamantei este degradat din cauza alunecărilor de teren și nu poate fi folosit conform categoriei de folosință înscrise în titlul de proprietate .
Se mai reține că alunecările de teren sunt cauzate de lucrările miniere.
În vederea redării terenului în circuitul agricol, expertul a identificat și evaluat lucrările ce trebuie efectuate în acest sens, respectiv: studii (topografice, pedologice)= 15.000 lei, avize,acorduri= 2.500 lei, proiect de execuție = 25.000 lei executat de persoane abilitate conform legislație, lucrări de execuție= 207.709 lei conform anexa la raport.
Cum regula o reprezintă repararea prejudiciului în natură instanța, pornind de la concluziile experților care au stabilit că terenul nu poate fi utilizat conform destinației, instanța a admis cererea reclamantei și a obligat pârâtele la efectuarea lucrărilor de redare în circuitul agricol a terenului în suprafață de_ mp proprietatea reclamantei, pentru aducerea terenului în stare de folosință conform destinației prevăzute în titlul de proprietate nr._/27.10.2004, respectiv arabil, pășuni și pădure tânără..
În situația în care pârâtele nu vor executa această obligație, a fost autorizată reclamanta să execute aceste lucrări pe cheltuiala pârâtelor .
În ce privește cererea reclamantei de obligarea pârâtelor la plata c/val lipsei de folosință a terenului pentru ultimii 3 ani, instanța în baza art. 246 C.proc. civ., a luat act de renunțarea reclamantei la acest capăt de cerere conform precizărilor orale făcute în ședința publică din 15.04.2013.
În baza art. 274 C.proc. civ. reținând culpa procesuală a pârâtelor au fost obligate în solidar la plata sumei de 1619 lei ce reprezintă cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru și onorariu experți.
Împotriva sentinței a declarat recurs .. SA - S. Divizia Minieră Tg.J. prin M. Motru, criticând-o ca netemeinică și nelegală pentru următoarele motive.
Recurenta a susținut că în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, precum și excepția prescripției dreptului la acțiune.
Referitor la prima excepție, s-a susținut că activitatea minieră din zona Minei Motru, unde este amplasată proprietatea reclamantei, a încetat în anul 1999, astfel că potrivit disp.art.52 alin.3 din Legea nr.85/2003, refacerea mediului în cazul minelor închise anterior intrării în vigoare a acestei legi, revine în sarcina Ministerului de resort, prin direcțiile de specialitate, respectiv MECMA- Direcția Generală Resurse Minerale.
Pe de altă parte, îndeplinirea obligației de redare a terenului în circuitul agricol este condiționată de constituirea unui perimetru de ameliorare care se face numai de către unități specializate, pe cheltuiala statului și în baza unor documentații întocmite de instituțiile de specialitate.
Recurenta a solicitat admiterea apelului și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii, iar în subsidiar casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe în vederea completării probatoriilor.
Având în vedere disp.art. 295 C.pr.civ., tribunalul a solicitat apelantei să comunice dacă M. Motru a deținut licență de exploatare pentru terenurile în litigiu, în anul 1999, dată la care a fost închisă M. Horăști, răspunsul fiind comunicat prin adresa_/22.11.2013.
Tribunalul Gorj prin decizia civilă nr.580 de la 27.11.2013 a admis apelul declarat de apelanta pârâtă .. SA - S. Divizia Minieră Tg.J. prin M. Motru împotriva sentinței civile nr. 1107 din data de 03.06.2013 pronunțată de Judecătoria Motru în dosar nr._, a schimbst sentința în sensul că a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei . SA și a respins acțiunea.
Pentru a se pronunța astfel Tribunalul a reținut că apelanții au criticat modul în care instanța de fond a soluționat excepțiile referitoare la lipsa calității procesuale pasive a pârâtelor și la prescripția dreptului material la acțiune.
Examinând excepția lipsei calității procesuale pasive, tribunalul a constatat că în mod greșit a fost respinsă, instanța de fond realizând o greșită interpretare a disp.art.52 alin.3 din Legea nr.85/2003.
Astfel, s-a reținut că reclamanta G. Ecatrina V. a solicitat obligarea pârâtei .. SA - S. Divizia Minieră Tg.J. prin M. Motru la efectuarea lucrărilor de redare în circuitul agricol a terenului proprietatea sa în suprafață de 39.380 mp situat în . și la plata uzufructului pe ultimii 3 ani, pe motiv că lucrările de exploatare ale pârâtei au afectat în întregime terenul.
Din înscrisurile depuse la dosarul de fond, precum și din adresa nr._/2013 înaintată la dosarul cauzei în apel, a rezultat că activitatea Minei Horăști a încetat în anul 1999, aspect rezultat și din Anexa la HG nr.1846/2004 și că lucrările de exploatare s-au efectuat fără existența unei licențe de exploatare.
În această situație, în cauză sunt aplicabile disp.art.52 alin.3 din Legea nr.85/2003, potrivit cărora în situația minelor care nu au deținut licență de exploatare, răspunderea pentru refacerea mediului aparține Ministerului de resort.
Așadar, din moment ce pârâtele au realizat lucrări de exploatare minieră fără a avea o licență de exploatare, în speță nu poate fi angajată răspunderea acestora pentru prejudiciile aduse reclamantei prin activitățile de exploatare minieră, neexistând identitate între persoana chemată în judecată și cel obligat prin raportul juridic dedus judecății.
Față de aceste considerente, tribunalul în baza art. 296 C.pr.civ. a admis apelul declarat de .. SA - S. Divizia Minieră Tg.J. prin M. Motru, a schimbat sentința în sensul că a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei . SA și a respins acțiunea reclamantei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta G. E. V. criticând-o pentru nelegalitate.
În motivarea recursului a arătat că instanța de apel a reținut că prima instanță a dat rezolvare greșită excepției lipsei calității procesuale pasive, apreciind că în cauză sunt incidente dispozițiile art.52 alin.3 din legea nr.85/2003, deoarece M. Hotăști a încetat în anul 1999, aspect rezultat și din Anexa la HG nr.1846/2004 și că lucrările de exploatare s-au efectuat fără existența unei licențe de exploatare, situație în care răspunderea pentru refacerea mediului aparține, potrivit acestui text de lege, Ministerului de resort și nu operatorilor economici.
Arată că obiectul și cauza cererii de chemare în judecată privesc antrenarea răspunderii delictuale a pârâtelor pentru prejudiciul cauzat în sensul obligării acestora la readucerea în circuitul agricol a terenului proprietatea reclamantei, ca urmare a degradării acestuia prin exploatarea minieră.
Consideră că temeiul legal al acțiunii îl constituie art.998 și 999 Cod civil, privind răspunderea civilă delictuală.
Mai arată că reclamanta în calitatea sa de proprietar are, în baza dispozițiilor Codului civil dreptul de a dispune de toate drepturile privind folosința bunului său și, totodată, de a obține repararea prejudiciului de la cel vinovat.
În aceste limite procesuale, prima instanță a considerat că sunt întrunite cerințele răspunderii civile delictuale în privința faptei a persoanei vinovate și a legăturii dintre faptă și prejudiciu, reținând în privința pârâtelor că acestea au calitate procesuală pasivă cu raportare la art.95 din OUG 195/2005, respectiv art.37 alin.5 din Legea minelor nr.85/2003.
Susține că instanța de fond a reținut, totodată că, în cauză nu sunt, astfel, incidente dispozițiile art.52 alin.3 din Legea 85/2003, potrivit cărora închiderea minelor și refacerea mediului în cazul minelor sau carierelor, al lucrărilor de exploatare oprite înainte de . Legii nr.85/2003 și care nu fac obiectul unei licențe, se vor face cu acordul autorității competente, de către Ministerul de Resort prin direcțiile de specialitate, cu fonduri bugetare, deoarece mina, închisă în baza HC 1846/2004, a funcționat cu licență.
Recurentul mai arată că tribunalul Gorj ca instanță de control judiciar, a schimbat hotărârea a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, considerând, dimpotrivă, că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 52, alin. 3 din Legea nr. 85/2005, M. Horăști încetându-și activitatea în anul 1999, aspect rezultat din anexa HG nr. 1846/2004, iar lucrările de exploatare s-au efectuat fără licență, conform adresei nr._/2013.
Aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 52, alin. 3 din Legea nr. 85/2003 cu incidență asupra modului de soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive, s-a făcut greșit, având în vedere situația juridică a Minei Horăști, deoarece activitatea minieră la această mină s-a închis în baza HG nr.644/2007 și a încetat efectiv în anul 2005, deci ulterior și nu anterior intrării în vigoare a Legii minelor, chiar dacă aceeași măsură fusese dispusă și prin HG 1846/2004, fără finalitate, iar prin Protocolul de preluare a minei de către pârâte, urmarea reorganizării societăților miniere, intervenit, de asemenea, ulterior intrării în vigoare a Legii minelor, mina a continuat să funcționeze sub patronajul pârâtelor - titulare de licență de exploatare.
Prin urmare, având în vedere dispozițiile legale reținute în mod corect de prima instanță cu incidente în cauză și, deopotrivă, dispozițiile din HG nr.644 /2007 art. 4, potrivit cărora cheltuielile refacerii ( ecologizării) se suportă din sursele proprii ale operatorilor economici și din alocații bugetare și se evidențiază în contabilitatea acestora în conformitate cu prevederile Legii contabilității, este evident că răspunderea patrimonială în cauză aparține pârâtelor care de la momentul încheierii minei și până la momentul chemării în judecată nu au făcut dovada reparării prejudiciului cauzat prin activitatea de exploatare.
Față de cele arătate în baza art. 304 punctul 9 C. rap. la art. 312 alin 5 Cod pr.civilă solicită admiterea prezentului recurs, casarea hotărârii instanței și trimiterea cauzei spre rejudecare pe fond a apelului, aceleiași instanțe, având în vedere că pârâtele nu au formulat recurs în privința nepronunțării instanței de apel și asupra excepției prescripției.
Intimata Societatea Complexul Energetic Oltenia SA a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea deciziei nr.580/2013 pronunțată de Tribunalul Gorj ca fiind temeinică și legală.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei a rezultat ca activitatea Minei Horasti a încetat în anul 1999 si că lucrările de exploatare s-au efectuat fără existența unei licențe de exploatare și în această situație răspunderea pentru refacerea mediului aparține Ministerului de Resort.
Învederează instanței de recurs că M. Horăști a fost închisă în anul 1999, iar activitatea obiectivului minier din zona a încetat anterior intrării in vigoare a Legii nr. 85/2003- Legea minelor, astfel că în speță sunt aplicabile prevederile art. 52 alin.3 din această lege, potrivit cărora, închiderea minelor si refacerea mediului in cazul minelor sau carierelor se vor face cu acordul autorității competente de către ministerul de resort, prin direcțiile de specialitate, cu fonduri bugetare.
În ceea ce privește obligațiile care revin ministerului de resort, prin art.56 lit.k se stabilește în mod expres „ca prin direcțiile de specialitate acest minister angajează executarea lucrărilor de conservare/închidere a minelor…asigură monitorizarea factorilor de mediu postînchidere”.
Legea prevede in mod expres cui revine obligația de executare a lucrărilor de conservare/închidere a minelor sau a carierelor oprite înainte de . legii, respectiv ministerului de resort, prin urmare atât . Divizia Minieră Tg - J., nu au nici-o obligație potrivit legii pentru executarea lucrărilor in ceea ce privește minele a căror activitate a încetat înainte de intrare în vigoare a legii.
Din interpretarea actelor normative ce au aplicabilitate în speță: art.4 din H.G.926/2003, și Legea nr. 85/2003, astfel de operațiuni presupun efectuarea într-o anumită procedură - constituirea unor perimetre de ameliorare, amenajare si reconstrucție ecologică - în temeiul unor proiecte de ecologizare, realizate de instituții specializate.
Aceste lucrări se realizează in etape succesive, lucrările efectuându-se de instituțiile avizate de Ministerul Agriculturii - respectiv de Agenția Națională pentru Resurse Minerale care are ca atribuții principale, între altele, potrivit art. 55 lit. h din Legea nr. 85/2003, avizarea documentațiilor privind executarea activităților miniere, precum si documentațiile de încetare a activităților miniere, cu prevederea și aprobarea, conform legii, a măsurilor de protecție a mediului si de reconstrucție ecologică, cu fonduri alocate de la bugetul de stat.
Conform art.82 - 86 din Legea nr. 18/1991 - Terenurile care prin degradare sau poluare și-au pierdut total sau parțial capacitatea de producție pentru culturi agricole sau silvice vor fi constituite în perimetre de ameliorare. Acestea fiind incluse în perimetrul de ameliorare sunt scutite de taxe si impozite către stat pe timpul cât durează ameliorarea.
Execuția în teren a lucrărilor de amenajare si punerea in valoare a terenurilor degradate din perimetrele de ameliorare se face de unități specializate în funcție de specificul lucrărilor, pe cheltuiala statului, conform Proiectului de Ameliorare.
Lucrările de redare in circuitul agricol se desfășoară in conformitate cu prevederile documentațiilor tehnice întocmite de instituțiile de specialitate si cuprind mai multe etape care se întind pe perioade forte mari.
Conform legislației specifice, lucrările de redare în circuitul agricol se face în baza unui proiect de îmbunătățiri funciare întocmit de un proiectant specializat in îmbunătățiri funciare autorizat de MADR, iar execuția propriu-zisă a proiectului se face de către agenți economici care sunt specializați si autorizați in domeniul MADR.
Menționează că redarea în circuitul agricol și ecologizarea nu se poate efectua pe suprafețe mici de teren și cu amplasament în diferite puncte. În acest sens trebuie întocmit un proiect tehnic care să cuprindă întreaga zonă (proiect tehnic comun pentru o zonă extinsă).
În drept invocă prevederile art.115-118 (205 alin.2) Cod pr.civilă.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Analizând actele și lucrările dosarului, dispozițiile legale aplicabile în cauză, decizia recurată prin prisma motivelor de recurs, Curtea va reține că recursul este întemeiat, față de următoarele considerente.
Prin decizia recurată, instanța de apel a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei pârâte . SA, făcând aplicarea dispozițiilor art. 52 alin.3 din Legea minelor nr. 85/2003, potrivit cărora închiderea minelor și refacerea mediului în cazul minelor sau carierelor, al lucrărilor de exploatare oprite înainte de . prezentei legi și care nu fac obiectul unei licențe se vor face cu acordul autorității competente, de către ministerul de resort, prin direcțiile de specialitate, cu fonduri bugetare.
Pentru a constata îndeplinirea cumulativă a celor două condiții prevăzute de acest text de lege, instanța de apel a dat eficiență relațiilor comunicate de intimata pârâtă prin adresa nr._/22.11.2013, în sensul că executarea de activități miniere la mina Horăști s-a desfășurat fără a deține licență de exploatare, și a avut în vedere de asemenea prevederile HG nr. 1846/2004 în care, la Anexa nr. 1, pct. 29, este menționată mina Horăști printre minele a căror închidere definitivă a fost aprobată, menționându-se totodată anul 1999 ca dată a încetării activității la mină.
Instanța de apel nu a observat însă că mina Horăști a făcut și obiectul HG nr. 644/2007, prin art. 1 aprobându-se din nou închiderea definitivă, conservarea și monitorizarea factorilor de mediu postînchidere a minei, în Anexa nr. 1, la poziția 52, menționându-se anul 2005 ca dată de încetare a activității minei.
De asemenea, însăși intimata, prin întâmpinarea depusă în fața primei instanțe, a arătat inițial că activitatea minieră din zona a încetat în anul 2005 (fila 27 din dosarul primei instanțe), iar în cuprinsul raportului de expertiză tehnică întocmit de expert M. M. (fila 87 din dosarul primei instanțe), s-a arătat că, deși s-a refuzat de către reprezentanții intimatei punerea la dispoziție a unor planuri de situație a lucrărilor efectuate în zona terenului în litigiu, s-a menționat că activitatea minieră în zonă a încetat în anul 2005.
Aceste aspecte fac credibile susținerile recurentei, în sensul că activitatea minieră a fost reluată în zonă ulterior anului 1999, în baza unei licențe, încetând definitiv abia în anul 2005.
Față de aceste contradicții cu privire la data încetării activității la mina Horăști și în condițiile în care, în funcție de acest moment, se stabileau dispozițiile legale aplicabile în cauză cu privire la persoana care are calitate procesuală pasivă, va reține Curtea că în cauză se impunea efectuarea de verificări suplimentare în vederea stabilirii cu certitudine a acestui moment, în sensul depunerii, de către intimată, a înscrisurilor relevante din acest punct de vedere, anume planurile de încetare a activității minei, avizate de autoritatea competentă, planuri de situație a lucrărilor de exploatare efectuate în zonă, precum și a protocoalelor de preluare de către intimata pârâtă a activului și pasivului societății.
În acest sens, se va avea în vedere că Societatea Comercială Complexul Energetic Oltenia a fost înființată prin HG nr. 1024/12.10.2011, în urma fuziunii . SA, . SA, . SA și Societatea Națională a Lignitului Oltenia Sa, preluând, potrivit art. 4, toate drepturile și obligațiile acesteia din urmă, precum și activul și pasivul, pe bază de protocol, conform art. 5 din HG.
De asemenea, la rândul său, Societatea Națională a Lignitului Oltenia Sa a fost înființată conform art. 6 din HG nr. 103/2004, prin reorganizarea parțială a Companiei Naționale a Lignitului "Oltenia" - S.A. Târgu Jiu, preluând de asemenea toate drepturile și obligațiile acesteia din urmă, precum și activul și pasivul, pe bază de protocol, conform art. 12 și art. 15 alin. 2 din HG nr. 103/2004.
În funcție de conținutul acestor înscrisuri, urma a se aprecia asupra utilității administrării în cauză și a altor probe, precum interogatoriul intimatei sau alte probe a căror administrare s-ar impune în scopul stabilirii cu certitudine a datei încetării activității miniere în zona în care se află situat terenul recurentei și a deținerii sau nu a unei licențe de exploatare, în eventualitatea în care s-ar stabili că în zona respectivă s-a desfășurat activitate de exploatare și ulterior anului 1999.
Constatând necesitatea completării probatoriului în sensul arătat, Curtea va reține incidența dispozițiilorart.312 alin.3C.pr.civ., potrivit cărora casarea hotărârii atacate se pronunță, printre altele, și atunci când modificarea hotărârii nu este posibilă, fiind necesară administrarea de probe noi.
În prezenta cauza, prin admiterea excepției lipsei calității procesuale a pârâtei, instanța de apel nu a soluționat fondul cauzei; verificarea aspectelor menționate mai sus presupune administrarea tuturor probelor utile cauzei, inclusiv altele decât înscrisurile, ceea ce nu ar fi posibil decât în ipoteza casării cu reținere, conform art. 305 C.pr.civ. și art. 315 alin. 3 ind. 1 C.pr.civ.
Ori, în ipoteza în care s-ar stabili ca excepția nu este întemeiată, instanța de recurs ar trebui să soluționeze cauza direct pe fond, iar celelalte motive de apel să rămână neanalizate, ceea ce nu este permis.
Astfel, pronunțarea asupra fondului cauzei și stabilirea situației de fapt sunt în sarcina instanțelor de fond, iar instanța de recurs este o instanță de control judiciar cu atribuții specifice în ceea ce privește verificarea legalității hotărârilor.
A considera altfel ar însemna ca recursul să se transforme în calea de atac a apelului, iar instanței de recurs să îi revină atribuția de a se ocupa de stabilirea situației de fapt și de a se pronunța asupra fondului procesului și în alte situații decât cele la care se referă art. 304 ind.1 C.pr.civ., ceea ce contravine intenției legiuitorului.
Față de aceste considerente, văzând dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ. și art. 312 alin.3 și 5 C.pr.civ., Curtea va casa decizia și va trimite cauza pentru rejudecarea în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurenta reclamantă G. E. V., împotriva deciziei civile 580/27.11.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr._ /2013, în contradictoriu cu intimatele-pârâte .. SA -S. DIVIZIA MINIERĂ TG J. și .. SA -S. DIVIZIA MINIERĂ TG J. PRIN M. MOTRU.
Casează decizia și trimite cauza pentru rejudecarea în apel.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Februarie 2014.
Președinte, M. C. Ț. | Judecător, F. D. | Judecător, I. V. |
Grefier, N. D. |
Red.jud.M.C.Ț.
3 ex/AS
j.a.M.A.C.
N.Șugavău
j.f.E.Șt.V.
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 1195/2014. Curtea de Apel CRAIOVA | Cereri. Decizia nr. 723/2014. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
