Obligaţie de a face. Decizia nr. 978/2013. Curtea de Apel CRAIOVA

Comentarii

0

Decizia nr. 978/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 07-02-2013 în dosarul nr. 978/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 978/2013

Ședința publică de la 07 Februarie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE FLORICA DIACONESCU

Judecător I. V.

Judecător M. L.

Grefier N. D.

x.x.x.x

Pe rol, judecarea recursului declarat de recurenta reclamantă A. S. D. S. S., împotriva deciziei civile nr.471 din data de 01 noiembrie 2012,pronunțată de Tribunalul G., în dosar nr._ ,în contradictoriu cu intimații pârâți S. C. C. E. O. SA, S. D. M. TG J., M. E. SI C. SI M. DE A., P. R. DE A., C. J. G., P. G., având ca obiect obligație de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta reclamantă A. S. D. S. S., reprezentată de C. Cristnel – președinte, cu împuternicire la dosar și consilier juridic M. E. L. pentru intimații pârâți S. C. C. E. O. SA și S. D. M. TG J., lipsind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat următoarele: recursul a fost declarat și motivat în termen legal, timbrat conform chitanței nr._ din 05.02.2013, privind consemnarea sumei de 10,00 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei timbru judiciar.

Consilier juridic în ședință publică a depus întâmpinare, un exemplar al acesteia înmânându-se reprezentantului recurentei reclamante, care nu solicită acordarea unui nou termen pentru observare.

La interpelarea instanței, ambele părți pe rând având cuvântul, sunt de acord ca întâmpinarea depusă la termenul de astăzi, să fie calificată ca și concluzii scrise.

Instanța constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul părților prezente pentru a pune concluzii asupra recursului de față.

C. C. pentru recurenta reclamantă pune concluzii de admiterea recursului conform motivelor, cu cheltuieli de judecată . Arată că în satu S. a avut loc o alunecare de teren, ce a avut ca urmare afectarea în mod iremediabil a mai multor gospodării din . părți din locuitori în alte zone ale județului. Aceste alunecări de teren fiind datorate modului defectuos de exploatarea cărbunelui de către S. Minieră P. ce aparține de S. C. C. E. O. SA și dând drumul apei în mod necontrolat, declanșând astfel alunecări de teren, fiind distruse 119 case. La data înființării asociației, statul român a venit în sprijin și a început reconstrucția imobilelor pe un alt amplasament.

Consilier juridic M. E. L. pentru intimații pârâți S. C. C. E. O. SA și S. D. M. TG J., solicită respingerea recursului ca nefondat si menținerea deciziei recurate ca temeinică și legală,fără cheltuieli de judecată. Învederează instanței, că alunecările de teren nu s-au datorat activității Sucursalei Miniere P. ci faptului că satul S. este amplasat într-o zonă cu risc ridicat în privința alunecărilor de teren fiind încadrată în poziția nr.415 din anexa nr.7 la Legea nr.575/2001.

CURTEA

Asupra recursului civil de față;

Prin acțiunea civilă formulată pe rolul Tribunalului G. – Secția Civilă și înregistrată sub nr._ reclamanta Asociația Sinistrații din satul S. a chemat în judecată pârâtele S. Minieră P., ., S. Națională a Lignitului O., M. E. și Comerțului, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța acestea să fie obligate la reconstrucția caselor afectate de alunecările de teren sau la plata în echivalent a contravalorii acestora, la plata despăgubirilor aferente lipsei de folosință a terenurilor afectate de alunecările de teren, a contravalorii culturilor distruse de alunecările de teren și a cheltuielilor de judecată.

În motivare reclamanta menționează că în noaptea de 4 spre 5 mai 2006 în ., satul S. a avut loc o alunecare de teren ce a determinat afectarea în mod iremediabil a mai multor gospodării necesitând strămutarea unei părți dintre locuitori în alte zone ale județului.

Mai arată reclamanta că alunecările de teren au fost determinate de modalitatea defectuoasă de exploatare a cărbunelui de către pârâta S. Minieră P. ce aparține de S.C. C. E. C. SA, cu atât mai mult cu cât pe data de 2 mai 2006 aceasta a executat un canal scurt de drenare dintr-un lac aflat la un nivel superior satului dând drumul apei în mod necontrolat ceea ce a declanșat alunecările de teren.

Totodată, pârâta a acoperit o parte din bălțile situate în satul S. cu steril și nu a efectuat o drenare corespunzătoare astfel încât apa s-a înfiltrat haotic înspre aval.

Ulterior, reclamanta și-a precizat acțiunea în sensul că solicită să se judece cu pârâtele numai pentru obligația de a face respectiv, obligația de a reconstrui casele distruse pe un amplasament nou achiziționat de către pârâte la propunerea membrilor asociației afectați de alunecările de teren renunțând la capetele de cerere privind obligarea pârâtelor la plata în echivalent a caselor distruse, la plata despăgubirilor aferente lipsei de folosință a terenurilor agricole și plata contravalorii culturilor distruse.

Pentru dovedirea susținerilor sale reclamanta a depus la dosar raportul de expertiză extrajudiciar întocmit de expert O. A., adresa nr.230 din 14.03.2005, nr.1351 din 20.07.1999, nr.982 din 31.03.1999, procesul verbal nr.2070 din 06.06.2006, procesul verbal din 11.03.2007, publicații în Ziarul Impact, adeverințe de salariu, cupoane de pensie, adeverințe privind veniturile agricole ale membrilor asociației, solicitând efectuarea unor expertize de specialitate în domeniul construcțiilor și al geologiei care au fost încuviințate, fiind numiți ca experți S. I. și R. G..

Pârâta M. E. și Comerțului a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive cu motivarea că reclamanta nu a indicat în concret motivele de fapt și de drept și nici dovezile pe care se sprijină cu privire la chemarea sa în judecată.

Pârâta S.N.L.O. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive cu motivarea că în urma apariției H.G.R.nr.103/2004 fosta C.N.L.O a fost organizată și ca urmare S. Minieră P. aparține Complexului E. C..

Pe fond, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată cu motivarea că încă din anul 2001 s-a stabilit ca pentru zona S. să nu se mai emită autorizații de construcție deoarece datorită naturii geologice a rocilor și înclinării acestora sunt condiții pentru alunecări de teren.

In dovedire pârâta a depus la dosar adresa nr.5730/26.11.2001, raportul nr.2582/2001, H.G.103/2004.

Pârâta ..SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată cu motivarea că alunecările de teren nu s-au datorat activității Sucursalei Miniere P. ci faptului că satul S. este amplasat într-o zonă cu risc ridicat în privința alunecărilor de teren fiind încadrată în poziția nr.415 din anexa nr.7 la Legea nr.575/2001.

Mai arată pârâta că la data de 21.06.2006 a fost publicată H.G.nr.810/2006 pentru aprobarea programului de reconstrucție a caselor de locuit afectate de calamități naturale, respectiv inundații și alunecări de teren, stabilindu-se măsuri de reconstruirea unor imobile cu sprijinul ANL.

In dovedire pârâta a depus la dosar Legea nr.575/2001, raportul asupra alunecărilor de teren produse în satul S., raportul de sinteză întocmit de Universitatea București referitor la alunecările de teren din satul S., adresa nr.7129/08.12.2006, hotărârea nr.810/2006, programul din 21.06.2006, certificatul de forță majoră, centralizatoare privind materiale de construcții acordate sinistraților precum și hotărâri prin care se face dovada reconstruirii imobilelor in favoarea unor membrii ai asociației reclamante.

Pârâta . SA a formulat cerere de chemare în garanție a Consiliului Județean G., Primăriei R. de A., Prefecturii județului G., SNLO, M. E. și Comerțului solicitând ca acestea să fie obligate să reconstruiască imobilele membrilor reclamantei cu motivarea că au eliberat autorizații de construcție în zona S. pe un teren cu risc ridicat de calamitate naturală și nu au alocat sume pentru lucrările hidrotehnice necesare.

C. Județean G. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție invocând excepția lipsei calității procesuale pasive deoarece în sarcina sa nu intră competența de a efectua studii geotehnice și nici de a elibera autorizații de construcții.

Prin sentința civilă nr. 104 din 25 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul G. instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâte, a respins ca nefondată acțiunea formulată de Asociația ,, Sinistrații din satul S. ,, împotriva pârâtelor S. Minieră P., . SA, S.N.L.O, M. E. și Comerțului și a respins și cererea de chemare în garanție formulată de ..SA împotriva chematelor în garanție C. Județean G., Primăria R. de A., P. G., SNLO și M. E. și Comerțului.

Împotriva acestei sentințe reclamanta a declarat apel, iar prin decizia nr.379 din 26 noiembrie 2008, Curtea de Apel C. a admis apelul și a anulat sentința, trimițând cauza spre soluționare în primă instanță la Judecătoria Novaci, județul G..

Instanța de casare a reținut că în situația în care reclamantul formulează un capăt de cerere principal și unul sau mai multe capete de cerere accesorii, competența de soluționare este determinată de capătul principal de acțiune.

Că, în raport de capătul principal din acțiunea introductivă, respectiv obligația de a face, competența de soluționare a acțiunii aparține Judecătoriei Novaci, în conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. 1 pct. 1 C.proc.civ.

Că, competența de soluționare în primă instanță aparține acestei judecătorii, față de precizarea de acțiune depusă în dosarul Tribunalului G. la fila 236, prin care reclamanta arată în mod expres că înțelege să se judece cu pârâții numai pentru obligație de a face, renunțând la celelalte capete de cerere.

Împotriva aceste decizii reclamanta și pârâta . SA au formulat recurs, iar prin decizia nr. 6551 din 11 iunie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursurile ca nefondate.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Novaci la data de 26.10.2009 sub nr. dosar_ .

Prin încheierea de ședință din data de 31 martie 2010 a fost respinsă excepția invocată de pârâta M. E., Comerțului și M. de A., iar prin încheierea de ședință din data s-a dispus introducerea în cauză și citate în calitate de pârâte a Primăriei R. de A., Consiliului Județean G. și Prefecturii G..

În cauză, a fost încuviințată proba cu expertiza, fiind numiți experți specialiști C. Mărunțeanu, D. S., M. Stanciucu și M. S., specialiști în efectuarea expertizelor de alunecări în teren, pentru efectuare în colaborare a raportului de expertiză.

Raportul de expertiză geologică solicitat, a fost depus la dosar la data de 05.07.2010, prin Serviciul Registratură al acestei instanțe.

Împotriva acestui raport, reclamanta, prin reprezentat a formulat obiecțiuni, pe care instanța le-a încuviințat, experții răspunzând la acestea pentru termenul din 11.11.2010 .

Prin sentința civilă nr. 1730 din data de 06.12.2010 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta M. E. și Comerțului.

A fost respins ca nefondată acțiunea formulată de Asociația ,, Sinistrații din satul S. ,, în contradictoriu cu pârâtele S. Minieră P., . SA, S.N.L.O, M. E. și Comerțului .

A fost respinsă cererea de chemare în garanție formulată de . SA împotriva chematelor în garanție C. Județean G., Primăria R. de A., P. G., SNLO, M. E. și Comerțului.

Împotriva sentinței a formulat apel reclamanta Asociația ,, Sinistrații din satul S. ,, iar prin decizia civilă nr. 101 din 10.03.2011 pronunțată de Tribunalul G. în dosar_ a fost respinsă excepția lipsei calității procesual active a reclamantei, excepție invocată de intimata pârâtă C. E. C.. A fost admis apelul formulat de apelanta reclamantă, a fost desființată sentința cauza fiind trimisă spre rejudecare .

A reținut instanța de apel că în cauză cadrul procesual nu a fost corect stabilit, impunându-se ca reclamanta să precizeze în ce calitate stă în proces, respectiv de titular al drepturilor procesuale afirmate sau în calitate de mandatar a celor 37de persoane indicate la fila 112, în caz afirmativ trebuiau citate aceste persoane cu mențiunea de a preciza dacă înțeleg să stea în justiție în calitate de reclamante în litigiu dedus judecății, temeinicia acțiunii urmând să se stabilească în raport de drepturile afirmate de aceste persoane .

Împotriva deciziei au formulat recurs pârâții C. E. C., SNL O. iar prin decizia civilă nr.1094 din 8.07.2011 pronunțată de Curtea de Apel C. a fost admis recursul, casată decizia, cauza fiind trimisă spre rejudecare Tribunalului G. .

A reținut instanța de recurs că apelul fiind o cale devolutivă de atac, instanța de apel avea posibilitatea de a lămuri calitatea în care reclamanta Asociația Sinistrații din satul S. stă în proces iar după rezolvarea acestei probleme să se fi procedat la soluționarea excepției lipsei calității procesual active a reclamantei .

Cauza a fost înregistră pe rolul Tribunalului G. sub nr._ iar prin decizia civilă nr.398 din 24.10.2011a fost respins apelul ca nefondat .

A reținut instanța de apel, în rejudecare, că reclamanta nu are calitate procesuală activă pentru promovarea acțiunii, aceasta nefiind titulara drepturilor ce fac obiectul judecății și nu poate culege folosul practic urmărit.

Împotriva deciziei menționate a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, conform dispozițiilor art.304 pct.6 și 9 c.proc.civ.

Prin decizia civilă nr.3344 din 9.03.2012 pronunțată de Curtea de Apel C. a fost admis recursul, modificată decizia civilă atacată, în sensul că a fost admis apelul declarat de apelanta reclamantă împotriva sentinței civile nr. 1730 din 6.12.2010 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosar nr._ . A fost desființată sentința, cauza fiind trimisă spre rejudecare la Judecătoria Novaci.

A reținut instanța de recurs că instanța de fond nu a stabilit corect cadrul juridic, în raport de părțile acestui litigiu, astfel cum s-a invocat și prin cererea formulată de reclamantă existentă la fila 112 din dosarul nr._ și pentru a nu priva părțile de un grad de jurisdicție, constatând totodată că omisiunea de stabilire a cadrului juridic dedus judecății în privința părților, echivalează cu necercetarea în totalitate a fondului cauzei, Curtea urmează să facă și aplicarea dispozițiilor art.297 alin. 1 Cod pr.civilă.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Novaci sub nr._ , iar prin sentința civilă nr. 899 din 13.06.2011 a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanta Asociația „Sinistrații din satul S.”, împotriva pârâtelor . SA, S. Națională a Lignitului O. Tg-J., S. Minieră P. devenite prin fuziune S. Comercială C. E. O. SA și a pârâtelor M. E. și Comerțului și M. de A. București și a chematelor în garanție Primăria ., C. Județean G. și P. G. .

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că reclamanta Asociația „Sinistrații din satul S.”, a fost citată pentru a se prezenta la proces prin reprezentant, și a indica numele și domiciliul persoanelor afectate pentru a putea fi introduse în cauză, conform îndrumărilor deciziei de casare.

Reprezentanții asociației reclamante nu s-au prezentat la proces, nici nu au depus alte cereri la dosar, deși au fost legal citați pentru termenele de judecată din data de 30 mai 2012, procedura de citare fiind legal îndeplinită, astfel cum rezultă din Procesul-verbal privind dovada de îndeplinire a procedurii de citare conform Legii 202/_, aflată la dosar, fila 8.

Pentru termenul de judecată din data de 13.06.2012, reclamanta Asociația „Sinistrații din satul S.”, a fost citată cu mențiunea dacă mai stăruie în soluționarea acțiunii, avându-se în vedere durata mare de timp în care s-a desfășurat judecarea cauzei, însă deși procedura de citare a fost din nou îndeplinită, fiind semnată chiar de Președintele asociației, d-l C. C. (f.22), acesta nu s-a prezentat la proces, nestăruind în soluționarea cauzei.

Pentru considerentele expuse, neputându-se stabili corect cadrul juridic al litigiului, conform deciziei de casare, acțiunea a fost respinsă.

Împotriva sentinței a formulat apel Asociația Sinistraților din satul S., criticând sentința pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând în esență, admiterea apelului, desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, introducerea în cauză și citarea persoanelor indicate la fila 112 din dosarul nr._ , iar după stabilirea cadrului procesual dedus judecății, să se administreze probele necesare pentru judecarea cauzei pe fond.

În subsidiar, s-a solicitat ca, dacă toate părțile din proces își dau acordul pentru admiterea cererii de intervenție în interes propriu a membrilor asociației sinistraților din satul S. la instanța de apel, să se admită apelul, să se anuleze hotărârea și să se judece procesul pe fond.

În motivarea apelului, a fost reluată stare de fapt redată în acțiunea inițială, precum și apărările formulate de părți pe parcursul dosarului.

De asemenea, s-a făcut trimitere la expertizele efectuate în cauză și s-a făcut aprecieri cu privire la soluțiile pronunțate de instanțele de judecată până în acest moment.

Privitor la sentința nr. 899/13.06.2012 ce face obiectul prezentului apel a susținut apelanta că sentința nu este motivată pe fondul cauzei, apreciind că în măsura în care instanța ar fi reținut că, cadrul procesual nu este clar, avea posibilitatea să suspende judecata cauzei în condițiile art.155 ind.1 Cpr.civ., arătând, totodată, prin încheiere, ce obligații nu au fost respectate.

A susținut apelanta că prin decizia de casare s-a stabilit că titulari ai dreptului solicitate prin acțiune sunt membrii asociației iar prin respingerea acțiunii pe fond pentru o presupusă culpă a asociației a fost afectat dreptul membrilor asociației.

Intimata pârâtă intimata S. Comercială C. E. O. SA - S. D. Minieră Tg J. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului G. ca recurs iar prin încheierea din 18.10.2012, s-a procedat la calificarea căii de atac, instanța reținând că apelul este calea de atac susceptibilă în cauză, motivat de obiectul cauzei, obligație de a face și pretenții care depășesc 100.000 lei, dar și de împrejurarea că, în ciclurile anterioare parcurse de dosar, sentința de instanței de fond a fost atacată cu apel și recurs

Prin decizia civilă nr. 471 din data de 01 noiembrie 2012, Tribunalul G., în dosar nr._ , a respins ca nefondat apelul formulat de Asociația Sinistrații din satul S., cu sediul în satul S., ., jud. G., împotriva sentinței civile nr.899/13.06.2012 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți S. Comercială C. E. O. Sa - S. D. Minieră Tg- J., cu sediul în Tg-J., .. 1-15, jud. G., M. E. și Comerțului și M. de A., cu sediul în București, sector 1, Calea V., nr. 152, și intimații chemați în garanție Primăria Comunei R. de A., jud. G., C. Județean G. și P. G..

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:

Potrivit deciziei civile nr.3344/09.03.2012 pronunțată de Curtea de Apel C., instanța de control judiciar a reținut că în cauză era necesară stabilirea cadrului procesual dedus judecății, reclamanta urmând să precizeze dacă înțelege să acționeze în calitatea de mandatară acelor 37 de persoane indicate la fila 112, iar în caz afirmativ, acestea trebuiau citate cu mențiunea de a preciza dacă înțeleg să stea în justiție în calitate de reclamante în litigiul dedus judecății, astfel încât, judecata să se realizeze în raport de drepturile afirmate de acestea persoane.

La instanța de fond, cauza a avut trei termen de judecată pentru când procedura de citare cu părțile a fost legal îndeplinită, la niciunul din aceste termene, reclamanta nefiind reprezentată în instanță de președinte sau de o altă persoană.

La termenul din 30.05.2012 instanța de fond a procedat la citarea reclamantei cu mențiunea dacă mai stăruie în soluționarea acțiunii, însă reclamanta nu a dat curs solicitării instanței, neprezentându-se în instanță și nici nu a depus la dosarul cauzei vreo cerere care să arate în ce calitate înțelege să stea în justiție în prezenta cauză în raport de decizia de casare.

Susținerea apelantei că, instanța de fond avea obligația să citeze în cauză persoanele fizice indicate în tabelul depus la fila 112 din dosarul nr._ și să judece cauza în raport de drepturile patrimoniale pretinse de acestea, este nefondată, întrucât ca o expresie a principiului disponibilității reclamantului îi revine sarcina de a stabili cadrul procesual prin acțiunea dedusă judecății, astfel că aceasta avea obligația de a indica calitatea în care stă în proces, respectiv dacă acționa în calitate de titulară a drepturilor patrimoniale pretinse sau în calitate de mandatară a persoanelor fizice, membre ale asociației, ale căror gospodării au fost afectate de alunecările de teren din data de 05.05.2006 .

Dispozițiile art.129 C pr.civ., în raport decare instanței i-ar fi revenit obligativitatea de a pune în discuția părților lămurirea cadrului procesual dedus judecății nu dau posibilitatea instanței de a introduce din oficiu părți în proces, așa cum susține apelanta.

Instanța de judecată nu se poate substitui părților și nu poate proceda la îndreptarea unor acțiuni defectuos formulate, așa cum este cazul în prezenta cauză, cu atât mai mult cu cât reclamanta a avut asigurată apărare calificată pe întreg parcursul dosarului . Rolul activ al judecătorului trebuie înțeles în contextul asigurării unui echilibru cu celelalte două principii ale procesului civil: al disponibilității și contradictorialității, tocmai în respectarea acestui echilibru judecătorul nu are posibilitatea de a se substituii părții în invocarea unor apărări sau administrarea de probe ori, așa cum este cazul în prezenta cauză, de a îndrepta neregulile acțiunii . Îndrumările deciziei de casare nu trebuie înțelese în sensul că instanța avea obligația de a introduce din oficiu în cauză cetățenii ce figurau în tabelul de la fila 112 din dosar_ ci de a solicita reclamantei să precizeze în ce calitate stă în proces iar în raport de această precizare să stabilească cadrul procesual .

În condițiile în care limitele casării au fost clar stabilite prin decizia nr. 3344/2012 pronunțată de Curtea de Apel C., aceste aspecte fiind menționate și în decizia nr. 101/10.03.2011 a Tribunalului G., cât și în decizia nr. 1094/08.07.2011 a Curții de Apel C., reclamanta cunoaște care sunt lipsurile acțiunii și ave posibilitatea să îndrepte aceste lipsuri, având obligația de a preciza, în concret, calitatea în care stă în proces.

Reclamanta nu și-a îndeplinit obligația, deși în rejudecare instanța de fond a acordat trei termen de judecată, astfel că în mod corect prima instanță a reținut că reclamanta Asociația Sinistrații din satul S. pretinde repararea unor drepturi patrimoniale al căror titulară nu este, astfel că nu are calitate procesuală activă în cauză.

De menționat că și instanța de apel a solicitat apelantei reclamantei la termenul din 18.10.2012 să precizeze calitatea în care stă în proces și, în situația în care acționează ca mandatar al unor persoane fizice, să indice persoanele în numele cărora acționează, obligație pe care nu și-a îndeplinit-o. Simpla trimitere la tabelul depus la fila 112 neechivalând cu o precizare a acțiunii în înțelesul art.112 coroborat cu art. 132 Cpr.civ.

De asemenea, tabelul nominal depus la dosarul de apel ( filele 50-52) nu echivalează cu stabilirea cadrului procesual prin indicarea persoanelor care au calitate de intimați în dosar, acest înscris, așa acum rezultă și din preambulul său, fiind un tabel cu membrii asociației care solicită declararea apelului împotriva sentinței 899/2012 și care îl mandatează pe avocat Măgdoiu I. să reprezinte Asociația și îl împuternicesc pe președintele asociației să negocieze onorariul de succes cu apărătorul.

Reține tribunalul că, în măsura în care reclamanta acționa în calitate de mandatar al unor persoane fizice, aceasta trebuia să depună în fața instanței de fond o precizare din care să rezulte în mod neîndoielnic această calitate, să indice persoanele pentru care acționează, iar acestea să precizeze, în concret, ce bunuri le-au fost degradate în urma evenimentului din data de 05.05.2006, să depună acte de proprietate pentru aceste bunuri. În urma acestei precizări, persoanele fizice respective dobândeau calitatea de reclamante în cauză, în măsura în care își manifestau această intenție și, în raport cu acestea, instanța putea să soluționeze fondul cauzei.

Cum la dosarul cauzei, apelanta nu a depus o astfel de precizare, reține tribunalul că aceasta nu are legitimitate procesuală activă în cauză și, în mod corect instanța de fond a respins acțiunea.

În ceea ce privește susținerea apelantei de a se admite în apel cererea de intervenție în interes propriu formulată de membrii asociației, instanța constată că în această fază procesual nu a fost formulată o astfel de cerere, în raport de dispozițiile art. 50 C.pr.civ. raportat la art. 112 C.pr.civ cererea de intervenție trebuind să fie formulată în forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecată .

Susținerea apelantei că instanța de fond trebuia să procedeze la suspendarea cauzei în condițiile art.155¹ Cproc.civ. este nefondată, dispozițiile art 155¹ C.proc.civ. își găsesc aplicabilitate numai în situația în care desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina părții reclamante ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor prevăzute de lege ori stabilite în cursul judecării cauzei . În schimb problema stabilirii cadrului procesual îi incumbă în exclusivitate reclamantei care avea obligația și interesul de a lămuri această problemă . Cum legitimitatea procesual activă este un aspect ce trebuie clarificat cu precădere și cum reclamantei i s-au dat mai multe termene de judecată în acest sens, în mod corect instanța a soluționat cauza și nu a procedat la suspendarea ei.

Așa cum tribunalul a mai arătat anterior problema cadrului procesual dedus judecății nu a fost pusă în discuție pentru prima dată în rejudecare pentru a se putea susține că ar fi fost un element surpriză, ci prin deciziile civile nr. 101 din 10.03.2011 și nr. 398 din 24.10.2011 pronunțate de Tribunalul G., ca instanță de apel și prin deciziile civile nr. 1094/08.07.2011 și nr. 3344/2012 pronunțate de Curtea de Apel C., ca instanță de recurs, instanțele au reținut că reclamanta trebuie să arate în ce calitate stă în proces, astfel esențial în soluționarea cauzei .

Văzând și dispozițiile art. 296 C.pr.civ., tribunalul a respins apelul, reținând soluția instanței de fond ca fiind temeinică și legală, însă completând considerentele sentinței cu cele expuse anterior.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamantă A. S. din satul S., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamanta a arătat că, în fapt prin acțiunea civilă formulată pe rolul Tribunalului G.-secția Civilă și înregistrata sub nr._ Asociația Sinistrații din satul S. a chemat în judecată pârâtele S. Minieră P. ., S. Națională a Lignitului O., M. E. și Comerțului solicitând ca prin sentința ce se va pronunța acestea să fie obligate la reconstrucția caselor afectate de alunecările de teren sau la plata în echivalent a contravalorii acestora la piața despăgubirilor aferente lipsei de folosință a terenurilor afectate de alunecările de teren,a contravalorii culturilor distruse de alunecările de teren și a cheltuielilor de judecată.

In motivare menționează că, în noaptea de 4 spre 5 mai 2006 în ., satul S. a avut loc o alunecare de teren ce a determinat afectarea în mod iremediabil a mai multor gospodării necesitând strămutarea unei părți dintre locuitori în alte zone ale județului.

A mai arătat că alunecările de teren au fost determinate de modalitatea defectuoasă de exploatare a cărbunelui de către pârâtă S. Minieră P. ce aparține de S.C. C. E. C. SA,cu atât mai mult cu cât pe data de 2 mai 2006 aceasta a executat un canal scurt de drenare dintr-un lac aflat la un nivel superior satului dând drumul apei în mod necontrolat,ceea ce a declanșa alunecările de teren.

Ulterior, și-au precizat acțiunea în sensul că solicită să se judece cu pârâtele numai pentru obligația de a face, respectiv obligația de a reconstrui casele distruse pe un amplasament nou achiziționat de către pârâte, la propunerea membrilor asociației afectați de alunecările de teren, renunțând la capetele de cerere privind obligarea pârâtelor la plata în echivalent a caselor distruse, la plata despăgubirilor aferente lipsei de folosință a terenurilor agricole și plata contravalorii culturilor distruse.

Pentru dovedirea susținerilor au depus la dosar raportul de expertiză extrajudiciar întocmit de expert O. A., adresa nr. 230 din 14.03.2005, nr.1351 din 20.07.1999 nr.982 din 31.03.1999, procesul verbal nr.2070 din 06.06.2006,procesul verbal din 11.03.2007,publicații în Ziarul Impact, adeverințe de salariu,cupoane de pensie,adeverințe privind veniturile agricole ale membrii: asociației,solicitând efectuarea unor expertize de specialitate în domeniul construcțiilor și al geologiei care au fost încuviințate fiind numiți ca experți Stanică I. ­și R. G..

Au arătat că, prin sentința civilă nr. 104 din 25 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul G. instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâte, a respins ca nefondată acțiunea formulată de Asociația ,, Sinistrații din satul S. ,, împotriva pârâtelor S. Minieră P., . SA, S.N.L.O, M. E. și Comerțului și a respins și cererea de chemare în garanție formulată de ..SA împotriva chematelor în garanție C. Județean G., Primăria R. de A., P. G., SNLO și M. E. și Comerțului.

Împotriva acestei sentințe reclamanta a declarat apel, iar prin decizia nr.379 din 26 noiembrie 2008, Curtea de Apel C. a admis apelul și a anulat sentința, trimițând cauza spre soluționare în primă instanță la Judecătoria Novaci, județul G..

Instanța de casare a reținut că în situația în care reclamantul formulează, un capăt de cerere principal și unul sau mai multe capete de cerere accesorii, competența de soluționare este determinată de capătul principal de acțiune.

A reținut instanța de apel că în cauză cadrul procesual nu a fost corect stabilit, impunându-se ca reclamanta să precizeze în ce calitate stă în proces, respectiv de titular al drepturilor procesuale afirmate sau în calitate de mandatar a celor 37 de persoane indicate la fila 112,în caz afirmativ trebuiau citate aceste persoane cu mențiunea de a preciza dacă înțeleg să stea în justiție în calitate de reclamante în litigiu dedus judecății,temeinicia acțiunii urmând să se stabilească în raport de drepturile afirmate de aceste persoane.

Dispozițiile art.129 C pr.civ., în raport decare instanței i-ar fi revenit obligativitatea de a pune în discuția părților lămurirea cadrului procesual dedus judecății nu dau posibilitatea instanței de a introduce din oficiu părți în proces, așa cum susține apelanta.

Instanța de judecată nu se poate substitui părților și nu poate proceda la îndreptarea unor acțiuni defectuos formulate, așa cum este cazul în prezenta cauză, cu atât mai mult cu cât reclamanta a avut asigurată apărare calificată pe întreg parcursul dosarului . Rolul activ al judecătorului trebuie înțeles în contextul asigurării unui echilibru cu celelalte două principii ale procesului civil: al disponibilității și contradictorialității, tocmai în respectarea acestui echilibru judecătorul nu are posibilitatea de a se substituii părții în invocarea unor apărări sau administrarea de probe ori, așa cum este cazul în prezenta cauză, de a îndrepta neregulile acțiunii

A precizat că, Asociația Sinistraților din S. S., nu a avut cunoștință de termenele de judecată din 30 mai 2012 și 13.06.2012, procedura de citare fiind viciată potrivit art.89 alin.(l) Cod pr.civ., citația, sub pedeapsa nulității ,trebuia înmânată părții cu cel puțin 5 zile înainte de termenul de judecată, părți în proces fiind - Asociația Sinistrații din satul S.,reprezentată prin președinte C. C. și membrii asociației ce trebuiau introduși în cauză,potrivit deciziei nr. 3334/2012 a Curții de Apel C.,numele și prenumele membrilor asociației fiind precizate la fila VI din dosarul_ ,aspect precizat în ultimele două aliniate pag.5.

Sentința civilă nr.899/13 iunie 2012 a Judecătoriei Novaci s-a pronunțat în contradictoriu cu societatea nou înființată S.C C. E. O.

dar această societate nu fusese conceptată în cauză și nici părțile potrivnice nu au fost înștiințate că în locul pârâtelor S.C. C. E. C. S.A, S. Minieră P. și S.N.L O. S.A va fi introdusă ca pârâtă societatea nou înființată.

Consideră că, s-a apreciat incorect de către instanță că nu s-a putut stabili corect cadrul juridic al litigiului, conform îndrumărilor date prin decizia de casare, din culpa reclamantei Asociația "Sinistrații din satul S."care nu s-a prezentat la proces și nu a indicat numele și domiciliul persoanelor afectate pentru a fi introduse în cauză.

De asemenea, Instanța a respins acțiunea pe fond fără să cerceteze fondul cauzei și evident fără să-și motiveze în nici un fel soluția pe fondul cauzei.

In speța dedusă judecății, dacă instanța a ajuns la concluzia ca desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina parții reclamante, prin neîndeplinirea obligației de a se prezenta în instanța și a comunica numele și domiciliul membrilor asociației, pentru a fi introduși in cauză, avea posibilitatea legală să suspende judecata în conformitate cu dispozițiile art.15 ind. 1 alin{1) Cod. proc. civ.,arătând prin încheiere care anume obligații nu au fost respectate, judecata urmând a se relua la cererea părții dacă obligațiile instituite în sarcina acesteia au fost îndeplinite.

A mai arătat că, pentru motivele de netemeinicie și nelegalitate prezentat la pct. 1-5 din acest apel, se impune admiterea apelului, desființarea sentinței civile nr. 899 din 13.06.2011 pronunțată de Judecătoriei Novaci sub nr._, să se trimită cauza spre rejudecare la Judecătoria Novaci,pentru îndeplinirea procedurii de citare a Asociației "Sinistrații din satul S.", introducerea în cauză a S.C C. E. O. S.A în locul pârâtelor: C. E. C. S.A, S. Minieră P., S.N.L O. S.A și citarea societății nou înființate la sediul din oraș Turceni, ., jud. G.,introducerea în cauză și citarea membrilor asociației nominalizați la fila 112 din dosarul nr._ ,iar după stabilirea cadrului procesual dedus judecății să se administreze probele necesare soluționării pe fond a cauzei."

S-a reținut de către instanța de apel că îndrumările date prin decizia de casare nr.3344/09.03.2012, pronunțată de Curtea de Apei C., nu trebuie înțelese în sensul că instanța avea obligația de a introduce din oficiu în cauză cetățenii ce figurau în tabelul de la fila 112 din dosar_, ci de a solicita reclamantei în ce calitate stă în proces, iar în raport de această precizare să stabilească cadrul procesual .

Apreciază că decizia nr. 471/ 01 noiembrie 2012 a Tribunalului G., este nelegală pentru următoarele motive:

S-au încălcat disp.art.315 alin(1) Cod proc. civ. în sensul că îndrumările date prin decizia de casare nr.3344/09.03.2012, pronunțată de Curtea de Apel C. cu privire la necesitatea introducerii în cauză a membrilor asociației, cuprinși in tabelul fia fila 112 și următoarele din dosarul_, precum și necesitatea administrării probelor în vederea soluționării pe fond a cauzei, erau obligatorii pentru instanța de fond și cea de apel ambele instanțe având posibilitate ș obligația impusă prin susmenționata decizie) să-i introducă din oficiu in cauza pe membrii asociației chiar dacă asociația nu a indicat încă o dată care sunt persoanele pentru care a promovat acțiunea.

Motivarea instanței de apel, potrivit căreia în speță nu se impunea aplicarea disp.art.155 ind.1 Cod proc.civ. privitor la suspendarea cauzei pentru neîndeplinirea de către reclamantă a obligației de a preciza numele membrilor asociației pentru care se judecă,deoarece respectivele dispoziții sunt aplicabile numai în situația în care desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina părții reclamante, urmare a neîndeplinirii obligațiilor prevăzute de lege ori stabilite în cursul judecă-cauzei este în contradicție cu motivarea aceleiași instanțe conform căreia instanța nu a putut soluționa pe fond cauza deoarece:"problema stabilirii cadru procesual îi incumbă în exclusivitate reclamantei care avea obligația și interesul de a lămuri acesta problemă"(în ghilimele citat din considerentele deciziei recurate )

A susținut că, acest motiv de recurs intră sub incidența art.304 pct.7,dar și art.304 pct.9 Cod p roc. c i v., fiind evident faptul că în speța nu se impunea judecarea cauzei ci suspendarea în temeiul art.155 ind.l Cod proc. civ.

Soluția instanței de apel de respingere a apelului, cu implicația menținerii soluției instanței de fond care a respins acțiunea pe fond,este în contradicție cu motivarea instanței de apel, potrivit căreia acțiunea se impunea a fi respinsă pentru lipsa calității procesuale active a Asociației "Sinistrații din satul S.".

Motivarea dată de instanța de apel impunea admiterea apelului și modificarea sentinței apelate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale active a reclamante:,o astfel de soluție neafectând dreptul membrilor asociației de a promova fiecare,acțiune pentru repararea prejudiciului produs de către societățile cu profil minier și energetic.

În drept, întemeiază recursul pe disp.art.304 pct.7,8,9 ,art.315 Cod proc.civ.

Legal citat intimatul pârât S. C. C. E. O. SA, a formulat întâmpinare la motivele de recurs, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțată de Tribunalul G..

Prin întâmpinarea formulată, se arată că, în fapt, Asociația „Sinistrații din satul S." a formulat cerere de chemare in judecata prin a solicitat instanței ca prin sentința ce o va pronunța sa oblige S.C.C. E. C. S.A. în solidar cu S.N.L.O. la reconstrucția caselor afectate ca urmare a alunecărilor de teren din data de 04-05.05.2006 precum si la plata de despăgubiri. Ulterior depunerii cererii de chemare in judecată reclamanta a renunțat la capătul de cerere privind despăgubirile.

In motivare reclamanta a susținut ca alunecările de teren din satul S. au fost determinate de modalitatea defectuoasă de exploatare a cărbunelui de către unitate precizând faptul că punctul culminant al acestor alunecări 1-a constituit executarea unui canal de drenare în data de 02.05.2006 prin care s-a evacuat apa necontrolat dintr-un lac.

In primul ciclu procesual al acestei cauze prin sentința civila nr. 104/25.05.2008 pronunțata de către Tribunalul G. acțiunea reclamantei a fost respinsa motivat pe faptul ca nu exista legătura de cauzalitate intre alunecările de teren si activitatea miniera desfășurata in zona. Pentru a pronunța aceasta sentința instanța a reținut faptul ca din raportul de expertiza întocmit de către Departamentul de Cercetare - geologie si geofizica ambientala - al Universității din București, raport care se refera la alunecările de teren din zona S., rezultă foarte clar că alunecările de teren s-au datorat cauzelor naturale in zonă existând un potențial ridicat de risc natural. D. același raport, instanța a mai reținut ca activitatea de exploatare a lignitului din Carierele R. - S. si Bustuchin nu putea influenta declanșarea si evoluția alunecărilor de teren. factorii determinanți pentru destabilizarea versanților fiind eroziunea regresivă a văilor și condițiile de alimentare prin infiltrare datorită condițiilor geologice si structurilor existente.

Arată că, reclamantaS.C. C. E. C. S.A a solicitat instanței de judecată ca în baza prevederile art. 201 alin. 2 si 3 C.proc.civ. sa se încuviințeze efectuarea unei expertize in domeniul geologie-dinamica pământului, expertiza care sa fie efectuata de către un institut de specialitate care poseda atât aparatura, specialiști in diferite domenii de activitate ( geologie inginereasca, hidrogeologie, geomecanica) cat si dotarea corespunzătoare efectuării unor asemenea lucrări de specialitate întrucât o asemenea expertiza nu poate fi întocmita decât de către specialiști care sa se bazeze pe date științifice rezultate din foraje geologice de cercetare, analize fizico-chimice de laborator a rocilor din componenta terenului, zboruri fotogrammetrice etc. Cauza alunecărilor de teren este una amplă astfel încât punctul de vedere asupra acestora nu se poate spune decât daca la analiza factorilor participa specialiști din diferite domenii care au o strânsa legătura intre ele.

In urma încuviințării expertizei solicitate, instanța a nominalizat Universitatea din București Facultatea de geologie-geofizica in vederea efectuării acesteia care a concluzionat ca zona înconjurătoare satului S. a fost si este o zona cu potențial ridicat de alunecări determinat de litologia, structura si morfologia terenului astfel încât aceste alunecări nu au si nu au avut nici o legătură cu activitatea minieră urmând să explice în detaliu fenomenul alunecărilor in cadrul răspunsului la obiectivele încuviințate de către instanța precum si in răspunsului la obiecțiuni.

In urma judecării cauzei instanța de fond in mod corect a respins acțiunea reclamanților reținând faptul ca nu exista legătura de cauzalitate intre alunecările de teren care au avut loc in satul S. in noaptea de 4 spre 5 mai 2006, alunecări care au generat distrugerea sau degradarea locuințelor reclamanților si activitatea miniera. aceste alunecări având in totalitate cauze naturale si nefiind primele in zona.

In motivarea sentinței, instanța de fond a reținut ca principala cauza in alunecările de teren din zona S. este structura geologica a terenului care are un potențial ridicat de alunecări precum si faptul ca expertiza a fost efectuata in baza studiilor si V K cercetărilor, redând paragrafe din aceasta.

Consideră că instanța de apel în mod corect a respins apelul declarat de către Asociația " Sinistrații din satul S.,, reținând ca prin decizia civila nr. 3344/09.03.2012 pronunțata de către Curtea de Apel C., instanța de control judiciar, prin care s-a reținut ca in cauza era necesar stabilirea cadrului procesual dedus judecații, reclamanta urmând sa precizeze dacă înțelege să acționeze în calitate de mandatară a celor 37 de persoane indicate la fila 112 din dosarul de fond, iar in caz afirmativ, acestea trebuiau citate cu mențiunea de a preciza dacă înțeleg să stea în fața instanței de judecată în calitate de reclamante in litigiu, astfel încât, judecata sa se realizeze in raport de drepturile afirmate de aceste persoane.

Susținerile recurentei in apel precum si prin recurs ca, instanța de fond avea obligația sa citeze in cauza persoanele fizice indicate in tabelul depus la fila 112 din dosarul nr._ si sa judece cauza in raport de drepturile patrimoniale pretinse de acesta consideram ca sunt nefondate si ca atare in mod corect au fost respinse de către instanța de apel. S-a reținut ca, expresie a principiului disponibilității. reclamantului ii revine sarcina de a stabili cadrul procesual prin acțiunea dedusa judecații, astfel ca aceasta avea obligația de a indica calitatea in care sta in proces. respectiv daca acționează in calitate de titulara a drepturilor patrimoniale pretinse sau in calitate de mandatara a persoanelor fizice, membre ale asociației, ale căror gospodarii au fost afectate de alunecările de teren din zona S. din data de 05.05.2006.

Raportat la dispozițiile art. 129 C.proc.civ, instanței de fond i-ar fi revenit obligația de a pune in discuția pârtilor lămurirea cadrului procesual dedus judecații si in nici un caz nu avea posibilitatea de a introduce din oficiu parti in proces, asa cum susține recurenta. Instanța de judecata nu se poate substitui pârtilor si nu poate proceda la îndreptarea unor acțiuni defectuos formulate.

Consideră că limitele casării au stabilite prin decizia civila nr. 3344/09.03.2012 de către Curtea de Apel C., aceste aspecte fiind menționate si in decizia nr. 101/10.03.2011 a Tribunalului G. cât si în decizia nr. 1094/08.07.2011 a Curții de Apel C., recurenta reclamanta cunoștea care sunt lipsurile acțiunii si avea posibilitatea sa îndrepte aceste lipsuri, având obligația de a preciza in concret calitatea in care sta in proces. Reclamanta recurenta nu s-a îndeplinit obligația deși in rejudecare instanța de fond a acordat trei termene de judecata astfel ca, instanța de fond in mod corect a reținut ca reclamanta Asociația " Sinistrații din satul S... pretinde repararea unor drepturi patrimoniale al căror titulara nu este deducând ca aceasta nu are calitate procesuala activa in cauza.

Consideră că, în ceea ce privește motivul de recurs referitor la aspectul ca instanța de fond trebuia sa procedeze la suspendarea cauzei in condițiile art. 155 indice 1 C.proc.civ

Un alt motiv de recurs invocat de către recurenta reclamanta Asociația ..Sinistrații din satul S." a constat în faptul că instanța de fond nu a cercetat fondul cauzei si nu a motivat in fapt sentința pronunțata dar, si de data aceasta consideram ca se face o eroare de către recurenta in ceea ce privește soluționarea cauzei cu ocazia rejudecării după casare întrucât instanța de fond era obligata sa tina cont de Îndrumarea instanței de recurs ori singurul motiv de casare a constat in stabilirea cadrului procesual dedus judecații astfel incat consideram ca soluția pe fond nu putea fi modificata.

Recurenta reclamanta face trimitere la un set de hotărâri pronunțate de către instanțele de judecata invocând astfel excepția puterii lucrului judecat dar, consideram ca se încearcă inducerea in eroare in ceea ce privește conținutul acestor hotărâri întrucât daca se analizează conținutul acestora se poate observa foarte ușor ca nu sunt îndeplinite elementele puterii lucrului judecat ce rezulta din art.1201 C.civ. aplicabil la data depunerii acțiunii respectiv tripla identitate intre părți, obiect si cauza astfel încât solicită respingerea acestei excepții.

In concluzie, solicită respingerea recursului formulat de către Asociația „Sinistrații din satul S." împotriva deciziei civile nr. 471/01.11.2012 pronunțata de Tribunalul G. in dosarul nr._ 10** ca nefondat si menținerea deciziei recurate ca temeinică și legală.

In drept, întemeiază prezenta întâmpinare pe prevederile art. 115-118 C.proc.civ.

Analizând sentința recurată prin prisma criticilor invocate și apărărilor formulate, în raport de disp. art. 3041 și art. 304 pct. 8 și 9 c. pr. civilă, recursul este fondat, din următoarele considerente:

Prin decizia de casare cu trimitere, pronunțată de Curte, s-a apreciat că în raport de dispozițiile art.129 alin.5 Cod pr.civilă, ce instituie principiul rolului activ al judecătorului, instanței de fond îi revine obligația de a pune în discuția părților stabilirea cadrului procesual dedus judecății, cu atât mai mult cu cât la fila 112 din dosarul nr._ reclamanta arată că acționează în numele a 37 de persoane afectate de alunecările de teren, în notele de ședință depuse la dosar fiind indicate persoanele ce trebuie să aibă calitatea de reclamante în cauză.

De asemenea s-a subliniat obligația instanței de a pune în discuția reclamantei dacă înțelege să acționeze în calitate de mandatară a celor 37 de persoane indicate la fila 112, acestea urmând a fi citate cu mențiunea de a preciza dacă înțeleg să stea în justiție în calitate de reclamante în litigiul dedus judecății, astfel încât judecata să se realizeze în raport de drepturile afirmate de aceste persoane.

Tribunalul nu numai că nu s-a conformat dispozițiilor de casare, ci, din considerentele deciziei recurate se conturează anumite anumite critici aduse deciziei de casare, fără însă a stabili cadrul procesual dedus judecății, concluzionând că aceasta e obligația reclamantei, calitatea procesuală nefiind pusă în discuție cu ocazia rejudecării pentru a se putea susține că a fost un element de surpriză.

Prin întâmpinare s-a susținut că instanța nu avea obligația de a introduce în cauză membrii asociației, chiar dacă aceștia erau indicați în tabelul depus la fil. 112 din dos. nr._, ci doar de a stabili cadrul procesual însă numai după ce reclamanta ar fi precizat dacă stă în proces în calitate de titulară a drepturilor pretinse sau ca mandatară a membrilor asociației. Apărările intimaților pe acest aspect, care este prioritar de analizat având în vedere soluțiile pronunțate, nu pot fi reținute, raționamentul fiind greșit, așa cum rezultă din cele ce vom expune în continuare.

Răspunsul la această dilemă juridică există în dosar și chiar în absența fizică din proces, în fața tribunalului, instanța trebuia să constate că titulara demersului juridic îi reprezintă în instanță pe cei ce se consideră păgubiți, neinvocând drepturi proprii, distincte de ale celor ce sunt membrii săi. Astfel, prin cererea formulată la 30. 05. 2007, cea în care sunt menționați (cu nume și prenume) sinistrații din satul S. –cei care compun asociația care a promovat acțiunea- se precizează că asociația îi reprezintă (sub sintagma „în ceea ce privește membrii asociației pentru care asociația are reprezentativitate în prezenta cauză”).

Precizarea acțiunii de la fil. 115 (același dosar) reia numele și prenumele membrilor asociației, inclusiv domiciliul fiecăruia și descrie imobilele prejudiciate și indică estimativ valoarea prejudiciului pentru fiecare membru al asociației.

Pe de altă parte, mandatul de reprezentare rezultă în mod expres din documentul de la filele 74-76 „Statutul Asociației Sinistrații din satul S.”, unde un număr de 26 de persoane dintre cele 37 ce figurează în precizarea acțiunii reprezintă membrii fondatori ai asociației, așadar, cel puțin pentru aceste persoane, nu se punea nici o problemă de reprezentare care să pună în discuție excepția legitimității procesuale, astfel că instanța nu avea decât să verifice dacă ceilalți reclamanți ale căror nume și semnături lipsesc din înscrisul de la fil. 77 s-au înscris în asociație și solicita dovada în acest sens sau dacă au dat mandat de reprezentare asociației și de asemenea, solicita dovada în acest sens.

Or, instanța nu a dat nici o valoare juridică înscrisului de la fil. 115 neluând act de precizarea făcută, fapt ce rezultă atât din considerente cât și din dispozitiv, unde formularea este „respinge ca nefondată acțiunea formulată”, nu acțiunea precizată, așa cum era corect sub aspect procedural(sentința nr. 104/25 iunie 2008).

Prin această sentință și prin prima decizie de casare nr.379/26 nov. 2008 nu s-a pus problema legitimității procesuale a reclamantei, pârâta fiind cea care a invocat lipsa calității procesuale pasive, excepție ce a fost respinsă la fond; nici în rejudecarea fondului nu s-a pus problema lipsei calității procesuale active sau a lipsei de reprezentare a reclamantei, ci aceeași excepție a lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtă și din nou s-a respins excepția formulată de pârâtă și s-a respins pe fond acțiunea(sentința nr 1730/6 dec. 2010).

Prin decizia 101/10 martie 2011 a Tribunalului G., în dosar_, s-a respins excepția lipsei calității procesuale active invocate de pârâtă, s-a admis apelul reclamantei declarat împotriva sentinței nr. 1730/2010 fiind desființată sentința și cauza trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe, adică Judecătoriei Novaci.

Împotriva acestei decizii de desființare date de tribunal, pârâții au formulat recurs, care a fost admis, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare la Tribunalul G. pentru a se verifica excepția lipsei calității procesuale active pe actele din dosar sub aspectul scopului înființării asociației, conținutul concret al cererilor dacă promovarea litigiului s-a făcut în interesul asociației(decizia 1094/8 iulie 2011).

În rejudecarea apelului, prin decizia nr.398/24 octombrie 2011 tribunalul a respins apelul reclamantei, cu motivarea că acesta nu este fondat deoarece reclamanta nu are calitate procesuală activă, nu a făcut în cauză dovada unui mandat din partea membrilor asociației chiar dacă din statut rezultă că scopul declarat este acela de strângere de fonduri și recuperarea prejudiciului cauzat locuitorilor satului.

Împotriva acestei decizii reclamanta a făcut recurs, iar prin decizia nr 3344/9 martie 2012 Curtea de Apel a admis recursul reclamantei, a modificat decizia atacată în sensul că a admis apelul aceleiași reclamante, apel formulat împotriva sentinței nr.1730/06.12.2010 și în consecință, a desființat sentința și a trimis cauza spre rejudecare Judecătoriei Novaci, părțile litigante regăsindu-se, practic, la același stadiu procesual la care se aflau la 10 martie 2011 când s-a pronunțat decizia nr 101 a Tribunalului G., cu deosebirea faptului că la acea dată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei era rezolvată, un an mai târziu, adică la 9 martie 2012 reveneau la instanța de fond pentru rezolvarea excepției lipsei legitimității procesuale a reclamantei.

În rejudecarea cauzei la instanța de fond, a fost un singur termen de judecată, respectiv 13 iunie 2012, dată la care Judecătoria Novaci a respins acțiunea cu motivarea că nu se poate stabili cadrul procesual al cauzei deoarece reprezentantul reclamantei nu a stăruit în soluționarea cauzei nefiind prezent la proces(deși demersurile făcute în scris precum și promovarea căilor de atac denotă contrariul).

D. practicaua sentinței rezultă că nu au fost prezente la proces niciuna dintre părțile litigante cu ocazia dezbaterilor, iar după încheierea dezbaterilor s-a prezentat reprezentantul pârâtei care a invocat schimbarea denumirii, depunând acte în acest sens, instanța ia act de schimbarea denumirii cu ocazia deliberării, deși dezbaterile ce presupun contradictorialitatea –unul din principiile fundamentale ale procesului civil-, alături de oralitate, se poartă între părțile litigante conceptate cu denumirea corectă, principiile fiind încălcate atunci când periplul procesual a fost între unele părți, iar dispozitivul ce cuprinde soluția asupra cauzei se pronunță între alte părți.

Împotriva acestei sentințe reclamanta formulează apel, iar prin decizia nr. 471/01 noiembrie 2012 a Tribunalului G., apelul este respins cu motivarea că apelanta nu a precizat dacă acționează cu mandat pentru toate cele 37 persoane indicate la fil 112 din dosarul de fond sau numai pentru o parte din acestea, iar în caz afirmativ acestea trebuiau citate, astfel că neputând fi stabilit corect cadrul procesual deoarece reclamanta nu a indicat calitatea în care stă în proces, acțiunea va fi respinsă, de și la dosarul cauzei erau suficiente elemente în raport de care instanța să stabilească cadrul procesual și să lămurească calitățile părților, depuse încă din anul 2007(a se vedea precizarea de la fila 115 din dosarul de fond, menționată anterior), iar la dosar(în rejudecarea apelului), reclamanta a depus înscrisurile de la fil.49-50 pe care tribunalul nu le-a analizat.

În considerarea celor expuse, Curtea constatând că la dosar sunt suficiente elemente pentru lămurirea cadrului procesual și calității părților dar ținând cont de lunga perioadă în care cauza se află pe rolul instanțelor, din anul 2007 și până în prezent, precum și de interdicția instituită de art. 312 alin 6 Cod de procedură civilă –având în vedere cele 4 casări dispuse în cei șase ani de periplu procesual, va admite recursul și casând ambele hotărâri, va reține cauza pentru a fi judecată în fond potrivit art 312 alin 6 rap la alin 4 C pr. civilă sens în care fixează și termen pentru judecata în fond, cu citarea părților la data de 21 martie 2013.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de recurenta reclamantă A. S. D. S. S., împotriva deciziei civile nr.471 din data de 01 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul G., în dosar nr._ ,în contradictoriu cu intimații pârâți S. C. C. E. O. SA, S. D. M. TG J., M. E. SI C. SI M. DE A., P. R. DE A., C. J. G., P. G., având ca obiect obligație de a face.

Casează ambele hotărâri și reține cauza pentru a rejudeca în fond, cauza la data de 21.03.2013.

Decizie irevocabilă

Pronunțată în ședința publică de la 07 Februarie 2013

Președinte, F. D.	Judecător, I. V.	Judecător, M. L.
	Grefier, N. D.

Data red. 28.02.2013

Red.jud.F. D.

Tehn. 2 ex./J.V.

Jud fond Țămbălaru S.P.

Jud.apel/ G. D.

← Contestaţie la executare. Decizia nr. 495/2013. Curtea de Apel...		Validare poprire. Decizia nr. 949/2013. Curtea de Apel CRAIOVA →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 2012/2012. Curtea de Apel CRAIOVA Conflict de competenţă. Sentința nr. 47/2012. Curtea de Apel CRAIOVA Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 2012/2012. Curtea de Apel CRAIOVA Contestaţie la executare. Decizia nr. 495/2013. Curtea de Apel CRAIOVA Validare poprire. Decizia nr. 949/2013. Curtea de Apel CRAIOVA Anulare act. Decizia nr. 946/2013. Curtea de Apel CRAIOVA Obligaţie de a face. Decizia nr. 623/2013. Curtea de Apel CRAIOVA Obligaţie de a face. Decizia nr. 653/2013. Curtea de Apel CRAIOVA