Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 1199/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1199/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 08-07-2014 în dosarul nr. 1199/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1199
Ședința publică de la 08 Iulie 2014
Președinte: - L. M. L.
Judecător: - N. D.
Judecător: - Florența C. C.
Grefier: - A. P.
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâții P. I., B. L. împotriva deciziei civile nr. 163/21.02.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția I Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă R. L. și intimatul pârât O. DE C. ȘI P. I., având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996).
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenții pârâți P. I., B. L., personal, lipsind intimata reclamantă R. L. și intimatul pârât O. DE C. ȘI P. I..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Instanța a procedat la legitimarea recurentei pârâte B. L., cu CI . nr._.
Interpelată de instanță, recurenta pârâtă B. L. a arătat că-și însușește recursul formulat în cauză, aceasta procedând la semnarea recursului.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Recurenții pârâți P. I., B. L., având pe rând cuvântul, au solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin cererea adresată instanței de judecată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J. sub nr._ reclamanta R. L. a chemat în judecată pârâții P. I., B. E. și O. de C. și P. I. Gorj solicitând ca prin sentința ce o va pronunța să dispună modificarea cărții funciare emisă pe numele celor doi pârâți, în sensul dezlipirii suprafeței de 1419 mp din suprafața totală de 2634 mp deținută de cei doi pârâți, imobil căruia i s-a atribuit de către O. de C. și P. I. Gorj numărul cadastral 9874, 9874/1 și 9874/2 (număr cadastral alocat imobilului compus din teren curți construcții și arabil în suprafață de 2634 mp) situat în Târgu-J., . A, ca urmare a cererii pârâtului P. I., obligarea Oficiului de C. și P. I. Gorj să efectueze cuvenitele mențiuni la numerele cadastrale 9874, 9874/1 și 9874/2 iar, în urma acestor mențiuni să se dispună intabularea dreptului său de proprietate pentru suprafața de 1419 mp situată în Tg J., . cu vecinătățile: la Nord Ferma Pomicolă (actual drum rocadă - . S. M. (B. G.), la est - rest proprietate P. I. și B. E. și la vest B. D., precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată potrivit articolului 274 C.pr. civ.
În fapt a arătat că imobilul teren în suprafață de 1584 mp situat în Târgu-J., . a fost proprietatea pârâtei B. E. și pentru neplata sumei de 8.396 lei acest teren a fost vândut reclamantei R. L., conform procesului-verbal de licitație din 28.08.2008 și adjudecat în contul creanței, astfel că în baza acestui înscris, după rămânerea sa definitivă, a depus actele în vederea intabulării dreptului de proprietate la O. de C. și P. I. Gorj. Prin adresa nr.3/_/24.10.2008 i s-a comunicat faptul că suprafața dobândită prin actul de adjudecare este inclusă în suprafața aferentă imobilului cu numărul cadastral nr.9874 și este necesară dezmembrarea acestui imobil.
Reclamanta a mai arătat că s-a adresat instanței și a chemat în judecată pe numitul P. I., acesta fiind concubinul debitoarei B. E. iar, prin sentința civilă nr.1230/2010 pronunțată de Judecătoria Tg J. în dosarul nr._ i-a fost respinsă acțiunea formulată pentru neîndeplinirea condițiilor de formă. În prezent, după ce s-a judecat cu cei doi pârâți, prin sentința civilă nr.3292/2011 pronunțată de Judecătoria Tg-J. a fost obligat pârâtul P. I. să îi lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 1419 mp situată în Tg-J., ., județul Gorj, cu vecinătățile și dimensiunile descrise în schița de amplasament și delimitare întocmită de inginer C. D.. A mai arătat reclamanta că a încercat pe cale amiabilă cu cei doi pârâți să intabuleze dreptul său de proprietate, însă a fost refuzată de către aceștia, astfel că a fost nevoită să se adreseze din nou instanței de judecată pentru a se dispune dezlipirea terenului în suprafață de 1419 mp din întregul imobil și, în aceste condiții, să poată să își intabuleze dreptul său de proprietate sub un alt număr cadastral.
Reclamanta a mai menționat că în conformitate cu dispozitivul sentinței civile nr.3292/11.04.2011 și al sentinței civile nr.41/20.06.2011, pronunțate de Judecătoria Tg-J., rămase definitive și irevocabile prin decizia civilă nr.2027/21.09.2011 a Tribunalului Gorj în dosarul nr.1613/2011 a fost pusă efectiv în posesie de executorul judecătoresc O. C. la data de 31 ianuarie 2012 în baza dosarului de executare nr.339/2011, în acest sens încheindu-se procesul verbal nr.339/31.01.2012, terenul fiind delimitat în prezența executorului judecătoresc prin amplasare de gard și respectiv batere de țăruși.
În drept au fost invocate dispozițiile art.42 și art.43 din legea nr.7/1996.
Pârâții P. I. și B. E. au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea cererii formulate de către reclamantă și menținerea încheierii de carte funciară pentru suprafața de teren de 1584 mp situată în Tg-J., . A, județul Gorj, având în vedere că nu au făcut nici un act de partaj voluntar între ei, pârâtul P. I. arătând că nu este debitor la reclamanta R. L. și că nu are calitate procesuală.
Prin întâmpinarea depusă prin serviciul registratură al instanței la data de 07.11.2012, pârâții P. I. și B. E. au solicitat respingerea acțiuni formulată de către reclamantă și menținerea cărții funciare înregistrată, întrucât a fost întocmită legal privind suprafața de teren de 1419 mp, situată în Tg –J., ., județul Gorj. Au mai arătat pârâții că actul de adjudecare invocat de către reclamantă este unul greșit întocmit ca dimensiuni, astfel după cum a reieșit din expertiza efectuată în dosarul nr._ al Judecătoriei Tg-J. din care reiese o suprapunere de 165 mp în teren cu un alt vecin, aspect ce ar fi presupus o nouă cercetare și o analiză a titlului reclamantei cu privire la forma și dimensiunile suprafeței adjudecate în raport de care se stabilea ulterior și suprafața ce poate fi revendicată de către reclamantă. Pârâții au mai arătat că actul sub semnătură privată din anul 1992 privește doar pe pârâta B. E. nu și pe pârâtul P. I., mai ales că alocarea numărului cadastral, atribuit întregului teren este în coproprietate.
Pe parcursul cercetării judecătorești a fost administrată proba cu expertiza tehnică de specialitate.
Prin sentința civilă nr._ din 13.11.2012 pronunțată de Judecătoria Tg J. în dosarul nr._ a fost admisă în parte cererea formulată de reclamanta R. L. în contradictoriu cu pârâții P. I., B. E. și O. de C. și P. I. Gorj. S-a dispus modificarea cărții funciare a imobilului cu nr.9874, 9874/1 și 9874/2 situat în Tg-J., . A, jud.Gorj în sensul dezlipirii suprafeței de 1419 mp învecinată la nord cu ferma Pomicolă – actual Drum Rocada cu nr.cadastral_, la sud cu B. G. cu nr. cadastral 8936, la vest cu B. D. cu nr.cadastral 8820 și la est cu rest proprietate B. E. și P. I., proprietate a petentei R. L. de restul imobilului. A fost obligat O. de C. și P. I. Gorj să efectueze cuvenitele mențiuni cu privire la dezmembrarea imobilului și a fost respins capătul de cerere privind obligarea O. de C. și P. I. Gorj la intabularea dreptului de proprietate al reclamantei asupra suprafeței dezmembrate. Au fost obligați pârâții P. I. și B. E. la cheltuieli de judecată în sumă de 508,3 lei către reclamantă.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că în fapt, prin sentința civilă nr.7634/28.11.2006 pronunțată în dosarul nr._ (11941C/2006) al Judecătoriei Târgu-J., rămasă irevocabilă, a fost obligată debitoarea B. E. să plătească creditoarei R. L. suma de 5611 lei cu titlu de despăgubiri civile și suma de 426 lei reprezentând cheltuieli de judecată. Creditoarea a solicitat punerea în executare a acestui titlu executoriu, adresându-se Biroul Executorului Judecătoresc O. C., cererea formând obiectul dosarului nr.105E/2008 în care s-a procedat la executarea silită imobiliară asupra terenului arabil situat în spatele casei de locuit din Târgu-J., . în suprafață de 1584 mp, fiind evaluat de expert M. Sevastița.
Ulterior, terenul a fost adjudecat în favoarea creditoarei, conform actului întocmit la data de 28.08.2008 (depus la fila 9) în cuprinsul căruia se menționează prevederile Codului de procedură civilă potrivit cu care actul de adjudecare este titlu de proprietate pentru adjudecatara R. L. și poate fi înscris în cartea funciară, acest act constituind pentru adjudecatară și titlu executoriu împotriva debitoarei B. E. deoarece imobilul se află în posesia acesteia.
Petiționara, constatând că imobilului dobândit prin actul de adjudecare i-a fost deja atribuit numărul cadastral 9874 la cererea pârâtului P. I., a solicitat anularea parțială a acestui număr și intabularea dreptului său de proprietate, însă O. de C. și P. I. Gorj i-a răspuns acesteia prin adresa nr.3/_/24.10.2008 că suprafața dobândită prin actul de adjudecare este inclusă în suprafața aferentă imobilului cu numărul cadastral nr.9874 și este necesară dezmembrarea acestui imobil.
Prima instanță a reținut că părțile s-au mai judecat și în cauza ce a format obiectul dosarului nr._ în care instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată de petiționara din cauza de față în contradictoriu cu cei doi intimați, obligându-l pe P. I. să lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 1419 mp situată în Tg-J., . A, jud.Gorj, cu vecinătățile și dimensiunile descrise în schița de amplasament și delimitare întocmită de inginer C. D. și înregistrată sub nr._ la O. de C. și P. I. Gorj, respingând cererea față de B. E. ca lipsită de interes, având în vedere că în privința acesteia există un titlu executoriu reprezentat de actul de adjudecare. În acest dosar instanța a reținut, cu putere de lucru judecat, că susținerea pârâților în sensul că imobilul a fost dobândit în coproprietate de la V. A., conform înscrisului sub semnătură privată intitulat “Convenție” și datat 15.03.2002, având dată certă din 13.09.2006, nu poate fi primit deoarece aceste înscrisuri sunt ulterioare celor depuse în dosarul nr.845/2005 (atașat la prezenta cauză), respectiv înscrisul sub semnătură privată intitulat „Contract de vânzare-cumpărare” datat 29.11.2004, având dată certă din 29.11.2004 din care reiese că pârâta a înstrăinat reclamantei suprafața împrejmuită cu gard de 800 mp (22m x 36 m) situată în Tg-J., ., județul Gorj, precum și înscrisul sub semnătură privată intitulat „Act de vânzare” datat 01.05.1992, act prin care V. A. vinde doar pârâtei din prezenta cauză o suprafață mai mare de teren în care este inclusă și cea înstrăinată conform primului înscris.
Mai mult, pentru înscrierea în cartea funciară imobilului căruia i-a fost atribuit numărul cadastral 9874 (terenul în litigiu fiind inclus în acest imobil) pârâții au declarat în mod nereal că nu există nici un litigiu cu privire la suprafața descrisă în procesul verbal de identificare a imobilului, așa cum s-a consemnat în actul încheiat la 16.07.2008 de Primăria Tg-J., deși la acel moment era demarată executarea silită în dosarul nr.105E/2007, împrejurare cunoscută de pârâți care au fost prezenți la încheierea procesului verbal de situație din data de 28.05.2008 ce a fost înscris și în cartea funciară (acest ultim aspect fiind însă relevant în dosarul ce are ca obiect Legea nr.7/1996).
De asemenea, s-a reținut că acțiunea în revendicare este acțiunea prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului său cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar, astfel că în cadrul acestei acțiuni reclamantul este obligat, pentru a-și legitima pretențiile sale și a avea câștig de cauză, să dovedească faptul că este titularul dreptului de proprietate dobândit în oricare din modurile prevăzute de lege și că bunul revendicat se află în posesia nelegitimă a pârâtului, iar în speța respectivă, reclamanta a făcut dovada ambelor elemente în sensul că a dovedit că este titulara dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu, precum și ocupațiunea nelegitimă a pârâților.
Prin urmare, instanța a reținut că reclamanta deține la acest moment un titlu executoriu față de ambii intimați, că justifică dreptul de proprietate asupra terenului descris în cererea de chemare în judecată, teren care a fost identificat prin raportul de expertiză întocmit în cauză de expert C. D. și se impune modificarea cărții funciare a imobilului cu nr. 9874, 9874/1 și 9874/2 situat în Tg-J., . A, jud.Gorj în sensul dezlipirii suprafeței de 1419 mp de restul imobilului, O. de C. și P. I. Gorj fiind obligată să efectueze cuvenitele mențiuni cu privire la dezmembrarea imobilului, astfel încât situația din evidența acestei instituții să corespundă stării de fapt reale, precum și celei care a fost statuată, cu putere de lucru judecat, de către instanțele de judecată.
În privința celui de-al doilea capăt de cerere privind obligarea O. de C. și P. I. Gorj la intabularea dreptului de proprietate al reclamantei asupra suprafeței dezmembrate, acesta a fost respins, cu motivarea că există norme legale ce reglementează condițiile în care se procedează la intabularea unui drept de proprietate, urmând ca petiționara să urmeze aceste căi legale, să îndeplinească procedurile și să depună actele necesare în acest sens.
Văzând și dispozițiile art.274 C.pr.civ. intimații au fost obligați la cheltuieli de judecată către petiționară, reprezentând onorariul plătit pentru efectuarea expertizei și taxa de timbru cu timbrul judiciar aferent.
Împotriva sentinței au formulat apel pârâții P. I. și B. L. și intimata O. de C. și P. I. Gorj.
În motivarea apelului formulat de pârâți, aceștia au criticat sentința susținând că în mod greșit instanța de fond nu a reținut față de pârâtul P. I. că nu are calitatea de debitor al creditoarei și că terenul deținut în indiviziune cu B. E. nu a fost supus niciodată unui partaj voluntar sau judiciar, astfel că pârâtul nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
S-a mai susținut că acțiunea dedusă judecății este prematur formulată și că în raport de soluția pronunțată în dosarul nr._/318/2010 al Judecătoriei Tg-J. în cauză este autoritate de lucru judecat.
În motivarea apelului formulat de O. de C. și P. I. Gorj s-a invocat în principal excepția lipsei calității procesual pasive pentru această instituție raportat la dispozițiile art.501 din Legea nr.7/1996.
Pe fondul cauzei s-a arătat că din punct de vedere tehnic dezlipirea este operațiunea tehnică de împărțire a unei suprafețe de teren înscrisă în cartea funciară în mai multe suprafețe egale sau inegale, acesta fiind atributul O. de C. și P. I.. S-a arătat că instanța nu se poate subroga instituției apelante și nici nu poate dispune ca în lipsa documentelor necesare apelanta să efectueze operațiuni necesare pentru înscrierea în evidențe a dezmembrării unui imobil. Au fost invocate dispozițiile Ordinului Directorului general al Agenției Naționale de C. și P. I. nr.634/2006.
S-a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii față de O. de C. și P. I. Gorj ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și pe fond respingerea acțiunii ca fiind inadmisibilă.
Tribunalul Gorj, prin decizia civilă nr.148/21.03.2013 a admis apelurile formulate de apelanții pârâți P. I. și B. L. și O. de C. și P. I. Gorj împotriva sentinței civile nr._/13.11.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ și în contradictoriu cu intimata reclamantă R. L. domiciliată în Tg-J., ., jud.Gorj. A schimbat sentința, în sensul că a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de apelanta O. de C. și P. I. Gorj și a respins acțiunea formulată de reclamanta R. L. împotriva pârâtei O. de C. și P. I. Gorj ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală și a respins acțiunea formulată de reclamanta R. L. împotriva pârâților P. I. și B. E..
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că prin acțiunea dedusă judecății reclamanta R. L. a solicitat, ca în contradictoriu cu pârâții P. I. și B. E. și O. de C. și P. I. Gorj, să se dispună modificarea cărții funciare în sensul dezlipirii, respectiv dezmembrării suprafeței de 1419 mp din suprafața totală de 2634 mp înscrisă în Cartea Funciară a localității Tg-J. cu număr cadastral 9874, 9874/1 și 9874/2 și obligarea O. de C. și P. I. Gorj să efectueze cuvenitele mențiuni în cartea funciară privitor la operațiunea de dezlipire.
Tribunalul a reținut că reclamanta R. L. a dobândit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1584 mp conform actului de adjudecare din 28.08.2008 întocmit de Biroul Executorului Judecătoresc O. C. în dosarul nr.105/E/2007, dosar în care se urmărea executarea titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.7634/28.11.2006 a Judecătoriei Tg-J. în care creditor era R. L., iar debitor B. E..
Prin sentința civilă nr.3292/11.04.2011 pronunțată de Judecătoria Tg-J. a fost admisă acțiunea în revendicare formulată de R. L. împotriva pârâtului P. I., acesta fiind obligat să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamantei suprafața de 1419 mp. Sentința respectivă a fost pusă în executare de Biroul Executorului Judecătoresc O. C. conform procesului verbal nr.339/E/2011 încheiat la 31.01.2012. Adjudecatara R. L. a încercat înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară asupra terenului de 1584 mp, însă demersul său nu a avut câștig de cauză, întrucât suprafața în litigiu face parte dintr-o suprafață mai mare de teren de 2634 mp înscrisă în cartea funciară a municipiului Tg-J. sub număr cadastral 9874, titular dreptului fiind P. I. și B. E..
În prezenta cauză reclamanta R. L. a solicitat modificarea cărții funciare deschisă pentru suprafața de 2634 mp, în sensul dezlipirii/dezmembrării suprafeței de 1419 mp din cartea funciară deschisă pentru pârâții P. și B. și obligarea Oficiului de C. și P. I. Gorj să intabuleze dreptul de proprietate al reclamantei asupra terenului de 1419 mp.
Potrivit dispozițiilor Legii nr.7/1996 și art.14 din Ordinul nr.634/2006 operațiunea de dezlipire constă în împărțirea unu imobil în două sau mai multe imobile sau în micșorarea întinderii unui imobil prin preluarea unei suprafețe din acesta care va primi un număr cadastral nou. Imobilele create prin lipiri sau dezlipiri vor primi alte numere cadastrale și vor fi înscrise în cărți funciare noi, iar a ceste modificări ale imobilelor se fac pe baza unei documentații cadastrale recepționate de O. de C. și P. I. cu consimțământul proprietarului imobilului dat în formă autentică, conform art.42 din Legea nr.7/1996. Natura juridică a acestor modificări ale imobilelor este aceea de operațiuni tehnico-materiale, deci ele nu produc efecte juridice, adică nu transferă dreptul de proprietate asupra imobilelor ce formează obiectul lor.
Raportat la cele expuse anterior, operațiunea de dezlipire este o operațiune tehnico materială și nu una juridică, motiv pentru care instanța de judecată nu poate dispune efectuarea unei astfel de operațiuni, aceasta fiind exclusiv atributul O. de C. și P. I. și se realizează în urma demersului făcut de proprietarul imobilului, consimțământul acestuia urmând să fie dat în formă autentică.
S-a constatat așadar că în mod eronat instanța de fond a dispus modificarea cărții funciare a imobilului cu numărul cadastral 9874, 9874/1 și 9874/2 în sensul dezlipirii suprafeței de 1419 mp din suprafața totală de 2634 mp, pentru o astfel de soluție neexistând suport juridic. Pentru ca reclamanta R. L. să obțină înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra terenului dobândit prin actul de adjudecare trebuie să procedeze în condițiile art.34 din Legea nr.7/1996 la rectificarea cărții funciare deschisă pentru pârâții P. I. și B. E. și ulterior să solicite Oficiului de C. și P. I. Gorj înscrierea dreptului său de proprietate în cartea funciară.
A fost nefondată susținerea apelanților pârâți în sensul că acțiunea dedusă judecății este prematur formulată și, de asemenea, nu se poate reține incidența în cauză a excepției autorității de lucru judecat raportat la sentința civilă nr.3810/27.04.2011 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/318/2010, litigiul respectiv având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară formulată de petenta R. L. ca urmare a respingerii cererii de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra terenului dobândit de aceasta prin actul de adjudecare.
S-a constatat că între prezenta cauză și dosarul amintit anterior nu există identitate de obiect, astfel că nu se poate reține excepția autorității de lucru judecat invocată de apelanții pârâți.
Referitor la legitimitatea procesuală pasivă a O. de C. și P. I. Gorj, raportat la dispozițiile art.501 din Legea nr.7/1996, s-a concluzionat că această instituție nu are calitate procesuală pasivă în cauză, astfel că și această critică este fondată.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta R. L., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea recursului a arătat că instanța de judecată nu a înțeles că a promovat prezenta acțiune pentru dezlipirea suprafeței de 1419 mp din totalul de 2634 mp deținută de cei doi pârâți întrucât situația reală din teren nu mai corespunde, aceștia fiind în prezent proprietari doar pentru diferența dintre 2634 mp și 1419 mp, deci pentru o suprafață totală de 1215 mp și a solicitat alocarea unui număr cadastral nou, în conformitate cu Legea nr.7/1996, respectiv dispozițiile art.42. A considerat că instanța de apel a apreciat eronat obiectul cererii deduse judecății și i-a respins acțiunea considerând că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.34 din Legea 7/1996, dispoziții pe care ar trebui să le urmeze.
În altă ordine de idei, a arătat că instanța de apel în mod cu totul eronat i-a respins acțiunea, pronunțând o decizie netemeinică și nelegală, conform căreia ar putea proceda conform dispozițiilor art.34 din Legea nr.7/1996. Instanța de apel nu a avut un rol activ și i-a respins acțiunea fără nici un temei legal, singurul temei de drept aplicabil în speță fiind cel prevăzut de art.42 în care se menționează la alin.1că imobilul înscris în cartea funciară se poate modifica prin alipiri, dezlipiri sau prin mărirea sau micșorarea întinderii acestuia.
A menționat că a încercat în două rânduri intabularea dreptului său de proprietate, însă i-a fost respinsă pe motivul că suprafața sa de 1419 mp se suprapune cu suprafața deținută de cei doi pârâți și acesta a fost și motivul pentru care a solicitat dezlipirea suprafeței de 1419 mp din suprafața totală de 2634 mp deținută de cei doi pârâți pentru a nu mai avea probleme în privința suprapunerii.
Instanța de apel nu a înțeles obiectul cererii și în mod nelegal i-a respins acțiunea, prin această hotărâre fiindu-i încălcat dreptul său la intabularea proprietății care reprezintă un atribut al dreptului de proprietate imobiliară și nici nu a analizat capătul de cerere privind obligarea O. de C. și P. I. Gorj să efectueze cuvenitele mențiuni la numerele cadastrale 9874, 9874/1 și 9874/2 decât prin prisma excepției invocate, a lipsei calității procesuale pasive și nu pe fondul cauzei.
A mai arătat că instanța de apel, printr-o motivare sumară și contradictorie, prin prisma probelor administrate de instanța de fond, cu referire la proba cu înscrisuri și expertiza de specialitate topografică a reținut că nu se impune admiterea cererii sale de chemare în judecată.
Prin decizia civilă nr.6935/20.06.2013 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ a fost admis recursul formulat de recurenta reclamantă R. L. împotriva deciziei civile nr.148/21 martie 2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ și în contradictoriu cu intimații pârâți P. I., B. E., O. de C. și P. I., a fost casată decizia și trimisă cauza spre rejudecare la instanța de apel.
Examinând sentința prin prisma criticilor invocate și a apărărilor formulate, cât și în temeiul art.304pct.1-9 C.pr.civ, s-a constatat că nu a fost cercetat fondul cauzei și hotărârea este afectată de motivul de casare prevăzut de art.312 alin.3 C.pr.civ.
Astfel, deși învestirea instanței a constat în modificarea cărții funciare emisă pe numele celor doi pârâți în sensul dezlipirii suprafeței de 1419 mp din suprafața totală de 2634 mp deținută de aceștia, imobil căruia i s-a atribuit de către O. de C. și P. I. Gorj numărul cadastral 9874, 9874/1 și 9874/2 și obligarea O. de C. și P. I. Gorj să efectueze cuvenitele mențiuni la numerele cadastrale 9874, 9874/1 și 9874/2, iar în urma acestei mențiuni să se dispună intabularea dreptului său de proprietate pentru suprafața de 1419 mp, instanța de apel nu s-a pronunțat în aceste limite.
S-a menționat că instanța de prim control judiciar a argumentat soluția sa numai cu privire la modificarea cărții funciare în sensul dezlipirii, respectiv dezmembrării suprafeței de 1419 mp din suprafața totală de 2634 mp înscrisă în Cartea Funciară a localității Tg-J. cu număr cadastral 9874, 9874/1 și 9874/2, reținând că natura juridică a acestor modificări ale imobilelor este aceea de operațiuni tehnico-materiale care nu produc efecte juridice, adică nu transferă dreptul de proprietate asupra imobilelor ce formează obiectul lor. Raționamentul a fost că această operațiune de dezlipire este o operațiune tehnico materială și nu una juridică, iar apelanta reclamantă avea posibilitatea de a face alte demersuri judiciare, respectiv să procedeze în condițiile art.34 din Legea nr.7/1996 la rectificarea cărții funciare deschisă pentru pârâții P. I. și B. E. și ulterior să solicite Oficiului de C. și P. I. Gorj înscrierea dreptului său de proprietate în cartea funciară, dar procedând în această modalitate instanța nu a motivat suficient de convingător ce a avut în vedere atunci când a menținut soluția de respingere privind intabularea dreptului de proprietate al recurentei reclamante pentru terenul în suprafață de 1419 mp.
S-a concluzionat că aceasta echivalează cu nesoluționarea fondului cauzei în raport de limitele în care a fost efectuată învestirea instanței.
Astfel, acțiunile de carte funciară reglementate de Legea nr.7/1996 se împart, după obiectul lor, în acțiuni în prestație tabulară, acțiuni în justificare tabulară și acțiuni în rectificarea înscrierilor de carte funciară, iar această diviziune se reflectă, în mod corespunzător pe plan legislativ. Acțiunile de carte funciară sunt mijloace juridice specifice (de drept tabular) prin care se asigură sancționarea celor care sunt ținuți să tolereze înscrierea strămutării, constituirii, modificării sau stingerii unui drept tabular, în cazul în care aceștia refuză să predea, pe cale amiabilă, înscrisurile necesare efectuării înscrierilor corespunzătoare.
Acțiunea de carte funciară nu este o acțiune autonomă, ci se grefează pe o altă acțiune de drept comun (acțiune în nulitate, în rezoluțiune ori revocatorie, etc), care constituie suportul juridic al acțiunii de carte funciară (este cazul acțiunii în rectificare, dar ea poate să aibă în alte cazuri numai caracter principal (acțiunea în prestație sau în justificare tabulară).
Noua concepție a legiuitorului care stă la baza modificărilor aduse în anul 2005 Legii nr.7/1996, constă în revenirea parțială la sistemul vechilor cărți funciare, bazat pe principiul efectului constitutiv al înscrierilor. Din coroborarea art.20, 21, 27 și 47 din lege rezultă că drepturile reale asupra imobilelor dobândite sau modificate, în temeiul unor acte juridice valabil încheiate, devin opozabile terților numai de la data înscrierii lor în cartea funciară, însă nu pot fi stinse decât prin radierea lor din cartea funciară.
Înainte de înscriere actul juridic produce efecte limitate, respectiv transferul, constituirea sau modificarea dreptului real operează numai între părțile contractante, iar nu și față de terți și deci, cu alte cuvinte, actul juridic rămâne cantonat în sfera raportului obligațiilor, întrucât față de terți dreptul real nu se poate transmite, naște sau modifica, decât prin efectul înscrierii în cartea funciară (art.25). De aceea, cel care s-a obligat la strămutarea, constituirea sau modificarea dreptului real imobiliar este obligat să predea înscrisurile necesare pentru înscrierea dreptului, iar dacă este vorba de stingerea unui asemenea drept, să predea toate actele necesare pentru radierea lui din cartea funciară.
Această obligație a antecesorului tabular poartă denumirea de prestațiune tabulară (art.27 alin.1 și 2) prin care se cere acestuia să predea înscrisurile necesare cu efectul înscrierii lor, iar în caz de refuz se dispune înscrierea dreptului și hotărârea judecătorească irevocabilă va înlocui înscrisurile (art.27 alin.3 și art.34 pct.4).
În cauză, s-a apreciat că instanța nu a lămurit adevăratele raporturi juridice dintre părți, respectiv dacă demersul judiciar al recurentei reclamante poate reprezenta sau nu o acțiune în justificare tabulară, în sensul că aceasta urmărește să obțină intabularea dreptului de proprietate (e adevărat în temeiul actului de adjudecare, contestat într-un anumit fel de intimații pârâți) sau și o acțiune în rectificare, ca efect al operațiunii de dezlipire a imobilelor, în sensul că din suprafața totală de 2634 mp deținută de cei doi intimați pârâți să fie dezlipită suprafața de 1419 mp, reprezentând dreptul de proprietate al recurentei reclamante, astfel că această situație implică o rectificare corespunzătoare a cărții funciare.
Astfel, lato sensu, acțiunea în rectificare este acea acțiune prin care orice persoană interesată poate solicita, în cazurile prevăzute de lege radierea sau îndreptarea înscrierilor de carte funciară în scopul restabilirii concordanței dintre starea tabulară și situația juridică reală a imobilului cuprins în cartea funciară. De regulă, acțiunea în rectificarea înscrierii de carte funciară, este o acțiune accesorie, grefată pe o acțiune principală care constituie suportul său juridic, respectiv pe acțiunea care însoțește dreptul subiectiv lezat sau vătămat de înscrierea nevalabilă ori inexactă. Prin excepție, acțiunea în rectificare are caracter principal, printre alte situații atunci când nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului (așa cum se pretinde prin acțiunea de față).
Rectificarea notărilor se poate cere de persoana interesată dacă nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului personal, faptului sau raportului juridic notat sau a încetat efectul actului juridic în temeiul căruia s-a făcut notarea.
S-a mai arătat de către instanța de recurs că recurenta reclamantă a solicitat prin cererea introductivă dezlipirea terenului de 1419 mp din întregul imobil și pe cale de consecință intabularea dreptului său de proprietate sub alt număr cadastral, arătând că în prealabil a solicitat Oficiului de C. și P. I. Gorj intabularea dreptului său de proprietate, iar prin adresa nr.3/_/24.10.2008 i s-a comunicat (filele 26 și următoarele dosar fond) că terenul dobândit prin actul de adjudecare este inclus în suprafața aferentă înscrisă sub nr.9874, fiind necesară dezmembrarea.
În consecință, s-a reținut că recurenta reclamantă urmărește intabularea dreptului său de proprietate, chiar dacă dreptul tabular nu este înscris provizoriu și fără ca O. de C. și P. I. Gorj să se pronunțe asupra celor solicitate prin încheiere pentru ca partea interesată să poată cere instanței competente să cenzureze un asemenea refuz, fiind o persoană interesată nemijlocit în rezolvarea efectivă a situației sale.
Potrivit art.25 din Legea nr.7/1996 „proprietarii unor imobile învecinate, în vederea unei mai bune exploatări a acestora, pot să le alipească într-un imobil, în baza unei documentații cadastrale și a actului autentic, întocmite în condițiile legii. Actele de alipire și dezlipire a imobilelor înscrise în cartea funciară se încheie în formă autentică”.
De asemenea, art.32 prevede că „soluționarea plângerii împotriva încheierii de carte funciară, a acțiunii în justificare tabulară, în rectificare, precum și prestație tabulară se face fără citarea oficiului teritorial”, iar potrivit art.33 „înscrierile și radierile efectuate în cărțile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza hotărârii instanței judecătorești definitive și irevocabile sau pe cale amiabilă, în baza unei declarații date în formă autentică, de titularul tabular, respectiv de titular, în baza unei documentații cadastrale. Prevederile art.31 se vor aplica în mod corespunzător”.
Art.39 alin.3 prevede că „în cazul înscrierii unei construcții, al dezlipirii sau alipirii unor imobile înscrise în cărți funciare întocmite în baza Decretului-lege nr.115/1938 și pentru înscrierea imobilelor dobândite în temeiul legilor de restituire a proprietăților funciare, se va întocmi o documentație cadastrală în vederea deschiderii unei noi cărți funciare, potrivit prevederilor prezentei legi”, iar art.43 stipulează că „orice neînțelegeri cu privire la identificarea și măsurarea parcelelor de teren, precum și cu privire la proprietarii acestora, se vor soluționa de către instanțele judecătorești”.
Instanța nu a lămurit adevăratele raporturi juridice dintre părți și nici nu s-a pronunțat în limitele învestirii și cu atât mai mult nu a avut în vedere că „dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale sunt opozabile față de terți, fără înscrierea în cartea funciară, când provin din succesiune, accesiune, vânzare silită și uzucapiune. Aceste drepturi se vor înscrie, în prealabil, dacă titularul înțelege să dispună de ele. În aceleași condiții sunt opozabile față de terți și drepturile reale dobândite de stat și de orice persoană, prin efectul legii, prin expropriere sau prin hotărâri judecătorești. Titularul drepturilor dobândite prin modurile enumerate, nu poate însă dispune de ele, decât după ce acestea au fost înscrise în prealabil în cartea funciară”.
În speță, s-a reținut că recurenta justifică interes pentru ca dreptul său de proprietate care a fost dobândit potrivit actului de adjudecare în urma vânzării silite să fie intabulat (ca efect al dezlipirii), iar instanța avea obligația să se pronunțe în aceste limite și să verifice care au fost impedimentele care au făcut imposibilă înscrierea acestui drept, inclusiv să solicite Oficiului de C. și P. I. Gorj toate înscrisurile relevante și acesta să precizeze de ce nu a dispus prin încheiere asupra celor solicitate de partea interesată sau dacă refuzul acestuia este justificat obiectiv.
În temeiul art.312 alin.3 C.pr.civ. raportat la art.304 pct.9 C.pr.civ. a fost admis recursul, casată decizia și trimisă cauza pentru rejudecarea fondului pricinii de către instanța de apel, instanță care, potrivit art.295 alin.2 C.pr.civ. va putea încuviința refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanță și se va pronunța în limitele învestirii, în raport de susținerile și apărările părților litigante și înscrisurile relevante transmise de O. de C. și P. I. Gorj, pentru a se asigura o justă soluționare a cauzei.
În rejudecarea apelului s-a format dosarul nr._ .
În acest dosar apelantul pârât a depus un set de înscrisuri constând în copia procesului verbal nr._/16.07.2008, copia certificatului pentru atestare că petentul este cunoscut ca proprietar emis la data de 16.07.2008, copia convenției încheiate la data de 15.03.2002, planuri de amplasament și delimitare a imobilelor, tabel de mișcare parcelară, două decizii de impunere din 03.09.2008 și declarația lui V. A..
De asemenea, s-au solicitat de către instanța de apel relații cu privire la mențiunile din cartea funciară existente pentru suprafața de 2634 mp situată pe raza localității Tg-J. și deținută în proprietate de B. E., aceste relații fiind comunicate prin adresa nr.3/1092/31.10.2013 și adresa nr.3/_/23.01.2014 emise de O. de C. și P. I. Gorj.
Prin decizia nr.163 din 21 februarie 2014 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, s-a respins apelul declarat de apelanții pârâți P. I., domiciliat în Tg-J., ., județul Gorj și B. L., domiciliată în Tg-J., ., județul Gorj împotriva sentinței civile nr._/13.11.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ și în contradictoriu cu intimata reclamantă R. L..
S-a admis apelul declarat de apelantul pârât O. de C. și P. I. Gorj, cu sediul în Tg-J., ..3 A, jud.Gorj împotriva sentinței civile nr._/13.11.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ .
S-a schimbat sentința civilă nr._/13.11.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ în sensul că s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a lui P. I., excepția autorității lucrului judecat și excepția prematurității acțiunii invocate de P. I. și B. L. și excepția lipsei calității procesuale pasive a Oficiului de C. și P. I. Gorj invocată de O. de C. și P. I. Gorj.
S-a admis acțiunea civilă promovată de reclamanta R. L. și s-a dispus anularea numerelor cadastrale 9874/1 și 9874/2 cu revenirea la situația anterioară, în sensul existenței numărului cadastral 9874 pentru întreaga suprafață de 2634 mp, cu dezmembrarea ulterioară a suprafeței de 2634 mp în două suprafețe distincte, respectiv suprafața de 1419 mp cu vecinătățile din lucrarea C. D. și diferența de 1215 mp și s-a dispus intabularea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei R. L. pentru suprafața de 1419 mp.
S-a reținut, urmare a realizării executării silite în dosarul nr.105/E/2007 al Biroul Executorului Judecătoresc O. C. s-a procedat la vânzarea la licitație publică a imobilului teren în suprafață de 1584 mp situat în Tg-J., ., jud.Gorj învecinat la nord cu Ferma pomicolă, la sud cu B. G., la est cu rest proprietate B. E. și vest cu B. D., imobil aflat în proprietatea debitoarei B. E.. În urma întocmirii procesului verbal de licitație și finalizării licitației publice imobilul a fost adjudecat în favoarea lui R. L., care a achitat prețul de 7304 lei stabilit cu ocazia executării silite, iar executorul judecătoresc a întocmit pe cale de consecință actul de adjudecare din 28.08.2008 prin care s-a statuat calitatea adjudecatarei R. L. de proprietar asupra imobilului în suprafață de 1584 mp menționat anterior.
Deoarece după obținerea actului de proprietate de către R. L., B. E. și P. I. nu au respectat acest titlu de proprietate, R. L. a promovat pe rolul Judecătoriei Tg-J. o acțiune civilă având ca obiect revendicarea terenului, iar prin sentința civilă nr.3292/11.04.2011 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, astfel cum a fost completată prin sentința civilă nr.41/20.06.2011 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în același dosar, a fost obligat pârâtul P. I. să lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 1419 mp care a făcut obiectul actului de adjudecare și au fost obligați pârâții P. I. și B. E. să ridice gardul amplasat pe latura de nord a terenului în suprafață de 1419 mp și în caz de refuz a fost autorizată R. L. să execute această lucrare pe cheltuiala debitorilor.
Proprietarul R. L. a procedat la executarea silită a dispozițiilor din acest titlu executoriu în dosarul nr.339/E/2011 al Biroul Executorului Judecătoresc asociați O. C. și O. D. și, de asemenea, a realizat demersuri în vederea înscrierii în cartea funciară a terenului adjudecat la licitație publică.
Cu ocazia acestei solicitări adresate O. de C. și P. I. Gorj i s-a comunicat că imobilul în suprafață de 1419 mp figurează ca având alocat număr cadastral 9874 (număr alocat unei suprafețe de 2634 mp) și numărul cadastral 9874 a fost ulterior dezmembrat, formându-se două numere cadastrale, și anume 9874/1 pentru suprafața de 1376 mp și 9874/2 pentru suprafața de 1258 mp.
Prima solicitare realizată de proprietarul R. L. pentru înscrierea terenului în cartea funciară a fost făcută în cursul anului 2010, iar prin sentința civilă nr.1230/18.02.2010 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ a fost respinsă acțiunea formulată de R. L. în vederea anulării în parte pentru suprafața de 1584 mp a numărului cadastral 9874, reținându-se că în cauză nu s-a urmat procedura prevăzută de art.20 din legea nr.7/1997 privind formularea unei cereri către O. de C. și P. I. Gorj în acest sens și contestarea ulterioară în instanța de judecată, iar pe de altă parte suprafața de 1584 mp nu a fost corect identificată și numărul cadastral a cărui anulare se solicită figurează ca având doi proprietari, P. I. și B. E..
Din cuprinsul raportului de expertiză întocmit de domnul expert C. D. în fața instanței de fond rezultă că terenul în litigiu are suprafața de 1419 mp și vecinătățile menționate în cuprinsul actului de adjudecare, iar conform relațiilor comunicate de către O. de C. și P. I. Gorj suprafața de 1419 mp care reprezintă terenul asupra căruia poartă obiectul litigiului de față este inclusă în suprafața de 2634 mp având număr cadastral 9874 și care a fost dezmembrată în două imobile, și anume un imobil în suprafață de 1376 mp cu numărul cadastral 9874/1 și, respectiv, un imobil în suprafață de 1258 mp cu numărul cadastral 9874/2, niciunul dintre cele două numere cadastrale nefiind înscrise în cartea funciară.
Pentru a se pronunța asupra apelurilor formulate de apelanții pârâți P. I. și B. L. și de către O. de C. și P. I. Gorj împotriva sentinței instanței de fond, tribunalul a stabilit în mod prioritar cadrul procesual și motivele de apel cu privire la care urmează să se pronunțe.
Astfel, prin acțiunea civilă promovată pe rolul Judecătoriei Tg-J. în prezenta cauză reclamanta R. L. a chemat în judecată pârâții P. I., B. E. și O. de C. și P. I. Gorj solicitând modificarea cărții funciare a notării în cartea funciară sau a numărului cadastral emise în favoarea celor doi pârâți pentru suprafața totală de 2634 mp, în sensul dezmembrării suprafeței de 1419 mp din suprafața totală și obligarea O. de C. și P. I. Gorj să efectueze cuvenitele mențiuni în ceea ce privește numerele cadastrale 9874, 9874/1 și 9874/2, iar în urma realizării acestor mențiuni să se dispună intabularea dreptului de proprietate al reclamantei R. L. pentru suprafața de 1419 mp care a făcut obiectul actului de adjudecare emis de executorul judecătoresc O. C. la data de 28.08.2008.
În cadrul acestei acțiuni civile s-au invocat de către O. de C. și P. I. Gorj și P. I. lipsa calității procesuale pasive și de către pârâții P. I. și B. E. excepția prematurității cererii și excepția autorității de lucru judecat, iar prin sentința apelată în cauza de față instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepțiilor invocate și a admis în parte acțiunea civilă.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel apelanții pârâți P. I. și B. E., apelul fiind declarat și motivat la data de 29.12.2012, în termen de 15 zile de la data comunicării sentinței instanței de fond (după cum rezultă din dovezile de comunicare existente la filele 80 și 82 din dosarul nr._ al Judecătoriei Tg-J.) și O. de C. și P. I. Gorj a declarat apel la data de 27.12.2012, motivele de apel fiind depuse la data de 7.03.2013, peste termenul de 15 zile prevăzut de lege pentru motivarea apelului (după cum rezultă din dovada de comunicare existentă la fila 79 din dosarul de fond hotărârea a fost comunicată la data de 12.12.2012.)
Pe cale de consecință, instanța de față a fost învestită cu soluționarea apelului promovat de P. I. și B. E. în limitele acestor motive de apel depuse la dosar cu respectarea termenului prevăzut de art.284 alin.1 C.pr.civ. și art.287 alin.4 C.pr.civ. și, de asemenea, este învestită cu verificarea apelului promovat de O. de C. și P. I. Gorj în limitele prevăzute de art.292 alin.2 C.pr.civ.
Analizând astfel legalitatea și temeinicia sentinței instanței de fond prin prisma motivelor, susținerilor, probatoriilor și argumentelor invocate în fața instanței de fond și a instanței de apel, tribunalul a reținut că după cum s-a arătat deși au fost invocate excepția prematurității cererii, excepția autorității de lucru judecat și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților P. I. și O. de C. și P. I. Gorj, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra niciuneia dintre aceste excepții, excepțiile urmând să fie analizate de către instanța de apel.
În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat, aceasta a fost invocată în raport de sentința civilă pronunțată în dosarul nr._/318/2010 al Judecătoriei Tg-J., însă tribunalul a apreciat că în speță nu este întrunită tripla identitate de părți, obiect și cauză prevăzută de art.1201 C.civil în raport de această hotărâre judecătorească, lipsind identitatea de obiect. Astfel, în dosarul nr._/318/2010 al Judecătoriei Tg-J. obiectul cauzei l-a reprezentat plângerea împotriva încheierii de carte funciară nr._/22.07.2010 prin care O. de C. și P. I. Gorj s-a pronunțat asupra cererii formulate de R. L. cu privire la intabularea dreptului său de proprietate pentru suprafața de 1419 mp, iar în cauza de față obiectul litigiului îl reprezintă, după cum s-a arătat, modificarea numărului cadastral realizat cu privire la suprafața de 2634 mp, în sensul dezalipirii suprafeței de 1419 mp din această suprafață și intabularea ulterioară a dreptului de proprietate în favoarea reclamantei R. L. pentru această suprafață de teren. În dosarul nr._/318/2010 al Judecătoriei Tg-J. obiectul reprezentându-l o plângere împotriva încheierii de carte funciară întemeiată pe dispozițiilor art.34 din legea nr.7/1996, iar în cauza de față obiectul îl reprezintă anularea numerelor cadastrale și dezmembrarea suprafeței de 1419 mp în litigiu, nu sunt incidente dispozițiile art.1201 cod civil și a fost respinsă excepția autorității de lucru judecat.
O a doua excepție invocată în cauză de intimații pârâți P. I. și B. E. vizează prematuritatea cererii de chemare în judecată, prematuritate raportată la faptul că imobilul cu privire la care se solicită rectificarea mențiunilor din cartea funciară se află în indiviziune între cei doi pârâți chemați în judecată și abia după partajarea dintre P. I. și B. E. urmează să se stabilească proprietarul terenului.
Analizând această excepție, tribunalul a reținut că situația juridică a terenului de imobil aflat în indiviziune între P. I. și B. E. și lipsa unei acțiuni de partajare a acestui imobil între cei doi coproprietari nu împiedică în nici un mod soluționarea acțiunii civile de față și care are ca obiect remedierea înscrierilor din cartea funciară într-o asemenea modalitate în care proprietarul suprafeței de 1419 mp să poată înscrie terenul în calitate de proprietar pentru a putea obține opozabilitatea dreptului său față de terți. A fost respinsă pe cale de consecință și excepția prematurității cererii de față, cu motivarea că rectificarea mențiunilor din cartea funciară nu este condiționată nici de lege și nici de situația juridică a imobilului de promovarea unei cereri de ieșire din indiviziune.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P. I. și întemeiată pe aspectul că acesta din urmă nu are calitatea de debitor al reclamantei R. L., tribunalul a reținut că potrivit dispozițiilor legale în materie calitatea procesuală pasivă este dată de identitatea dintre titularul obligației din raportul juridic dedus judecății și persoana chemată în judecată, iar cum în speța de față terenul în litigiu figurează cu notări în cartea funciară al cărui titular este și P. I. alături de B. E., în speță există această identitate, fiind respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P. I..
De asemenea, și pârâtul O. de C. și P. I. Gorj a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în litigiul de față în raport de obiectul cauzei și de dispozițiile art.32 din legea nr.7/1996, însă instanța a reținut că litigiul de față nu are ca obiect o plângere la cartea funciară întemeiată pe dispozițiile art.31 din Legea nr.7/1996 cu privire la care s-a statuat că oficiile de cadastru și publicitate imobiliară nu au calitate procesuală pasivă și deci statuările menționate nu-și găsesc aplicabilitate în cauză. Totodată, în speță există identitate între persoana acestui pârât chemat în judecată și persoana celui obligat în raportul de drept substanțial, deoarece mențiunile din cartea funciară în ceea ce privește alocarea numărului cadastral, dezmembrările și formarea unor noi numere cadastrale, precum și alipirile numerelor cadastrale sunt atributul exclusiv al O. de C. și P. I. Gorj, în conformitate cu dispozițiile Ordinului nr.634/2006,fiind respinsă pe cale de consecință, în baza art.32 din legea nr.7/1996 raportat la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului O. de C. și P. I. Gorj invocată de acest pârât în fața instanței de apel.
Cum apelul promovat de apelanții pârâți P. I. și B. E. vizează exclusiv excepția autorității de lucru judecat, excepția prematurității cererii și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P. I., iar aceste excepții au fost apreciate ca neîntemeiate, în baza art.294-295 C.pr.civ. a fost respins ca nefondat apelul formulat de apelanții pârâți împotriva sentinței de fond.
În ceea ce privește apelul promovat de apelantul pârât O. de C. și P. I. Gorj și analizat în condițiile prevăzute de art.292 alin.2 C.pr.civ.(ca urmare a nemotivării sale în termen) tribunalul a reținut că urmează să realizeze o verificare a legalității și temeiniciei sentinței de fond în raport de motivele și apărările invocate doar în fața primei instanțe și de cadrul procesual stabilit în cauza de față.
Astfel, după cum rezultă din relațiile comunicate de O. de C. și P. I. Gorj suprafața de 2634 mp cu privire la care s-a alocat numărul cadastral 9874 ca urmare a cererii formulate de proprietarul P. I. nu apare înscrisă în cartea funciară, pentru acest teren fiind alocat doar număr cadastral. Ulterior, ca urmare a cererii de dezmembrare formulată de P. I. pentru suprafața d e1376 mp parte integrantă din suprafața de 2634 mp, s-a procedat la dezlipirea numărului cadastral 9874, formându-se două numere cadastrale distincte, și anume 9874/1 pentru suprafața de 1376 mp și 9874/2 pentru suprafața de 1258 mp, nici aceste două numere cadastrale nou formate nefiind înscrise în cartea funciară.
În raport de situația juridică a terenului în suprafață de 1419 mp pentru care reclamanta R. L. deține un act de adjudecare și cu privire la care s-a pronunțat sentința civilă nr.3292/11.04.2011 în dosarul nr._ al Judecătoriei Tg-J. tribunalul a reținut că, deși suprafața de 1419 mp aparține proprietarului R. L., datorită faptului că acest teren a făcut parte inițial din suprafața de 2634 mp cu privire la care s-a alocat numărul cadastral 9874 în favoarea proprietarilor P. I. și B. E. nu poate fi intabulat în favoarea actualului proprietar. Acest lucru deoarece acest număr cadastral a fost modificat prin dezlipire și formarea a două numere cadastrale distincte având suprafețe mai mici de 1419 mp) și în speță sunt aplicabile dispozițiile art.879 Cod civil. După cum rezultă din dispozițiile art.879 Cod civil, imobilul înscris în cartea funciară se modifică prin dezlipiri dacă se desparte o parte din imobil sau se micșorează întinderea acestuia, iar pentru a se putea obține înscrierea dreptului de proprietate al reclamantei R. L. este necesar ca imobilul în suprafață de 1419 mp în litigiu să nu mai figureze cu notări în cartea funciară în favoarea unui alt proprietar. Cum fiecare dintre cele două numere cadastrale formate prin dezmembrarea suprafeței de 2634 mp este inferioară suprafeței de 1419 mp în litigiu, singura posibilitate aflată la îndemâna reclamantei este de a obține anularea celor două numere cadastrale 9874/1 și respectiv 9874/2 (ceea ce a și solicitat prin cererea de chemare în judecată), pentru a se putea reveni la situația inițială a numărului cadastral 9874 alocat pentru suprafața de 2634 mp. Abia după formarea unui singur trup de teren se poate proceda la dezmembrarea acestei suprafețe în două suprafețe distincte, și anume suprafața de 1419 mp identificată în raportul de expertiză întocmit de domnul expert C. D. în fața instanței de fond și reprezentând proprietatea reclamantei și, respectiv, diferența de 1215 mp, cu obligarea O. de C. și P. I. Gorj la intabularea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei R. L. pentru suprafața de 1419 mp.
Pentru această ultimă suprafață de teren reclamanta R. L. deține un act de proprietate opozabil erga omnes potrivit dispozițiilor 518 C.pr.civ.și reprezentat de actul de adjudecare întocmit la data de 28.08.2008 de executorul judecătoresc O. C. cu ocazia executării silite realizate în dosarul nr.105/E/2007, precum și o hotărâre judecătorească irevocabilă prin care i s-a recunoscut calitatea de proprietar în contradictoriu cu pârâții P. I. și B. E. (sentința civilă nr. 3292/11.04.2011 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ ), astfel încât situația juridică a terenului decurgând din mențiunile realizate de O. de C. și P. I. Gorj și conform cărora calitatea de proprietari o au P. I. și B. E. nu mai corespunde realității, impunându-se rectificarea mențiunilor din cartea funciară. Această rectificare a fost solicitată prin cererea de chemare în judecată, solicitându-se modificarea notării sau numărului cadastral, anularea numerelor cadastrale și realizarea mențiunilor necesare în vederea intabulării dreptului de proprietate în favoarea proprietarului R. L., astfel încât soluția menționată anterior apare ca fiind expresia cererii formulată de reclamantă pentru a obține opozabilitatea dreptului său de proprietate.
În consecință, pentru considerentele arătate, tribunalul a apreciat apelul promovat de O. de C. și P. I. Gorj ca fiind întemeiat în ceea ce privește soluția dată pe fondul cauzei de către judecătorie. Astfel, nu se poate proceda la modificarea cărții funciare atâta timp cât imobilul în litigiu nu este înscris în cartea funciară (după cum confirmă O. de C. și P. I. Gorj în adresele comunicate instanței de apel) și nici la dezlipirea suprafeței de 1419 mp din cele două numere cadastrale 9874/1 și 9874/2 (deoarece acestea vizează suprafețe mai mici decât cea de 1419 mp, iar în momentul de față numărul cadastral 9874 nu mai există), fiind admis acest apel.
În baza art.296 C.pr.civ.a fost schimbată sentința de fond în sensul că au fost respinse excepția lipsei calității procesuale pasive a lui P. I., excepția autorității lucrului judecat și excepția prematurității acțiunii invocate de P. I. și B. L. și excepția lipsei calității procesuale pasive a Oficiului de C. și P. I. Gorj invocată de O. de C. și P. I. Gorj. Pe fond, a fost admisă acțiunea civilă promovată de reclamanta R. L. și s-a dispus anularea numerelor cadastrale 9874/1 și 9874/2 cu revenirea la situația anterioară, în sensul existenței numărului cadastral 9874 pentru întreaga suprafață de 2634 mp, cu dezmembrarea ulterioară a suprafeței de 2634 mp în două suprafețe distincte, respectiv suprafața de 1419 mp cu vecinătățile din lucrarea C. D. și diferența de 1215 mp și s-a dispus intabularea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei R. L. pentru suprafața de 1419 mp.
Împotriva deciziei au formulat recurs pârâții P. I. și B. L., criticând-o pentru nelegalitate conform art.304 pct.9 Cod pr.civilă deoarece nici instanța de fond și nici cea de apel nu au verificat fondul cauzei cu privire la dreptul de proprietate asupra terenului, care nu este numai proprietatea lui B. E. ci se află în coproprietatea celor doi recurenți; P. I. nu are calitate procesuală pasivă deoarece nu a încheiat nicio tranzacție cu intimata reclamantă, și oricum aceasta a fost anulată prin sentințele și deciziile ulterioare, iar pe de altă parte nu s-a dispus ieșirea din indiviziune asupra terenului pentru a se identifica suprafața de teren care i-ar reveni recurentei B. E. și reclamantei, prin actul de adjudecare recurentul P. nefiind debitor al creditoarei; actul de adjudecare și actul de punere în posesie nu corespund realității deoarece au ca obiect alte suprafețe decât cele existente în teren.
Criticile formulate nu sunt întemeiate pentru următoarele considerente:
Prin sentința nr.3292/11 aprilie 2011 pronunțată de Judecătoria Tg.J., definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului prin decizia nr.2027/21 dec.2011, pronunțată de Tribunalul Gorj, a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanta R. L. în contradictoriu cu pârâții Brîncovenu E. și P. I., fiind obligat pârâtul P. I. să lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 1419 mp situată în Tg.J. . A jud.Gorj, fiind respinsă acțiunea față de pârâta Brîncovenu E. pentru lipsă de interes, raportat la titlul executoriu reprezentat de actul de adjudecare întocmit la 28 august 2008 în dosarul nr.105/E/2007 al B. O. C.. De asemenea au fost obligați pârâții să ridice gardul amplasat pe latura de nord a terenului de 1419 mp.
Dreptul de coproprietate a celor doi recurenți asupra acestui teren a fost supus analizei instanței de fond în hotărârea prezentată mai sus, aceasta reținând că înscrisurile de care se prevalează cei doi sunt ulterioare litigiului existent între reclamanta R. L. și recurenta B. E., actul inițial datat 1 mai 1992 prevăzând numai vânzarea terenului de V. A. către pârâta B., situație în care deși instanța nu a finalizat demonstrația logică prin concluziile existenței fraudei la lege, s-a reținut în fapt și în drept existența unei fraude la lege față de reclamanta R. L., ceea ce a și dus la adoptarea soluției prezentate.
Având în vedere că litigiul de față are ca obiect anularea numerelor cadastrale eliberate pentru terenul respectiv, nr.9874/1 și 9874/2 cu revenirea la situația anterioară, deoarece la solicitarea recurenților pârâți, prin sentința civilă nr.3292/11 aprilie 2011 pronunțată de Judecătoria Tg.J. s-a reținut că declarațiilor celor doi pârâți nu au fost reale, s-a dovedit existența calității procesuale pasive în ceea ce privește pe pârâtul P. I..
Calitatea procesuală pasivă vizează existența unei identități între persoana chemată în judecată și obligația acelei persoane de a răspunde față de pretențiile invocate împotriva sa. Or, în cauză față de înscrierile din CF a căror anulare s-a solicitat se constată că P. I. nu a fost introdus în cauză numai pentru opozabilitatea hotărârilor judecătorești așa cum se invocă prin motivele de recurs, ci obiectul acestei acțiuni îl privește în mod direct față de înscrierea în CF.
Celelalte motive de recurs invocate cu privire la existența coproprietății celor doi recurenți asupra suprafeței de teren respective, inexistența unei acțiuni de ieșire din indiviziune și de repartizare a suprafeței de teren în litigiu către recurenta B. E. nu sunt de natură a schimba soluția adoptată în prezenta acțiune de CF, atât timp cât prin sentința civilă nr.3292/11 aprilie 2011, pronunțată de Judecătoria Tg.J., s-a tranșat în mod definitiv și irevocabil situația juridică a terenului în litigiu ca fiind proprietatea reclamantei R. L..
Într-adevăr nu se poate invoca autoritatea de lucru judecat prev. de art.1201 Cod civil atât timp cât cauza și obiectul celor două acțiuni nu sunt identice, dar acest lucru nu exclude puterea de lucru judecat a sentinței civile pronunțată în revendicare, care semnifică faptul că o acțiune nu poate fi judecată în mod definitiv și irevocabil decât o singură dată, iar hotărârea este prezumată a exprima adevărul astfel încât nu trebuie să intre în contradicție cu o altă hotărâre (art.1200 pct.4 Cod civil).
Recurenții au avut calitatea de pârâți și în acțiunea în revendicare formulată de intimata reclamantă astfel încât în noua judecată reclamanta se poate prevala de dreptul recunoscut prin hotărârea definitivă și irevocabilă fără ca pârâții sau instanța să mai poată lua în discuție existența dreptului respectiv.
Față de cele expuse urmează ca în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă să fie respins ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții P. I., B. L. împotriva deciziei civile nr. 163/21.02.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția I Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă R. L. și intimatul pârât O. DE C. ȘI P. I..
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 Iulie 2014.
Președinte, L. M. L. | Judecător, N. D. | Judecător, Florența C. C. |
Grefier, A. P. |
red.jud.N.D.
Tehn.M.D.2 ex
J.f.D.J.
J.a. V.B.
N.B.
17.07.2014
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 1085/2014. Curtea de Apel CRAIOVA | Expropriere. Decizia nr. 2553/2014. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
