Revendicare imobiliară. Decizia nr. 6976/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 6976/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 25-06-2013 în dosarul nr. 6976/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 6976
Ședința publică de la 25 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C.
Judecător P. P.
Judecător M. P.
Grefier M. V. A.
************************
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta S. C. DE C.. " C. " N., împotriva deciziei civile nr. 532/05.12.2012, pronunțată de Tribunalul Gorj –Secția I Civilă, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă C. M., având ca obiect revendicare imobiliară
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta pârâtă S. C. DE C.. " C. " N., reprezentată de consilier juridic M. G. și avocat R. M., intimata reclamantă C. M., reprezentată de avocat P. A. D..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care,
Consilier juridic M. G. pentru recurenta pârâtă S. C. DE C.. " C. " N., a depus la planșe fotografice și dosar Hotărâre nr. 4679 emisa de Prefectura Gorj – Comisia Jud. pentru stabilirea dreptului de proprietate.
Avocat P. A. D. pentru intimata reclamantă C. M., a arătat că nu a primit o copie a înscrisurilor depuse dar le-a observat pe cele existente la dosar.
Curtea, constatând ca nu mai sunt formulate alte cereri sau invocate excepții, a apreciat cauza in stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat R. M. pentru recurenta pârâtă S. C. DE C.. " C. " N., susținut motivele de recurs formulate în scris arătând că reclamanta a deținut permanent suprafața de 99 mp in totalul suprafeței de 2978 mp, intabulata in C.F. proprie, in aceasta suprafața fiind inclusa suprafața de 300 mp din actul de donație al anului 1949, car se include la rândul ei in suprafața de 2100 mp menționata in Certificatul de moștenitor 222/1980, emis de notariatul Tg-Carbunști.
A solicitat în principal admiterea recursului, desființarea deciziei apelate, menținerea sentinței de fond si obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata făcute la fond, in apel și in recurs.
În subsidiar a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei apelate și trimiterea cauzei la rejudecare in apel pentru ca Tribunalul sa stabilească cu propria lui convingere, in raport de probatoriile administrate, daca suprafața de 99 mp a avut vreodată amplasamentul pretins de reclamanta, reconstituit in procedura Legii 18/91, cum anume a ocupat parata acest teren si daca prin aceasta ocupațiune si-a mărit proprietatea de 800 mp, dobândita prin donație in 1966, iar autorul reclamantei a pierdut cei 99 mp din Proprietatea sa de 300 mp, dobândita prin donație in anul 1949, stabilindu-se concret amplasamentul celor 99 mp la nivelul anului 1949 si in prezent.
Consilier juridic recurenta pârâtă S. C. DE C.. " C. " N., a pus concluzii de admitere a recursului, modificarea deciziei in sensul respingerii apelului și menținerea sentinței.
Avocat P. A. D. pentru intimata reclamantă C. M., a susținut că ternul în litigiul face parte din terenul ce a fost primit în donație la 10.06.1949 de la numitul Gigulan I.. A solicitat respingerea recursului ca nefondat, menținerea deciziei ca temeinică și legală cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr. 336/05 martie 2012 pronunțată de Judecătoria N. în dosarul nr._ a fost respinsă acțiunea civilă în revendicare, formulată de reclamanta C. M., domiciliată în orașul N., ., județul Gorj, împotriva pârâtei . sediul în N., județul Gorj.
Pentru a pronunța această sentință a reținut instanța că în speță nu s-a făcut dovada îndeplinirii celor două condiții impuse pentru admisibilitatea acțiunii în revendicare respectiv dovada proprietății și a ocupării nelegitime din partea pârâtului.
Astfel, deși reclamanta a făcut dovada proprietății pentru suprafața revendicată de 99 mp care este inclusă în titlul său de proprietate nu a făcut dovada certă a ocupațiunii acestui teren de către pârâtă întrucât expertiza efectuată nu a putut stabili cu certitudine amplasamentul suprafeței existând nelămuriri cu privire la lățimea acestuia.
În această situație a apreciat instanța de fond că incertitudinile cu privire la amplasamentul terenului trebuiau lămurite în cadrul procedurii speciale de reconstituire, acestea neputând fi soluționate în cadrul acțiunii în revendicare, din probatoriul administrat rezultând că terenurile din actele părților s-ar suprapune pe 8,06 m din colțul din partea de Sud al casei spre Nord, rămânând astfel o dimensiune de 4,17 m între terenurile din actele de donație.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta C. M. criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, cu motivarea că instanța de fond a interpretat eronat probatoriul administrat și a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor legale, neavând în vedere decizia civilă nr.3179/2008 prin care s-a stabilit că suprafața de 99 mp excede terenului de 800 mp primit de pârâtă prin donația din 12,12.1966, hotărâre care este opozabilă pârâtei și a intrat în puterea lucrului judecat, prin ea stabilindu-se totodată că pârâta ocupă acest teren.
Pe de altă parte, instanța nu a avut în vedere concluziile raportului de expertiză în sensul că pârâta nu a respectat la construirea magazinului universal proiectul nici ca formă, nici ca amplasament, iar pe cei 99 mp revendicați se află o construcție-polată edificată din țevi metalice acoperită cu plăci de azbociment în suprafață de 40 mp pentru care nu există autorizație de construcție.
Împotriva sentinței a declarat apel și pârâta C. N. criticând-o pentru nelegalitate sub aspectul omisiunii instanței de a-i acorda cheltuielile de judecată în cuantum de 459 lei.
Prin decizia nr. nr. 532/05.12.2012, pronunțată de Tribunalul Gorj –Secția I Civilă, în dosar nr._, s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta pârâtă S. C. de C. "C. " N. împotriva sentinței civile nr.336/05.03.2012 pronunțată de Judecătoria N. în dosarul nr._ .
A admis apelul declarat de apelanta reclamantă împotriva aceleiași sentințe.
A schimbat sentința în sensul că admite acțiunea.
A obligat pârâta să lase reclamantei în deplină proprietate și pașnică folosință suprafața de 99 m.p. identificată în raportul de expertiză întocmit în apel de expert Gegău I., cu vecini la Nord C. N. pe distanța de 22 m, Sud C. M. pe distanța de 22 m, Est Flitan I. pe distanța de 4,50 m, Vest C. N. pe distanța de 4,50 m.
A obligat pârâta să ridice de pe acest teren construcția polată din țevi metalice acoperită cu plăci în suprafață de 40 mp, iar în caz de refuz autorizează reclamanta să facă această operațiune în contul și pe cheltuiala pârâtei.
A dispus anularea înscrierii pârâtei pentru terenul de 99 m.p. din C.F. 246 număr cadastral 95 și înscrierea reclamantei pentru acest teren.
Pentru a se pronunța astfel instanța de apel a reținut următoarele;
Reclamanta C. M. a investit instanța cu o acțiune având ca obiect revendicare, respectiv obligarea . la a-i lăsa în deplină proprietate și pașnică folosință suprafața de 99 mp, obligația de a face, respectiv demolarea de către pârâtă a unei anexe situată pe acest teren, urmând ca în caz de refuz să fie ea autorizată să efectueze această lucrare în contul și pe cheltuiala pârâtei, precum și rectificare de carte funciară în sensul anulării înscrierii terenului revendicat din cartea funciară de la poziția pârâtei și înscrierea sa pentru acest teren.
Din probatoriul administrat la instanța de fond și în apel, rezultă că reclamantei i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,0099 ha prin titlul de proprietate nr._/29.04.2009, terenul reprezentând curți –construcții situat în tarlaua 53, . fiind învecinat la Nord și Vest cu pârâta, punerea în posesie realizându-se conform procesului verbal de punere în posesie din data de 22.04.2009.
Anterior C. N. a chemat în judecată reclamanta într-o acțiunea având ca obiect plângere la Legea 18/1991, respectiv constatarea nulității art.1 din HCJ nr.4679/15.06.2007 prin care acesteia i se reconstituise dreptul de proprietate pentru cei 99 mp aflați în prezentul litigiu, însă prin decizia nr.3179/18.11.2008 a Tribunalului Gorj acțiunea a fost respinsă, reținându-se cu putere de lucru8 judecat că cei 99 mp reconstituiți prin HCJ 4679/2007 și pentru care ulterior s-a emis titlu de proprietate exced terenului de 800 mp primiți de C. N. ca urmare a donației din 12.12.1966, C. N. deținând în fapt o suprafață mai mare decât cea donată, respectiv 883 mp.
Este evident în contextul acestor probe că reclamanta a făcut dovada calității sale de proprietar absolut și exclusiv asupra terenului revendicat, ca o primă condiție de admisibilitate a acțiunii în revendicare.
Referitor la ocupațiunea, din raportul de expertiză întocmit în apel de expert Gegău I. rezultă că pe terenul proprietatea reclamantei de 99 mp pârâta a construit o anexă copertină din țevi metalice acoperită cu plăci în suprafață de 40 mp, anexă care nu este cuprinsă în autorizația de construire nr.424/09.06.1971 ce a fost eliberată numai pentru construcția magazinului universal P +1, rezultând astfel că este îndeplinită și cea de-a doua condiție de admisibilitate a acțiunii în revendicare, respectiv ocupațiunea fără drept exercitată de pârâtă, întrucât pârâta ocupă nu numai cei 40 mp pe care este edificată anexa ci întreaga suprafață de 99 mp pe care o are închisă în curtea sa așa cum a concluzionat expertul.
Tot din raportul de expertiză rezultă că suprafața de 99 mp proprietatea reclamantei este înscrisă în Cartea Funciară nr-.246 de către pârâtă și are rădăcina nr. cadastral 95.
Referitor la apelul declarat de pârâtă, tribunalul l-a apreciat ca nefondat în condițiile în care a fost admisă acțiunea reclamantei, astfel că parte căzută în pretenții în sensul disp.art.,274 alin. 1 C.pr.civ. este tocmai pârâta, ea nemaifiind îndreptățită astfel la cheltuielile de judecată suportate, în consecință în baza art.296 C.pr.civ. apelul a fost respins ca nefondat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs S. C. DE C.. " C. " N., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, susținând următoarele:
Recurenta învederează în prealabil ca in aceasta cauza, calitate de reclamanta o are C. M., cea care prin cererea introductiva a solicitat Judecătoriei N. sa fie obligata societatea pârâtă „ a-i lăsa in deplina proprietate și liniștita posesie o suprafața de 99 mp. teren si concomitent sa dispună instanța demolarea construcției anexa existenta pe acest teren, dar si anularea înscrierii acestei suprafețe de teren din C.F. deschisa pe numele societății pârâte, anularea numărului cadastral atribuit acestui teren si dispunerea înscrierii acestui teren in C.F. pe numele reclamantei.
Mai explicit cererea paratei a avut 5 (cinci) capete de cerere, care ar fi presupus achitarea a cinci taxe de timbru.
Ori, reclamanta a timbrat doar capătul de cerere în revendicare!
Prima instanța a respins acțiunea reclamantei, cu motivarea esențiala că nelămuririle cu privire la amplasarea suprafeței de 99 mp teren reconstituit acesteia, trebuiau sa se facă anterior reconstituirii in raport cu actele de proprietate ale parților si proveniența la origine a terenului autorului reclamantei de pe urma căreia s-a făcut reconstituirea.
Împotriva sentinței au declarat apel ambele parți.
Tribunalul Gorj a reținut cauza spre completarea probatoriului la cererea apelantei reclamante prin repetarea expertizei topografic e cu un alt expert, dar fără a acorda importanta cuvenita acestei noi Probe, a admis apelul reclamantei si a schimbat in tot sentința de fond, omițând sa admită si capătul de cerere privind anularea numărului cadastral al terenului, de 99 mp, despre care nu mai amintește nimic in dispozitiv.
Admiterea apelului reclamantei este paradoxal contrara concluzionării explicite din fraza a 3-a a filei 2 a deciziei, pe care o redă întocmai: „Analizând apelul declarat de reclamanta ( C. M. s.n.), tribunalul îl apreciază ca NEFONDAT, ventru următoarele considerente".
Qri, una a fost convingerea inițiala a judecătorilor Tribunalului Gorj si alta convingerea „considerentelor” motivării deciziei.
1. In drept Judecătoria N. a fost investita cu o acțiune in revendicare a unei suprafețe de 99 mp, teren, reconstituit reclamantei . L. 18/91, cu nerespectarea prevederilor imperative ale art. 27 al Legii 18/91, in condițiile in care acest teren atât la promulgarea legilor retrocedării terenurilor, cat si la data reconstituirii lui, era proprietate privata a paratei, S. COOPERATIVA DE C. NOVACL dobândita prin actul autentic de donație nr. 877. din 12 dec. 1966 și nu putea intra sub incidenta legii funciare.
Ca atare, atât instanța de fond, cat si cea de apel trebuia sa se pronunț doar după o comparare a actelor de proprietate al parților si mergând pana la originea de proveniența a terenurilor, sa stabilească:
- care act de proprietate este mai caracterizat
- daca reconstituirea de care a beneficiat reclamanta conduce la temeinica si legala înlăturare a efectelor actului de donație ai paratei pentru cei 99 mp teren si daca actul de reconstituire al reclamantei este unul mai eficient juridic decât al paratei, sa motiveze aceasta eficienta, atât in raport cu codul civil, cat si in raport cu prevederile legilor funciare.
Ceea ce Tribunalul Gorj nu a făcut spre a înlătura eficienta actului de proprietate al paratei S.C.C. C. Coop N..
2. Modificând intru totul sentința de fond, Tribunalul Gorj nu numai ca nu a dat nici o importanta actului de proprietate al paratei SCC C. Coop N., dar nici nu a înlăturat motivat in drept si in fapt, motivarea instanței de fond pe baza concluziilor noului raport de expertiza administrat in apel, care pana la urma a fost inutil in a se stabili daca cei 99 mp se regăsesc efectiv in actul de donație al paratei sau in cel al reclamantei.
De asemenea, Tribunalul Gorj nu a mai dat nicio importanta aparerii paratei, in sensul ca acțiunea in revendicare a paratei pentru acest teren este „paralizata” (înlăturata) de prescripția achizitiva asupra acestei suprafețe, pe care SCC C. Coop N., în baza unui act autentic de dobândire, a folosit-o in nume de proprietar continuu, pașnic, public și netulburat timp de peste 30 de ani de zile, . . - in care nu a existat vreo forma de colectivizare sau de alta forma de întovărășire agricola.
3. Tribunalul Gorj a apreciat ca reclamanta a făcut dovada proprietarii celor 99 mp teren, nu printr-o proprie apreciere in raport cu modalitățile de dobândire a proprietarii terenurilor prevăzute de art. 644 - 645 Cod civil, ci prin a face trimitere la o motivare data . judiciara de un complet al Tribunalului Gorj, in Dosarul_, prin decizia civila 3179 din 18.11.2008, care a reținut o stare de fapt contrara realității, in sensul ca cei 99 mp reconstituiți reclamantei in procedura Legii 18/91 ar excede suprafeței de 800 mp din actul de donație al paratei.
Ori, aceasta reținere in fapt este contrazisa de ambele rapoarte de expertiza in aceasta cauza si nu poate fi apreciata ca o dezlegare in drept, ce a dobândit puterea unui lucru judecat, din moment ce in realitate SCC C. Coop N. nu a deținut niciodată mai mult de SAU mp teren, iar potrivit raportului de expertiza Gegău loana. suprafața de 99 mp nu excede proprietarii paratei si face parte din proprietatea acesteia care la momentul judecății este de 649 mp si este intabulata in regim de Carte funciara.
Mai mult, din raportul de expertiza rezulta cert ca SCC C. Coop N., din cei 800 mp a vândut 105,9 mp si ar trebui sa dețină 694.1 mn scriptic, dar din măsurători reies 649 mp, deci cu 45,01 mp in minus!
In raport cu cele doua obiective la raportul de expertiza propuse de SCC C. Coop N., la care expertiza a dat un răspuns incomplet si Tribunalul a refuzat obiecțiunea paratei de a fi lămurit concret daca parata a deținut vreodată mai mult de 800 mp si daca cei 99 mp au fost vreodată proprietatea autorului reclamantei - Tribunalul Gorj nu a lămurit concret daca cei 99 mp teren Au fost la origine proprietatea deținătorului paratei, defunctul Giugiulan I., sau au fost proprietatea autorului tatăl) reclamantei, G. I. C. și la origine au fost o componență a terenului din contractul de donație nr. 45 din 11 iunie 1949, potrivit căruia, autorul reclamantei ar fi dobândit de la E. T. Giugiulan o suprafața de 300 mp teren construit ocupat de o casa cu cinci camere.
De asemenea, . revendicare Tribunalul Gorj trebuia sa stabilească prin intermedierea expertizei topografice, daca SCC C. Coop N. putea ocupa din cei 300 mp teren construit, o suprafața de 99 mp și in ce împrejurare s-a făcut aceasta ocupațiune de la autorul reclamantei de către SCC C. Coop N., pentru ca reclamanta sa poată cere și obține o reconstituire de proprietate in procedura legii 18/91, cu toate modificările ulterioare, pentru un teren ce intra in componența actului paratei.
In acest sens, arată faptul ca prin răspunsul la întâmpinare, depus la termenul din 3.05.2010, reclamanta a susținut, „mie, reclamantei mi s-a reconstituit un drept proprietate cee 1-am avut de la început”, in timp ce narata nu are nici un titlu, ci are doar o posesie lovita de precaritate, care nu-i poate conferi un drept de proprietate, (!?) - Aspecte vădit nereale.
4. In același răspuns la întâmpinare, reclamanta a mai precizat „ca terenul pe care eu 1-am cerut nu e cuprins in actul de donație (al SCC C. Coop N. S.N.) si ca spre a-si dovedi temeinicia acțiunii, nu mai sunt necesare alte probatorii, pentru ca de astfel cum am mai arătat mai înainte, sub fostul regim comunist, NIMENI NU SE PUTEA OPUNE UNEI PRELUARI ABUZIVE, cu alte cuvinte exista o violenta psihia, morala, care fi paraliza pe proprietar a face o revendicare”!?
Ori, daca lucrurile ar fi stat astfel, potrivit prevederilor art. 959 Cod civil, începând cu 1 ian. 1990, nu mai putea fi vorba de un regim comunist, astfel ca reclamanta putea promova o acțiune in revendicare, bazându-se pe calitatea ei de moștenitor legal al tatălui său, G. I. C., și pe actele acestuia de proprietate, probând in fapt cu martori doar modalitate și anul deposedării de cei 99 mp teren pe care SCC C. Coop N. l-ar fi ocupat fără drept in plus fata de cei 800 mp din actul de donate.
Pentru ca, in raport cu toate susținerile reclamantei, cel care ar fi fost deposedat de acest teren - de 99 mp - ar fi fost tatăl ei care a decedat in anul1980 si de pe urma lui reclamanta NU A MOSTENIT acest teren, astfel că ea a trebuit sa-1 ceara in procedura Legii 18/1991.
Numai ca, daca autorul reclamantei ar fi fost deposedat abuziv de acest teren după 1966, de către Cooperativa de C. N., nu era posibil in baza legilor funciare o reconstituire de proprietate pe seama paratei, si deci Tribunalul Gorj, . revendicare, nu putea considera ca fiind mai preferabil un Titlu de proprietate al reclamantei in raport cu actul de donație al paratei, înlăturând si efectele prescripției achizitive.
Reclamanta avea la îndemână o acțiune in revendicare, bazata pe simpla sa calitate de moștenitor legal al defunctului ei tata, G. I. C., urmând a proba ca cei 99 mp au fost proprietatea acestuia si făcând dovada deposedării lui, fără titlu, sa-si recupereze terenul de la parata,
De asemenea, reclamanta ar fi avut si posibilitatea de a uza de prevederile Legii 10/2001, daca dorea sa evite o acțiune in revendicare.
Mai arată recurenta că SCC C. Coop N., cu actele ce au stat la baza autorizării si construirii Magazinului Universal, P + I, existente la filele 146 si 147 din dosar și anexate la Concluziile scrise depuse la Tribunalul Gorj, in care este poziționează si casa reclamantei, moștenita de la tatăl ei C. Gh. I., fiind stabilita inclusiv distanta intre casa reclamantei si terenul proprietatea paratei de 800 mp, pe care se autoriza si urma a începe edificarea construcției, face dovada ca a respectat Planurile de amplasament.
Din aceste înscrisuri, se poate observa cu deosebita ușurința ca terenul reclamantei avea la nivelul anului 1970 forma geometrica a unui paralelogram, cu o aliniere dreapta intre proprietatea paratei si cea care, in anul 1970 aparținea autorului reclamantei, C. I. G., alinierea fiind aceeași si in prezent,
Acest aspect a fost clarificat si de expertiza Gegau I..
Astfel ca, este o aberație juridica aprecierea faptica din motivarea deciziei civile nr. 3179 din 18 nov. 2008, care in motivarea deciziei pe care o atacă, Tribunalul o considera ca fiind puterea unui lucru dezlegat, conform căreia terenul reconstituit reclamantei ar fi fost unui neinclus in deținerea paratei conforma cu actul de donație din 1966, adică ar fi un teren .limitrof" paralelogramului cu dimensiuni de 19 m lațime la VEST, 18 m latime la EST și o lungime de 43,5 mp, din care 30 m lungimea construcției, autentificat prin planurile de amplasament ale anului 1970,
A se admite actuala amplasare a suprafeței de 99 mp teren reconstituit reclamantei, așa cum l-a identificat expertiza Gegdu I., in anexa II la raport, ar conduce la modificarea radicala formei geometrice a terenului de 800 mp, dobândit de parata in anul 1966, la modificarea liniei de grănițuire din linie dreapta in linie dreapta, dar și la micșorarea proprietății paratei cu cei 99 mp, printr-o injusta îmbogățire a reclamantei, care dobândește astfel în teren pe care autorul ei nu l-a avut vreodată,
In raport cu actul de dobândire a terenului reclamantei, de către tatăl sau G. I. C. - Contract de donație din 1949 - și lămuririle pe care donatoarea le-a adus cu o exprimare perfect literară asupra categoriei de folosința a terenului suprafața de 300 mp, a fost terenul construit și aferent casei de locuit cu 5 camere, construcție existenta și in prezent in aceeași forma, care se afla la o distanta de 7 m de proprietatea paratei, distanta conturata și in documentația de execuție a construcției paratei la nivelul anului 1970.
Daca așa cum susține reclamanta cei 99 mp provin din suprafața de 300 mp, atunci parata a deținut permanent suprafața de 99 mp, după cum a deținut-o și tatăl sau, G. I. C., și a transmis-o reclamantei prin moștenire legala, conform Certificatului de moștenitor 222/1980 in Dosarul 304/1980 al Notariatului Tg-Cărbunești.
Reclamanta s-a aflat permanent și se afla in posesia celor 99 mp teren, pe care la data solicitării reconstituirii in procedura Legii 18/91 si obținerii titlului o deținea in proprietate, o avea intabulata in C.N. nr._, ca urmare a Sentinței de partaj succesoral 832/1997 a Judecătoriei N., . de 2978 mp având-o îngrădita cu propriul ei gard.
În consecința, reclamanta a deținut permanent suprafața de 99 mp in totalul suprafeței de 2978 mp, intabulata in C.F. proprie, in aceasta suprafața fiind inclusa suprafața de 300 mp din actul de donație al anului 1949, car se include la rândul ei in suprafața de 2100 mp menționata in Certificatul de moștenitor 222/1980, emis de Notariatul Tg-Carbunști.
Cum reclamanta era in posesia si folosința celor 99 mp anterior dobândirii Titlului de proprietate potrivit Legii 18/91, iar aceasta suprafața se afla in interiorul curții sale, a fast si este o vădita rea credința si abuz de drept promovarea unei acțiuni in revendicarea acestei suprafețe din patrimoniul SCC C. Coop N., astfel ca la o cerere vădit nelegala, soluția legala era aceea de respingere a acțiunii.
Curtea analizând recursul formulat constată că este fondat pentru următoarele considerente;
Potrivit art. 261 alin. 1cod proc. civ. hotărârea se dă în numele legii și va cuprinde:
5. motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților;
De asemenea, potrivit art. 137 alin. 1 cod proc. civ. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea fondului.
Dispozițiile legale respective impun obligația instanței de judecată, atât de a soluționa mai întâi excepțiile respective, cât și de a arăta în cadrul hotărârii motivele de fapt și de drept care i-au format convingerea, precum și motivele pentru care au fost înlăturate cererile și apărările părților, nerespectarea acestor dispoziții ducând la nulitatea hotărârii, conform art. 105 alin. 2 cod proc. civ.
În speță, prin întâmpinarea formulată la instanța de fond, pag 13 din dosar, pârâta s-a apărat invocând prescripția achizitivă prevăzută de art. 1837 și 1890-1895 cod civ.
Apărarea era una esențială în contextul unei acțiuni în revendicare, așa cum era cea formulată de către reclamantă, admiterea acesteia ducând la respingerea acțiunii, constituind o veritabilă excepție de fond.
Instanța de apel, admițând acțiunea în revendicare nu a analizat și nu s-a pronunțat în legătură cu această apărare, astfel că din acest punct de vedere decizia instanței de apel este lovită de nulitate, impunându-se în baza art. 304 pct. 5 cod proc. civ. casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
În rejudecare instanța de apel va soluționa în primul rând această excepție, iar în situația în care va concluziona că nu este fondată, va avea în vedere și celelalte critici formulate de către recurentă în cererea de recurs, și va stabili starea de fapt ținând cont și de susținerile acesteia formulate prin cererea de recurs, în sensul că terenul respective se găsește atât în suprafața de teren donată acesteia de către autorul reclamantei cât și în titlul reclamantei, aspect reținut și în decizia civilă nr. 3170/2008. invocată de instanța de apel.
Aceste lămuriri sunt necesare ținând cont de faptul că nici expertiza de la fond nici cea din apel nu au lămurit în totalitate acest aspect.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta S. C. DE C.. " C. " N., împotriva deciziei civile nr. 532/05.12.2012, pronunțată de Tribunalul Gorj –Secția I Civilă, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă C. M..
Casează sentința.
Trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de apel.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Iunie 2013
Președinte, M. C. | Judecător, P. P. | Judecător, M. P. |
Grefier, M. V. A. |
Red.Jud. M.P.
Tehn.red. MA / 2 ex
Data 12.07.2013
Jud. apel. DFT/VG
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 6974/2013. Curtea de... | Validare poprire. Decizia nr. 6116/2013. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
