Uzucapiune. Decizia nr. 359/2015. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 359/2015 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 18-05-2015 în dosarul nr. 359/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 359/2015
Ședința publică de la 18 Mai 2015
Completul compus din:
Președinte: CLAUDIA-ANTOANELA SUSANU
Judecător: L. P.
Judecător: A. G.
Grefier: D. G.
S-au luat în examinare cererile de recurs formulate de Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic, prin Președinte dl. A. V. și Federația Comunităților Evreiești din România - Cultului Mozaic, prin C. E. Iași, prin Președinte ing. A. Ghiltman împotriva deciziei civile nr. 948/2014 din 18 noiembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Iași, Secția I civilă în contradictoriu cu intimatul M. Iași prin Primar, având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic L. A. I., reprezentantul recurenților, lipsă fiind intimatul M. Iași prin Primar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că cererile de recurs sunt la al treilea termen de judecată; se solicită judecata cauzei în lipsă.
Instanța constată că cererile de recurs formulate de Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic, prin Președinte dl. A. V. și Federația Comunităților Evreiești din România - Cultului Mozaic, prin C. E. Iași, prin Președinte ing. A. Ghiltman se încadrează în dispozițiile art. 304 punctul (9) din Codul de procedură civilă.
Nemaifiind alte cereri prealabile, instanța constată cererile de recurs în stare de judecată și dă cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic L. A. I., reprezentantul recurenților, având cuvântul solicită admiterea cererilor de recurs așa cum au fost formulate în scris, modificarea în tot a deciziei civile nr. 948/2014 din 18 noiembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Iași, Secția I civilă, apreciind că instanța de apel a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a legii în materia dispozițiilor art. 645, 1847 și 1853 din vechiul Codul civil. Consideră că, eronat a stabilit instanța de apel caracteristicile posesiei exercitate de reclamanți, reținând că aceștia nu au exercitat o posesie utilă sub nume de proprietar, deși recurentele-reclamante nu au avut niciodată calitatea de locatari, uzufructuari, depozitari și nu au avut o proprietate comună.
Susține reprezentantul recurentelor că posesia a fost exercitată de proprietara de drept Margon Haia și a fost continuată de reclamanți prin joncțiunea posesiilor, având un caracter util, în condițiile art. 1847 din Codul civil.
Deoarece și suprafața de 1448 m.p. a fost dobândită de la același autor Margon Haia și a fost posedată în perioada de timp și în condițiile posesiei utile, recurenții au interesul să se constate dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, pentru diferența de teren de 1448 m.p. din corpul total de proprietate care măsoară 3128 m.p.
Consideră că această suprafață de teren de 1448 m.p. are același regim juridic ca și cei 1680 m.p. așa cum reiese cu certitudine, din expertiza efectuată în cauză de expertul G. I., fiind doar o diferență din corpul total de proprietate de 3128 m.p. Solicită a se reține că prin adresa nr._/28.11.2012 emisă de Arhitectul Șef al Municipiului Iași, apare mențiunea că terenul respectiv figurează în posesia Comunității E. cu o suprafață de 3128 m.p. și nu cu suprafața de 1268 m.p.
Reprezentantul recurenților, apreciază că în cauză a fost dovedită posesia începând cu anul 1977, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei civile nr. 948/2014 din 18 noiembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Iași, Secția I civilă, în sensul admiterii acțiunii privind dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune pentru suprafața de teren de 1448 m.p. situată în Iași, .. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Declarându-se închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare asupra cauzei de față.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 3055 din 21.02.2013 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._ a fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii, iar pe fond a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamantele FEDERAȚIA COMUNITĂȚILOR EVREIEȘTI DIN ROMÂNIA CULTUL MOZAIC și C. E. IAȘI, prin reprezentații lor legali, împotriva pârâtului M. IAȘI, prin Primar.”
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond a reținut că, prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ reclamantele FEDERAȚIA COMUNITĂȚILOR EVREIEȘTI DIN ROMÂNIA CULTUL MOZAIC și C. E. IAȘI, prin reprezentanții lor legali, au chemat în judecată pe pârâtul M. Iași prin primar, solicitând constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren de 1448 mp, situată în Iași, ., din suprafața totală de 3128 mp, conform paginii 224 a Registrului posesorilor al Municipiului Iași din anul 1990.
În motivarea acțiunii se arată că reclamantele exercită o posesie utilă, continuă, neîntreruptă, netulburată și sub nume de proprietar încă din anul 1977 asupra suprafeței de teren din litigiu, neexistând cereri de retrocedare a acesteia, nefiind afectată de elemente de sistematizare și nefiind întrerupt cursul prescripției achizitive.
Legal citat, pârâtul, prin reprezentatul legal, a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat, respingerea acțiunii și a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, deoarece reclamantele au exercitat posesia asupra suprafeței de teren în litigiu sub nume de detentor precar și nu sub nume de proprietar cu certificatul de moștenitor nr. 630/15.06.1977, de care se prevalează în acțiune reclamantele, fiind menționat faptul că terenul devine proprietate de stat, potrivit art. 30 din Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului și a localităților urbane și rurale.
Instanța a pus în discuția părților excepția invocată în cauză și a dispus unirea ei cu fondul cauzei, cu care are o strânsă legătură.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat că excepția inadmisibilității acțiunii nu este întemeiată, dreptul de a petiționa fiind garantat prin Constituție, iar cursul prescripției achizitive nu a fost întrerupt prin apariția Legilor nr. 57/1974 și 58/1974, cum a stabilit ÎCCJ prin Decizia IV/16.01.2008 – recurs în interesul legii.
Pe fond, însă, instanța a constatat că acțiunea nu este întemeiată.
În certificatul de moștenitor nr. 630/1977, emis după defuncta Margon Haia ale cărei moștenitoare testamentare sunt reclamantele, nu este nicio mențiune cu privire la vreo altă suprafață de teren, în afara celei de 1680 mp, situată în Iași, ., pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate al Federației Comunităților Evreiești din România, prin sentința civilă nr. 3428/03.03.2009, pronunțată în dosarul nr._/245/2008 al Judecătoriei Iași, sentință civilă rămasă definitivă și irevocabilă.
Deși reclamantele au susținut că ele beneficiază de scutire de impozite, autoarea lor Margon Haia nu a beneficiat de o astfel de scutire, iar reclamantele nu au făcut dovada că ea a achitat impozite și taxe pentru suprafața de teren în litigiu, sau că a avut în posesie respectiva suprafață de teren.
Prin raportul de expertiză întocmit în cauză s-a identificat suprafața de teren din litigiu, expertul precizând că aceasta nu este afectată de detalii sau elemente de sistematizare.
În Registrul posesorilor este înscrisă suprafața de teren de 3128 mp, însă, așa cum reiese și din procesul verbal de recepție al expertizei nr. 270/2013 al OCPI Iași, . nu se regăsește ca fiind la C. E. Iași.
Față de aceste considerente, văzând și disp. art. 1846 și următoarele Cod civil, instanța va respinge excepția inadmisibilității acțiunii, iar pe fond va respinge acțiunea de față, ca neîntemeiată.”
Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termen legal reclamantele Federația Comunităților Evreiești din România Cultul Mozaic și C. E. Iași criticând-o pentru nelegalitate.
Prin decizia civilă nr. 948/2014 din 18 noiembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Iași, Secția I civilă a fost respins apelul formulat de reclamantele Federația Comunităților Evreiești din România Cultul Mozaic și C. evreilor Iași, împotriva sentinței civile nr. 3055 din 21.02.2013 pronunțată de Judecătoria Iași sentință care a fost păstrată.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că, prin cererea adresată primei instanțe reclamantele Comunităților Evreiești din România– Cultul Mozaic și C. E. din Iași au chemat în judecată pe pârâtul M. Iași, solicitând constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren de 1448 mp, situată în Iași, ., din suprafața totală de 3128 mp, conform paginii 224 a Registrului posesorilor al Municipiului Iași din anul 1990.
Potrivit art. 645 Cod civ. „Proprietatea se mai dobândește prin accesiune sau incorporațiune, prin prescripție, prin lege și prin ocupațiune” iar art. 1837 Cod civ stipulează că: „ Prescripția este un mijloc de a dobândi proprietatea sau de a se libera de o obligație ..”.
Uzucapiunea reprezintă prescripția prin care se dobândește dreptul real, acest drept real dobândindu-se prin efectul posedării lucrului un timp determinat, astfel încât starea de fapt se transformă în stare de drept.
Pentru a interveni uzucapiunea trebuie îndeplinite următoarele condiții: din momentul dobândirii terenului, reclamantul să fi exercitat o posesie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar, mai bine de 30 de ani.
În ceea ce privește regimul juridic al terenului solicitat de către reclamante Tribunalul a reținut că, din certificatul de moștenitor nr. 630/1977, emis după defuncta Margon Haia rezultă că reclamanta Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic este moștenitoare testamentară a suprafeței de 1680 mp, situată în Iași, ., dreptul de proprietate fiind reconstituit prin sentința civilă nr. 3428/03.03.2009, pronunțată în dosarul nr._/245/2008 al Judecătoriei Iași.
Conform concluziilor raportului de expertiză efectuat în prima fază procesuală cu privire la imobilului teren situat în Iași, ., în suprafață de 1441 mp teren pentru care se solicită constatarea dreptului de proprietate, rezultă că acest teren face parte integrantă din suprafața totală de 3128 mp.
De asemenea, conform registrului posesorilor din anul 1990 se menționează că terenul în suprafața totală de 3128 mp de află în posesia Comunității E. și în administrarea operativă a Municipiului/Consiliului Iași pentru Stat.
Prin cererea de chemare în judecată, apelantele au solicitat constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren de 1448 mp, situată în Iași, ., din suprafața totală de 3128 mp, invocând că de la data emiterii certificatul de moștenitor nr. 630/1977 au intrat în posesia întregii suprafețe de 3128 mp.
Potrivit art. 1847 cod civil ” ca sa se poate prescrie, se cere o posesiune continua, neîntrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar”. Atributele posesiei prevăzute de textul citat trebuie întrunite cumulativ pentru a fi apte a duce la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Conform art. 1853 Cod civil ” actele ce exercitam sau asupra unui lucru al altuia, sub nume precar, adică în calitate de locatari, depozitari, uzufructuari etc., sau asupra unui lucru comun, în puterea destinației legale a aceluia, nu constituie o posesiune sub nume de proprietar”, iar conform art. 1855 Cod civil :” când posesorul a început a poseda pentru altul, se presupune ca a conservat aceeași calitate, daca nu este proba contrarie.
Potrivit art. 1857 Cod civil ” Posesorul care poseda nu sub nume de proprietar nu poate sa schimbe el însuși, fie prin sine singur, fie prin alte persoane interpuse, calitatea unei asemenea posesiuni.”
Astfel, aplicând dispozițiile citate mai sus, Tribunalul a reținut din probatoriul administrat, că la nivelul anului 1977 când au devenit proprietarele terenului în suprafață 1680 mp mp, apelantele au început a deține suprafața excedentară de 1448 mp mp nu ca și proprietari ci ca și simpli detentori, iar această calitate se prezumă că a continuat în timp, în condițiile în care nu au făcut dovada schimbării detenției în posesie utilă, conform art.1858 Cod civil.
Prin urmare, condițiile posesiei utile nu sunt îndeplinite în cauză întrucât, apelantele au început să dețină terenul nu sub nume de proprietar ci de detentor, și nu au făcut dovada unui moment anume de intervertire a detenției în posesie utilă.
De asemenea, Tribunalul a constatat ca fiind nefondat argumentul apelantelor în sensul că în cauză se aplică regula joncțiunii posesiilor, în condițiile în care prin cererea de chemare în judecată nu s-a invocat acest temei juridic, iar din probatoriul administrat nu s-a demonstrat îndeplinirea condițiilor uzucapiunii cu privire la persoana autoarei Margon Haia.
Pentru toate considerentele arătate Tribunalul a constatat că se impune respingerea apelul formulată de reclamantele Federația Comunităților Evreiești din România Cultul Mozaic și C. evreilor Iași împotriva sentinței civile nr. 3055 din 21.02.2013 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, sentință care a fost păstrată. Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantele Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic, prin Președinte A. V. și Federația Comunităților Evreiești din România - Cultului Mozaic, prin C. E. Iași, prin Președinte A. Ghiltman, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea cererii de recurs formulată de Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic, prin C. E. Iași, se arată că, instanța în mod eronat a reținut că reclamantele-recurente nu au avut o posesie utila, aceasta fiind viciata, apreciind ca din anul 1977 si pana in prezent au avut calitatea de detentori precari.
Susține recurenta că a posedat întreaga suprafață de teren de 3128 mp., nefiind nici chiriași, nici uzufructuari, nici depozitari si că nici nu au folosit terenul prin simpla îngăduință a proprietarului, apreciind că regimul juridic urmat de terenul aferent casei de locuit este cel reglementat de Legea nr. 58 /1974.
Arată că, prezenta acțiune tinde sa reîntregească suprafața efectiv posedata util, continuu, public, neviciat si sub nume de proprietar de către reclamante, fapt confirmat si de decizia civila irevocabila nr.1959 din data de 23.10.2009, pronunțata de Tribunalul Iași, si pentru diferența de 1448 m.p., constatata la aceeași adresa administrativa, cu ocazia măsurătorilor dispuse si efectuate.
Posesia exercitata de proprietara de drept MARGON HAIA a fost continuata de reclamante prin joncțiunea posesiilor, având un caracter util, în condițiile art.1847 Cod civil.
Instanța de apel a aplicat greșit cadrul legislativ ce reglementează posesia exercitata de reclamante, cat si joncțiunea posesiilor care a operat in cauza de față în condițiile în care a fost exercitată o posesie utila si neviciata pentru o suprafața mai mare de teren decât cea înscrisa in certificatul de moștenitor nr. 630/15.06.1977, respectiv pentru 3128 mp, in loc de 1680 mp teren.
Terenul în litigiu face parte integranta din suprafața totala de 3128 m.p. așa cum rezulta din raportul de expertiza tehnica topo cadastrala, încuviințat în cauza cat si din extrasul din registrul posesorilor pe anul 1990 și a fost trecut în proprietatea statului în baza art. 30 din Legea nr.58/1974, act normativ care interzicea transmiterea dreptului de proprietate asupra terenurilor prin moștenire testamentara, terenul neintrând în proprietatea Federației Comunităților Evreiești din România ca urmare a transmiterii succesorale, care a operat în baza testamentului lăsat de către defuncta MARGON HAIA, trecând în proprietatea statului, în baza legii 58/1974, din momentul deschiderii succesiunii.
Consideră ca aceasta suprafața de teren de 1448 m.p. are același regim juridic ca si cei 1680 m.p., așa cum reiese cu certitudine, din expertiza efectuata în cauza, de expertul desemnat de instanța G. I., fiind doar o diferența din corpul total de proprietate de 3128 m.p. Mai mult decât atât în adresa nr._ / 28.11.2012 ce emana de la Arhitectul Sef al Municipiului Iași, apare mențiunea ca terenul de 3128 m.p. figurează in posesia Comunității E..
Solicită admiterea recursul, modificarea în tot a sentinței nr. 948 din 18.11.2014 pronunțata de Tribunalul Iași, iar pe fondul admiterea acțiunea inițiala de dobândire a proprietății prin uzucapiune pentru suprafața de 1448 m.p. teren situat in mun. Iasi, ..
In drept, invocă prevederile art. 488 alin.8 si alin. 9 Cod procedura civila, art.36 pct.5 si 6 din Legea nr. 18/1991 ale art. 30 din legea 58/1974, art. 1837 si 1847 Cod Civil.
Prin cererea de recurs formulată de Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic, prin Președinte dl. A. V. se arată că, instanța de apel a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a legii în materia dispozițiilor art.645 și 1847 și 1853 Cod civil în vigoare până în octombrie 2011.
E. a stabilit instanța de apel caracteristicile posesiei exercitate de recurentele reclamante afirmând că, acestea nu au exercitat o posesie utilă, sub nume de proprietar în condițiile în care Federația și C. E. lași nu au avut niciodată calitatea de locatar, uzufructuar, depozitar, așa cum eronat a motivat instanța de apel în soluția de respingere a căii de atac. Și sub aspectul perioadei de exercitare a posesiei, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1890 VCC, din 1977 și până la data sesizării instanței fiind îndeplinit termenul prescripției achizitive.
Instanța de apel a interpretat eronat dispozițiile Codului fiscal și de procedură fiscală în materia plății impozitelor locale pentru construcții, a scutirilor la plată și a naturii certificatului de atestare fiscală și a raporturilor acestor operațiuni și înscrisuri fiscale cu calitatea de proprietar a contribuabilului.
Instanța de apel a omis a analiza Registrul posesiilor din anul 1990 depus de recurente la dosar din care rezultă că în anul 1990, C. E. din Iași deținea toată suprafața de 3128 mp, imobil ce nu era administrat, folosit, conservat de intimatul M. lași prin Primar.
În drept, invocă dispozițiile art.304 pct.8 și 9 VCPC, art.299 și 301VCPC.
Solicită admiterea recursului, schimbarea în tot a deciziei civile nr.948/2014, și admiterea acțiunii în constatarea dobândirii dreptului de proprietate pentru 1448 mp teren situat în lași ..
Prin întâmpinarea formulată de M. Iași prin Primar solicită respingerea cererilor de recurs ca neîntemeiate.
La termenul de judecată din 23 martie 2015 instanța, din oficiu, a pus în discuție încadrarea motivelor de recurs formulate de recurente, în dispozițiile art. 304 punctele 1 – 9 Cod procedură civilă, acordând termen pentru a se face precizări cu privire la acest aspect.
La termenul de judecată din 20 aprilie 2015 recurentele, prin reprezentantul legal au precizat că motivele de recurs formulate se încadrează în dispozițiile art. 304 punctele (8) și (9) din Codul de procedură civilă, apreciind că instanța de apel nu a interpretat corect dispozițiile art.1847 și 1853 din codul civil de la 1864 atunci când a considerat viciată posesia exercitată de recurente. S-a mai precizat și că probatoriile cu înscrisurile ce au fost administrate în cauză au fost greșit interpretate de instanțe.
Examinând recursurile declarate prin prisma criticilor formulate, precum și a dispozițiilor art. 304 punctele 8 și 9 din Codul de procedură civilă, Curtea constată recursurile ca fiind nefondate.
Curtea notează că articolul 304 punctul 8 Cod procedură civilă privește situația în care instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.
Textul are în vedere actul juridic ce constituie temeiul juridic al dreptului a cărui valorificare în justiție se urmărește și nu obiectul acțiunii, expertiza ori alt mijloc de probă, iar, în sensul acestui motiv de recurs, instanța este culpabilă dacă schimbă natura actului sau denaturează înțelesul lui.
Partea care invocă denaturarea actului ca motiv de recurs trebuie să precizeze care este actul pretins denaturat și în ce constă denaturarea.
Analizând conținutul cererilor de recurs aparținând recurentelor reclamante Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic, prin Președinte dl. A. V. și Federația Comunităților Evreiești din România - Cultului Mozaic, prin C. E. Iași, prin Președinte ing. A. Ghiltman, Curtea constată că acestea sunt nemulțumite de modalitatea în care tribunalul a analizat și interpretat probatoriile administrate.
Astfel, reclamantele susțin că instanța de fond a omis să analizeze înscrisurile: Registrul posesiilor și procesul-verbal de recepție a expertizei nr. 270/2013 al OCPI Iași, iar tribunalul, deși le-a luat în examinare, a schimbat caracterul și înțelesul lămurit al acestora, făcând trimitere la cu totul alte documente, respectiv certificatul de moștenitor, atunci când a reținut că recurentele ar fi îndreptățite doar la reconstituirea suprafeței de 1680 mp teren, cu toate că adresa nr._/2012 emisă de Arhitectul-șef al Municipiului Iași atestă că suprafața efectiv deținută de recurente în Iași . este de 3128 mp, și nu de 1680 mp, astfel cum în mod eronat au reținut instanțele de fond și apel.
În raport de cele expuse, Curtea reține că aceste critici invocate de recurentele reclamante Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic, prin Președinte dl. A. V. și Federația Comunităților Evreiești din România - Cultului Mozaic, prin C. E. Iași, prin Președinte ing. A. Ghiltman nu se circumscriu acestui motiv de nelegalitate deoarece se referă exclusiv la greșita interpretarea a probelor, care nu constituie motiv de modificare sau de casare.
Interpretarea dată probelor constituie o chestiune de fapt, care nu justifică invocarea motivului de recurs bazat pe denaturarea actului juridic dedus judecății.
În consecință, motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă nu este operant în cauză.
Curtea mai reține că, în recursurile formulate, recurentele reclamante Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic, prin Președinte dl. A. V. și Federația Comunităților Evreiești din România - Cultului Mozaic, prin C. E. Iași, prin Președinte ing. A. Ghiltman invocă și motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă.
Motivul de recurs înscris în art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă privește, fie ipoteza în care soluția pronunțată prin hotărârea atacată nu este juridică, deoarece din modul de redactare nu se poate determina dacă legea s-a aplicat corect, fie situația în care instanța recurge la texte de lege aplicabile speței, pe care le încalcă în litera sau spiritul lor ori le aplică greșit.
Pentru invocarea acestui motiv nu este suficientă indicarea textului (art. 304 punctul 9) fiind necesar ca recurentele să precizeze care anume text a fost denaturat și în ce constă denaturarea.
În prezenta cauză, reclamantele Comunităților Evreiești din România-Cultul Mozaic și C. E. din Iași au chemat în judecată pe pârâtul M. Iași, solicitând constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren de 1448 mp, situată în Iași, ., din suprafața totală de 3128 mp, conform paginii 224 a Registrului posesorilor al Municipiului Iași din anul 1990, invocând că de la data emiterii certificatul de moștenitor nr. 630/1977 au intrat în posesia întregii suprafețe de 3128 mp.
În esență, Tribunalul a reținut că, la nivelul anului 1977 când au devenit proprietarele terenului în suprafață 1680 mp, recurentele au început să dețină suprafața excedentară de 1448 mp în calitate de simpli detentori precari iar nu de proprietari, ceea ce face să se prezume că această calitate a continuat în timp, în condițiile în care nu au făcut dovada schimbării detenției în posesie utilă, conform art.1858 Cod civil.
În consecință, nefiind îndeplinite condițiile art. 1847 Cod civil de la 1864, a fost păstrată soluția de respingere a acțiunii.
În calea de atac pendinte, recurentele susțin – în esență – că posesia exercitată de proprietara de drept MARGON HAIA a fost continuata de reclamante prin joncțiunea posesiilor, având un caracter util, în condițiile art.1847 Cod civil.
Curtea reține că tribunalul a făcut o corectă aplicare și interpretare a dispozițiilor art. 1847 Cod civil de la 1864.
Astfel, potrivit art. 1847 Cod civil ” ca sa se poate prescrie, se cere o posesiune continua, neîntrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar”, atribute ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru a fi apte a duce la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Conform art. 1853 Cod civil ”actele ce exercitam asupra unui lucru al altuia, sub nume precar, adică în calitate de locatari, depozitari, uzufructuari etc., sau asupra unui lucru comun, în puterea destinației legale a aceluia, nu constituie o posesiune sub nume de proprietar”, iar conform art. 1855 Cod civil :” când posesorul a început a poseda pentru altul, se presupune ca a conservat aceeași calitate, daca nu este proba contrarie.
Mai mult, potrivit art. 1857 Cod civil ” Posesorul care poseda nu sub nume de proprietar nu poate sa schimbe el însuși, fie prin sine singur, fie prin alte persoane interpuse, calitatea unei asemenea posesiuni.”
Raportat la dispozițiile legale evocate, în mod judicios a reținut tribunalul că nu sunt îndeplinite condițiile posesiei utile în cauză întrucât, de la data emiterii certificatul de moștenitor nr. 630/1977 când recurentele au intrat în posesia întregii suprafețe de 3128 mp, acestea au început să dețină terenul nu sub nume de proprietar ci de detentori, și – ulterior - nu au făcut dovada unui moment la care să fi intervenit intervertirea detenției în posesie utilă.
Curtea evidențiază că tribunalul a constatat ca fiind nefondat argumentul apelantelor în sensul că în cauză se aplică regula joncțiunii posesiilor, în condițiile în care prin cererea de chemare în judecată nu s-a invocat acest temei juridic, iar din probatoriul administrat nu s-a demonstrat îndeplinirea condițiilor uzucapiunii cu privire la persoana autoarei Margon Haia.
Verificând actele și lucrările dosarului, curtea reține că această chestiune de fond a joncțiunii posesiilor nu a făcut obiect de învestire a primei instanțe, context în care constatarea tribunalului este în acord cu prevederile art. 294 alin. 1 Cod procedură civilă potrivit cu care în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi.
Acest text, care acordă efect devolutiv apelului, consacră ideea că efectele apelului nu se pot răsfrânge decât numai asupra a ceea ce s-a judecat de prima instanță, legea instituind principiul inadmisibilității modificării, în apel, a elementelor esențiale ale acțiunii civile (obiect, cauză, părți). Regula este că instanța de apel realizează numai un control judiciar asupra hotărârii atacate, control ce nu poate avea în vedere alte pretenții sau elemente care nu au format obiectul primei judecăți, deoarece, în caz contrar, s-ar încălca în mod grav principiul dublului grad de jurisdicție.
Critica potrivit cu care instanța de apel a interpretat eronat dispozițiile Codului fiscal și de procedură fiscală în materia plății impozitelor locale pentru construcții, a scutirilor la plată și a naturii certificatului de atestare fiscală și a raporturilor acestor operațiuni și înscrisuri fiscale cu calitatea de proprietar a contribuabilului nu este încadrabilă în motivele de nelegalitate la care fac referire dispozițiile art. 304 punctele 1 – 9 Cod procedură civilă, întrucât nu se face referire expresă la un text de lege ce ar fi fost eronat interpretat, critica vizând exclusiv modalitatea de apreciere a probatoriilor administrate.
Curtea reține că restul criticilor dezvoltate de recurente vizează modalitatea în care tribunalul a interpretat probatoriile efectuate în cauză dând prevalentă anumitor aspecte, greșite – în viziunea acestora.
Cum toate aceste critici au semnificația unei erori în care s-a aflat tribunalul, care a apreciat greșit probele administrate în cauză, aceste chestiuni nu pot fi analizate de Curte ca urmare a abrogării punctului 10 al art. 304 Cod procedură civilă prin art. I pct. 111 din O.U.G. nr. 138/2000.
În consecință, având în vedere dispozițiile art.312 alin.1 Cod procedură civilă urmează a respinge recursul formulat Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic, prin Președinte dl. A. V. și Federația Comunităților Evreiești din România - Cultului Mozaic, prin C. E. Iași, prin Președinte ing. A. Ghiltman împotriva deciziei civile nr. 948/2014 din 18 noiembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Iași, Secția I civilă, hotărâre pe care o menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile formulate de Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic, prin Președinte dl. A. V. și Federația Comunităților Evreiești din România - Cultului Mozaic, prin C. E. Iași, prin Președinte ing. A. Ghiltman împotriva deciziei civile nr. 948/2014 din 18 noiembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Iași, Secția I civilă, hotărâre pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 18 Mai 2015.
Președinte, C.-A. S. | Judecător, L. P. | Judecător, A. G. |
Grefier, D. G. |
Red./ Tehnoredactat
S.C.A.
2 ex./3 iunie 2015
Tehnoredactat
G.D.
2 ex./3 iunie 2015
Tribunalul Iași:
- S. M.
- C. G.
Jud. fond: O. M.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 606/2015. Curtea de Apel IAŞI | Strămutare. Sentința nr. 30/2015. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
