Anulare act. Decizia nr. 1023/2014. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1023/2014 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 09-12-2014 în dosarul nr. 1023/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1023/2014
Ședința publică de la 09 Decembrie 2014
Completul compus din:
Președinte C. P.
Judecător G. P.
Judecător E. G.
Grefier C. A.
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de D. A. M. și D. E. împotriva deciziei civile nr. 213/2014 din 14.03.2014 pronunțată de Curtea de Apel Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 25.11.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când, pentru a se formula și a se depune la dosar concluzii scrise a amânat pronunțarea pentru data de 02.12.2014, apoi, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru azi, când:
CURTEA DE APEL:
Prin cererea înregistrată la data de 21.05.2014 la Curtea de Apel Iași sub nr._, contestatorii D. A. - M. și D. E. au formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 313/14.03.2014 a Curții de Apel Iași (dosar nr._ ).
Contestatorii au solicitat anularea deciziei nr. 213/2014 a Curții de Apel Iași în temeiul art. 317 și 318 Cod procedură civilă pentru următoarele motive:
I.În mod eronat instanța de recurs s-a pronunțat pe excepția calității procesuale active a contestatorilor din cauza analizei eronate a modului în care s-au preluat soluțiile excepțiilor prin sentința nr. 6617/2007 (dosar nr._ a Judecătoriei B.) în condițiile în care nu s-au observat soluțiile date pe fond în acest dosar. Soluționarea acestei excepții depindea de examinarea pe fond, prin probatoriu, a cererilor de revendicare și uzucapiune.
Prin această sentință nr. 6617/2007 a Judecătoriei B. s-a constatat că reclamanții Ș. nu au calitate procesuală activă în acțiunea în revendicare, că pârâții-reconvenienți D. nu au calitate procesuală activă în toate cererile, inclusiv în acțiunea în anulare acte deoarece alin.3 al dispozitivului sentinței nu face precizarea că privește doar revendicarea.
Reclamanților Ș. li s-a respins acțiunea în revendicare deoarece instanța i-a considerat neproprietari pe terenul revendicat de sub construcții, cât și pe celălalt teren. Reclamanții au titlu de proprietate doar pentru terenul moștenit de la Ș. A..
În concluzie, instanța de recurs a statuat eronat asupra faptului că instanța de fond a soluționat excepția lipsei calității procesuale active doar în acțiunea în revendicare, situația fiind rezultatul necercetării dispozitivului sentinței civile nr. 6617/2007 cu sentința civilă nr. 5563/9.11.2007 ale Judecătoriei B. și a unirii excepției cu fondul cauzei.
Prin decizia civilă nr. 37/13.02.2009 Curtea de Apel Suceava casează parțial decizia nr. 165A/22.09.2008 a Tribunalului B. și sentința nr. 5563/9.11.2007 a Judecătoriei B. și menține doar respingerea lipsei de interes în formularea acțiunii în revendicare.
Susțin contestatorii că instanța de recurs Curtea de Apel Iași nu a verificat conținutul deciziei nr. 37/2009 a Curții de Apel Suceava și a reținut că o persoană care are interes cu toate condițiile îndeplinite, nu are calitate procesuală.
În acest context, instanța de recurs nu a analizat motivele de recurs formulate de D. și s-a oprit cercetarea pe fond a apelului.
Acest motiv al contestației în anulare se încadrează în dispozițiile art. 318 alin.1 de omisiune a cercetării motivelor de recurs, cât și cel legat de eroarea materială.
Contestatorii mai susțin că niciuna din hotărârile obținute pe căi suspecte de pârâții Ș. nu au analizat obiectul contractului de schimb nr. 8786/3 iunie 1993, iar apelul soluționat prin decizia nr. 219/2013 a Tribunalului Iași le-a oprit dreptul la probatoriu.
Mai mult, în perioada judecării dosarelor, contestatorii susțin că l-au mandatat să le apere interesele pe B. V. și acesta a făcut declarații neadevărate.
II.Instanța de recurs a făcut statuări care eludează principiul plății anticipate a taxelor de timbru.
Instanța de apel a stabilit că pârâții Ș. nu au plătit taxă judiciară de timbru pentru acțiunea în nulitate și grănițuire, astfel că apelul trebuia anulat ca netimbrat.
Consideră contestatorii că nu este vorba de taxe de timbru calculate greșit sau incomplet, ci de lipsa datoriei de a plăti vreo taxă de timbru.
Astfel, în mod inechitabil și cu greșita aplicare a art. 20 din Legea nr. 146/1997 s-a statuat obligarea la plata taxei judiciare de timbru, iar instanța de recurs nu i-a pus în vedere să achite taxa de timbru datorată în apel.
Contestatorii au invocat excepția de netimbrare a apelului declarat de Ș. fiind vorba de incidența erorii materiale strecurate în hotărârea apelului și a încheierilor premergătoare ce trebuiau a fi anulate.
Intimații Ș. E. și Ș. M. au depus întâmpinare și au solicitat respingerea acesteia pentru următoarele considerente:
1.Contestația în anulare este inadmisibilă conform art. 317 alin.1 și 2 și art. 318 alin.1 Cod procedură civilă.
Contestatorii D. nu au invocat, prin cererea de recurs, motivele enunțate de art. 312 alin.1 pct.1 și 2 Cod procedură civilă.
Dând eficiență autorității de lucru judecat și a puterii de lucru judecat din cele 14 dosare atașate la dosarul nr._, instanța de recurs a admis, în cererea recurenților Ș., excepția lipsei calității procesuale a recurenților D., a excepției de fond, absolută, care poate fi invocată în orice stare a procesului.
De asemenea, nu sunt îndeplinite nici cele două condiții prevăzute cumulativ de dispozițiile art. 318 teza a II-a Cod procedură civilă, respectiv să existe o omisiune de a cerceta un motiv de recurs și omisiunea să fie săvârșită din greșeală.
2.Contestația în anulare este inadmisibilă având în vedere lipsa interesului juridic al contestatorilor D. față de decizia civilă nr. 856/R/2010 a Tribunalului B. în care se reține că soții D. nu au probat calitatea de proprietari ai terenului.
3.Contestația în anulare este neîntemeiată.
Admițând excepția lipsei calității procesuale a reclamanților D., aceștia nu au temei legal să ceară anularea actelor de proprietate ale proprietarilor Ș., o nouă acțiune în grănițuire a proprietarilor Ș..
Contestatorii au depus copia încheierii nr. 393/6 octombrie 2014 a BNP „A. și Asociații” B..
Analizând motivele contestației, apărările și excepțiile invocate în cauză curtea reține următoarele:
Excepțiile inadmisibilității contestației în anulare, a lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active a contestatorilor, invocate de către intimați, sunt neîntemeiate.
Astfel, prin decizia nr. 213/14 martie 2014 Curtea de Apel Iași decide:
I.Admite recursul declarat de Ș. L.-E. și Ș. M. împotriva deciziei civile nr. 219/17 aprilie 2013 a Tribunalului Iași, decizie pe care o modifică în parte.
Admite apelul declarat de Ș. L.-E. și Ș. M. împotriva sentinței civile nr. 2377/26 martie 2010 a Judecătoriei B., sentință pe care o schimbă în parte.
Înlătură dispozițiile referitoare la admiterea în parte a acțiunii principale și a cererii de chemare în judecată a intervenienților având ca obiect interpretare acte juridice, cuprinse în alin.5,6,7,8 din dispozitivul sentinței.
Admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților D. A. M. și D. E. având ca obiect:
-constatarea nulității absolute parțiale a certificatului de moștenitor nr. S 202/61/29.04.1961 emis de notariatul de Stat B., după defunctul Ș. Ș.;
-constatarea nulității absolute parțiale a certificatului de legatar nr. 153/2004 emis de B.N.P.A M. P. și S. B. T. din București, după defunctul Ș. A..
-grănițuirea proprietăților reclamanților atât față de pârâții Ș. L.-E. și Ș. M., cât și față de intervenienții P. R. și P. M..
Respinge acțiunea formulată de reclamanții D. A.-M. și D. E. în contradictoriu cu pârâții Ș. L.-E. și Ș. M. având ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a certificatului nr. S202/61/29.04.1961 și nr. 153/2004 și grănițuire proprietăți, precum și acțiunea în grănițuire proprietăți formulată în contradictoriu cu intervenienții P. R. și P. M., pentru lipsa calității procesuale active a reclamanților.
Păstrează celelalte dispoziții ale sentinței ce nu contravin prezentei decizii.
Menține dispoziția deciziei Tribunalului Iași privind respingerea apelului declarat de D. A.-M. și D. E..
II.Respinge recursul declarat de Ș. L.-E. și Ș. M. împotriva încheierii din 24.10.2012 în dosarul nr._
III.Respinge recursul declarat de D. A.-M. și D. E. împotriva aceleiași decizii.
Obligă intimații D. A. M. și D. E. să achite recurenților Ș. L.-E. și Ș. M. la suma de 7 712 lei, cheltuieli de judecată efectuate în recurs.
Obligă intimații-apelanți D. A.-M. și D. E. să plătească apelanților Ș. L.-E. și Ș. M. suma de 12.890 lei, cheltuieli de judecată efectuate în apel, precum și suma de 1862,60 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru datorată în apel (sumă cu care apelanții Ș. L.-E. și Ș. M. vor fi dați în debit).
Obligă apelanții Ș. L.-E. și Ș. M. să achite suma de 1862,60 lei, taxă judiciară de timbru în apel.
Obligă apelanții D. A.- M. și D. E. să achite suma de 1508,93 lei, taxă judiciară de timbru în apel.
Împotriva acestei decizii contestatorii D. A. și D. E. au formulat prezenta contestație în anulare.
Contestația în anulare, reglementată de dispozițiile art. 317-312 Cod procedură civilă, este o cale de atac extraordinară, de retractare și are ca obiect desființarea hotărârii pronunțate de instanța de recurs.
Contestatorii D. au avut calități duble în fața instanței de recurs și anume de recurenți în recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 219/17 aprilie 2013 a Tribunalului Iași și de intimați în recursul declarat de către recurenții Ș. L. și Ș. M. împotriva aceleiași decizii.
Ca urmare a admiterii recursului formulat de Ș. L. și Ș. M. s-a modificat în parte decizia Tribunalului Iași în sensul admiterii apelului declarat de Ș. și s-a schimbat în parte sentința Judecătoriei B. prin reținerea lipsei calității procesuale pasive a reclamanților D. A. și D. E. în capetele de cerere enunțate, curtea constată că au interes contestatorii D. în pronunțarea acestei căi de atac. Aceasta deoarece prin invocarea unei erori materiale și a omisiunii instanței de a se pronunța asupra unui motiv de recurs în propriul recurs, contestatorii au interesul să modifice decizia pronunțată de Curtea de Apel Iași.
Cu privire la excepția inadmisibilității contestației în anulare, intimații au argumentat pe neîndeplinirea condițiilor specifice prevăzute atât de art. 317, cât și art. 318 Cod procedură civilă, ori aceasta presupune analiza fiecărui motiv al contestației invocat, adică a temeiniciei căii extraordinare de atac promovate.
Astfel, deși se indică dispozițiile art. 317 Cod procedură civilă contestatorii nu invocă vreunul din cele două motive: procedura nelegală pentru termenul din 21.02.2014 ori încălcarea dispozițiilor de ordine publică referitoare la competență.
Cu privire la motivul prevăzut de art. 318 Cod procedură civilă contestatorii susțin pe de o parte că dintr-o eroare materială Curtea de Apel Iași a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților D. urmare a neverificării conținutului deciziei nr. 37/2009 a Curții de Apel Suceava și a necorelării dispozitivului sentinței civile nr. 6617/2007 cu sentința civilă nr. 5563/9.11.2007 ale Judecătoriei B. și, pe de altă parte, curtea nu a mai analizat motivele de recurs formulate de către recurenții D. în propriul recurs.
Primul motiv invocat de către contestatori are în vedere erori materiale evidente, în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului. Fiind vorba de un text de excepție, noțiunea de greșeală materială nu trebuie interpretată în sensul exprimării oricărei nemulțumiri a părții față de hotărârea judecătorească, pe această cale neputând fi valorificate greșeli de judecată.
Ori, excepția lipsei calității procesuale (active/pasive) nu are legătură cu aspectele formale ale judecării recursului (cum ar fi excepția netimbrării, excepția tardivității).
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum și între persoana chemată în judecată și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală pasivă).
În cauză, instanța de recurs a procedat la verificarea și corelarea tuturor hotărârilor judecătorești obținute de părți, cu referire chiar la decizia civilă nr. 37/2009 a Curții de Apel Suceava și la susținerile apărătorilor recurenților-intimați D. în legătură cu efectele acestei hotărâri judecătorești.
În acest context, curtea constată că în prezenta contestație, contestatorii readuc în discuție chestiuni de drept și de fapt asupra cărora instanța de recurs a statuat deja astfel că soluția curții nu are la bază o eroare materială așa cum greșit susțin aceștia.
Nefondat este și motivul privind neanalizarea recursului declarat de către recurenții D..
Așa cum s-a precizat, în cauză ambele părți au declarat recurs, fiecare dând propria interpretare actelor de proprietate exhibate, cât și hotărârile judecătorești pronunțate în litigiile dintre acestea.
Întreg probatoriul administrat în cauză a fost analizat prin raportare la ambele recursuri declarate în cauză, cu referire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților D. din acțiunea cu care a investit instanța de fond.
Cu privire la modalitatea de soluționare a obligațiilor părților privind taxa judiciară de timbru datorată, contestatorii susțin că instanța de recurs s-a pronunțat prin greșita aplicare a dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997, însă contestația în anulare nu vizează aplicarea greșită a dispozițiilor legale, ci doar existența unor erori materiale determinante în pronunțarea soluției.
Raportat tuturor acestor considerente, curtea va respinge excepțiile invocate de către intimați și va respinge contestația formulată de contestatorii D. A. și D. E., cu menținerea deciziei nr. 213/2014 a Curții de Apel Iași.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă va obliga contestatorii să plătească intimaților suma de 2000 lei cheltuieli de judecată (onorariu avocat-chitanța nr. 45/16.09.2014).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepțiile inadmisibilității contestației în anulare, lipsei de interes și lipsei calității procesuale active a contestatorilor.
Respinge contestația în anulare formulată de D. A. M. și D. E. împotriva deciziei nr. 213/2014 din 14.03.2014 pronunțată de Curtea de Apel Iași, decizie pe care o menține.
Obligă contestatorii să plătească intimaților suma de 2000 lei, cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi,9.12.2014.
Președinte, C. P. | Judecător, G. P. | Judecător, E. G. |
Grefier, C. A. |
Red PC
Tehnored AC
2 ex./07.01.2015
Curtea de Apel Iași: G. E.
P. C.
P. G.
| ← Rectificare carte funciară. Decizia nr. 1026/2014. Curtea de... | Acţiune pauliană. Decizia nr. 63/2015. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
