Validare poprire. Decizia nr. 95/2015. Curtea de Apel IAŞI
Comentarii |
|
Decizia nr. 95/2015 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 02-02-2015 în dosarul nr. 95/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 95/2015
Ședința publică de la 02 Februarie 2015
Completul compus din:
Președinte: CLAUDIA-ANTOANELA SUSANU
Judecător: A. G.
Judecător: G. P.
Grefier: D. G.
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de B. C. R. SA împotriva deciziei civile nr. 619/2014 din 06.08.2014 pronunțată de Tribunalul Iași, Secția I civilă în contradictoriu cu intimații B. G. și . SRL P., având ca obiect validare poprire.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic D. N., reprezentanta recurentei B.C.R. SA, lipsă fiind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că recursul este la al doilea termen de judecată; la dosar s-a depus dovada achitării taxei timbru în cuantum de 80 lei; se solicită judecata cauzei în lipsă.
Instanța acordă cuvântul reprezentantului recurentei, asupra excepțiilor privind admisibilitatea căii de atac, cât și asupra excepției privind încadrarea motivelor de recurs în dispozițiile art. 304 punctele 1 – 9 din Codul de procedură civilă.
Consilier juridic D. N., reprezentanta recurentei B.C.R. SA, precizează că prezenta cauză este supusă legii vechi a validării popririi, respectiv prevederile vechiului Cod de procedură civilă de la 1865.
De asemenea, învederează instanței că la Tribunalul Iași, în calea de atac a apelului s-a pus în discuția părților calificarea căii de atac și așa cum a opinat sentința Judecătoriei P. este supusă căii de atac a apelului, iar decizia pronunțată de Tribunalul Iași, în apel este supusă recursului, instanța pronunțând calea de atac cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Apreciază că în mod corect ambele instanțe au pronunțat legal calea de atac în prezenta cauză.
Referitor la încadrarea motivelor de recurs, reprezentanta recurentei arată că aceste motive formulate se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, motivând că decizia pronunțată de Tribunalul Iași a fost criticată doar sub aspectul achitării plății taxei de timbru datorată în apel. Solicită a se reține că plata taxei de timbru datorată în apel, a fost înregistrată la instanță, din motive obiective, în aceeași zi când a fost soluționată cauza.
Declarându-se închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare asupra excepțiilor invocate.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei civile de față;
Prin decizia civilă nr. 619/ 6.08.2014 pronunțată de Tribunalul Iași s-a anulat ca insuficient timbrat apelul declarat de B. C. R. împotriva sentinței civile nr. 1861/ 4.06.2014 pronunțată de Judecătoria P..
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că, creditoarea B. C. R. SA a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu terțul poprit . SRL și debitorul B. G. să valideze poprirea înființată în dosarul de executare nr. 138/2013 al B. P. S. S. până la concurența sumei de_,96 euro și 8968,26 lei, precum și amendarea terțului poprit.
Prima instanță a reținut că între creditoare și B. G. - împrumutat, B. L. și B. A. R.-co-plătitori s-a încheiat contractul de credit bancar nr. 2622/PF/07.12.2005.
Ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor contractuale de către debitor, creditoarea a demarat procedura executării silite pentru recuperarea debitului în cuantum de_,96, adresându-se B. P. S. S..
În dosarul nr. 138/2013 al B. P. S. S. a fost emisă adresa de înființare a popririi din 10.05.2013 către terțul poprit . SRL, adresă ce i-a fost comunicată la data de 15.05.2013.
La data de 07.06.2013 terțul a adus la cunoștința executorului faptul că asupra venitului debitorului mai există înființată o poprire de către Administrația Finanțelor Publice a mun. P., iar începând cu data de 12.09.2013 va vira sumele poprite. La data de 11.02.2014 terțul poprit a încunoștințat executorul că debitorul a fost în concediu de odihnă în perioada 18.11._14, că debitorul nu este de acord cu poprirea și a formulat contestație la executare, astfel că până la finalizarea dosarului nu va dispune poprirea veniturilor debitorului.
La data de 27.03.2014 terțul poprit înștiințează executorul că va vira sumele poprite începând cu data de 12.04.2014 atunci când se vor reține din lichidarea lunii martie.
La data de 07.05.2014 terțul poprit a depus la dosar dovada reținerii sumei de 424 lei reprezentând 1/3 din venitul debitorului aferent lunii aprilie 2014, sumă pe care a virat-o executorului judecătoresc.
Instanța de fond a reținut că potrivit art. 460 alin. 1 Cod procedură civilă (în cauză fiind aplicabile dispozițiile vechiului cod de procedură civilă întrucât executarea silită a început la data de 11.01.2013) „dacă terțul poprit nu-și mai îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare în vederea validării popririi.”
Procedând la efectuarea verificărilor prevăzute de art. 460 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța de fond a constatat că terțului poprit i-a fost comunicată în mod legal adresa de înființare a popririi, dovada de primire fiind semnată la data 15.05.2013 de funcționarul însărcinat cu primirea corespondenței. Prin urmare, de la acea dată terțul poprit cunoștea faptul că are obligația de a consemna suma datorată debitorului, trimițând dovada executorului, în termenul de 15 zile prevăzut de art. 456 alin. 1 lit. a Cod procedură civilă.
Prin decizia nr. 7/15.04.2013 ÎCCJ a stabilit că termenul de trei luni prevăzut de dispozițiile art. 460 al. 1 Cod procedură civilă este un termen imperativ (peremptoriu), legal, fix și absolut a cărui nerespectare atrage sancțiunea decăderii.
Termenul de trei luni curge de la data la care terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă și nu de la data la care creditorul a luat la cunoștință despre faptul că terțul poprit nu și-a îndeplinit obligațiile care îi reveneau.
În cauză de față termenul de trei luni a început să curgă la data de 16.05.2013, iar prezenta cerere a fost introdusă la data de 11.03.2014.
Pe de altă parte, după introducerea cererii terțul poprit a făcut dovada faptului că a început să oprească sumele cuvenite din venitul debitorului și le-a înaintat executorului judecătoresc, dând astfel dovadă că în cele din urmă a înțeles că trebuie să își îndeplinească obligațiile stabilite prin lege și astfel prima instanță a respins cererea.
Investit cu soluționarea apelului formulat de creditoare, tribunalul a stabilit în sarcina apelantei obligația de plată a taxei judiciare de timbru de 20 lei.
La termenul de judecată din 06.08.2014 tribunalul a invocat din oficiu excepția insuficientei timbrări a cererii de apel, întrucât apelanta a fost citată legal cu mențiunea să timbreze această cerere cu suma de 20 lei taxă judiciară de timbru, obligație pe care a îndeplinit-o parțial, plătind suma de 10 lei.
Având în vedere disp. art. 32 din OUG 80/2013 care prevăd că taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în prima instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac în condițiile prevăzute de lege, iar potrivit art. 39 alin. 1 din aceeași ordonanță, împotriva modului de stabilire a acestei taxe de timbru reclamantul poate face cererea de reexaminare, tribunalul a constatat că apelanta nu a formulat o cerere de reexaminare și nici nu a timbrat în totalitate cererea de apel.
Raportat la dispozițiile art. 470 alin. 3 Cod procedură civilă, care prevede sancțiunea nulității cererii de apel în cazul în care nu se atașează dovada achitării taxei de timbru, tribunalul a constatat întemeiată excepția invocată și a anulat ca insuficient timbrat apelul, păstrând sentința.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs creditoarea B. C. R. SA prin reprezentant legal, criticând-o pentru netemeinicie.
Recurenta a susținut că a primit citația prin care i s-a pus în vedere obligația de plată a taxei de timbru în sumă de 20 lei la data de 28.07.2014 și că s-a conformat solicitării instanței, depunând la dosar la Tribunalul Iași originalele ordinelor de plată prin poștă, la data de 4.08.2014, însă acestea au fost primite abia la data de 6.08.2014.
Prin întâmpinare, intimata . SA a solicitat respingerea recursului ca nefondat, precizând că soluția tribunalului este corectă, întrucât taxa de timbru a ajuns la Tribunalul Iași după închiderea dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din 6.08.2014 la completul R15.
Analizând, cu prioritate, admisibilitatea căii de atac a recursului, curtea constată că recurenta are deschisă această cale de atac, raportat la obiectul cererii introductive acela de validare a popririi și la împrejurarea că dispozițiile codului de procedură nu prevăd, pentru soluționarea unor astfel de cereri, existența unei singure căi de atac, astfel încât hotărârile prin care se soluționează cererile având ca obiect validarea popririi sunt supuse atât apelului, cât și recursului.
În ședința publică din 2.02.2015 instanța a pus în discuția părților, din oficiu, excepția nulității cererii de recurs motivat de neîncadrarea motivelor de recurs în prevederile art. 304 punctele 1 – 9 Cod procedură civilă.
Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, încadrarea criticilor formulate de recurentă în dispozițiile art. 304 punctele 1 – 9 Cod procedură civilă, curtea reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 303 alin. 1 Cod procedură civilă recursul se motivează prin cererea de recurs sau înăuntrul cererii de recurs, iar în conformitate cu dispozițiile art. 304 din același cod modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate, în situațiile enumerate la punctele 1-9 al art. 304.
Criticile aduse de recurentă, legate de dovedirea faptului achitării taxei judiciare de timbru pusă în vedere, se circumscriu erorilor pretins a fi săvârșite de către instanța de apel în stabilirea unei situații de fapt, ca urmare a ignorării sau interpretării greșite a unor probe administrate în cauză.
Ori, astfel de argumente nu se încadrează nici în punctul 9 al articolului 304 Cod procedură civilă și nici în celelalte puncte ale acestui articol, reprezentând în fapt motive de netemeinicie, ce nu pot fi valorificate în calea de atac extraordinară a recursului.
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 138/2000 a marcat, în materie de procedură civilă, o modificare a concepției legiuitorului român în materia recursului, care a devenit dintr-o cale ordinară de atac, o cale extraordinară de atac.
Datorită acestei schimbări de concepție, recursul poate privi numai motive de nelegalitate, fiind abrogate punctele 10 și 11 ale articolului 304, în temeiul cărora se putea invoca, în recurs, greșita stabilire a situației de fapt, consecință a interpretării eronate a dovezilor administrate (punctul 11) ori nepronunțarea asupra unei dovezi hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii (punctul 10).
Cum criticile formulate de recurentă, privitoare la depunerea ordinelor de plată a taxei de timbru, se referă doar la greșita stabilire a unei situații de fapt și nu la încălcarea sau aplicarea greșită a vreunei prevederi legale, ori la lipsa temeiului legal, curtea nu le poate examina în recurs, astfel cum s-a arătat mai sus.
Prin urmare, instanța constată că recursul nu cuprinde motive de nelegalitate ale hotărârii recurate și nu se referă la niciuna dintre situațiile prevăzute de dispozițiile art. 304 punctele 1-9 Cod procedură civilă.
Având în vedere cele de mai sus și în lipsa oricăror motive de ordine publică, care să poată fi puse în discuție și din oficiu, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 306 alin. 1 Cod procedură civilă, va constata nulă cererea de recurs formulată de creditoare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată admisibil recursul.
Constată nul recursul declarat de B. C. R. SA împotriva deciziei civile nr. 619/2014 din 6.08.2014 a Tribunalului Iași – Secția I Civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi - 02 Februarie 2015.
Președinte, C.-A. S. | Judecător, A. G. | Judecător, G. P. |
Grefier, D. G. |
Red. P.G.
Tehnoredactat
G.D.
2 ex./ 20.02.2015
Tribunalul Iași:
- A. M.
- F. S.
- M. M.
Jud. fond: S. A. I.
← Acţiune pauliană. Decizia nr. 63/2015. Curtea de Apel IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 815/2014. Curtea de Apel... → |
---|