Anulare act. Decizia nr. 491/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 491/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 29-05-2015 în dosarul nr. 491/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA NR. 491
Ședința publică din data de 29 mai 2015
Președinte - V.-A. P.
Judecători - C. - P. B.
- E. S. L.
Grefier - M. F.
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de reclamanta P. G. S., prin procurator P. C., domiciliată în municipiul București, sectorul 6, . A, ., împotriva deciziei civile nr. 398/10.10.2014 și deciziei civile nr. 77/30.01.2015 pronunțate de Tribunalul Dâmbovița și recursul declarat de pârâta M. M. N. A., cu domiciliu procesual ales la Cabinetul de avocat „M. Z.” din municipiul București, sectorul 2, .. 30, împotriva deciziei civile nr. 77/30.01.2015 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții O. de C. și Publicitate Imobiliară Dâmbovița, cu sediul în municipiul Târgoviște, ., nr. 27, județul Dâmbovița, R. - Direcția Silvică Dâmbovița pentru Ocolul Silvic P., cu sediul în municipiul Târgoviște, ., nr. 68, județul Dâmbovița, C. L. R. de aplicare a Legii fondului funciar, cu sediul în comuna R., ., județul Dâmbovița și intervenientele în interes propriu P. M., domiciliată în municipiul București, sectorul 2, .. 19, etajul 10, . I. I., domiciliată în municipiul București, sectorul 3, ..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 25.05.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea asupra cauzei pentru azi, 29.05.2014 și deliberând, a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor civile de față, Curtea constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecatoriei P. sub nr._, reclamanta P. G. S. (prin mandatar P. C.) a solicitat în contradictoriu cu pârâții OCPI Dâmbovița, Ocolul Silvic P., C. Locala de Fond Funciar R. și M. M., pronunțarea unei hotarari judecatoresti de anulare a intabularii cu numar cadastral 1550 (din dezmembrarea nr. cadastral 1535, CF 973) pe motiv de „ilegalitate” și de obligare a Ocolului Silvic P. de a delimita tarlaua 14 UAT R. corelativ cu intocmirea „planului parcelar”.
In motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că i s-a respins cererea de intabulare a propriului drept de proprietate asupra unei paduri în suprafata de 56.300mp în UAT R., tarlaua 14, pentru suprapunere cu numarul cadastral 1550, pe o suprafata de
11470mp (pentru 6217mp existand suprapunere cu proprietatea moștenitorilor defunctei P. M.).
A mai arătat reclamanta că s-a ajuns la această situație întrucât C. Locala de Fond Funciar R. nu a predat procesul-verbal de punere în posesie a sa, iar Ocolul Silvic P. a predat aceleiași comisii tarlaua 14 fără schita amplasamentului. În fapt, proprietatea pârâtei M. M. a fost intabulata fără a se tine cont de parcelele vecine.
Pârâta M. M. a formulat întâmpinare, prin care a fost invocată lipsa calitatii de reprezentant a numitului P. C. (pentru lipsa unei procuri speciale) exceptia tardivitatii formularii plangerii impotriva incheirii de respingere a intabularii (fiind depasit termenul de 15 zile) exceptia prematurității acțiunii (motivat prin prisma normelor Agentiei Nationale de C., conform carora, în cazul existentei unor suprapuneri cadastrale trebuie recurs la procedura administrativă a medierii, prin convocarea ambilor proprietari și a reprezentantilor OCPI), iar pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, în condițiile în care și din cuprinsul titlurilor de proprietate, depuse la dosarul cauzei, rezultă că reclamanta nu se invecineaza cu proprietatea sa, a pârâtei M. M..
Pârâtul OCPI Dâmbovița a formulat și el întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive (lipsind un raport obligațional) și tardivitatea plângerii impotriva incheierii de respingere a cererii de intabulare.
Direcția Silvică Dâmbovița (pentru Ocolul Silvic P.) a depus la dosarul cauzei un punct de vedere, din care rezultă că pârâtei M. M. i s-a intabulat proprietatea silvică fără a se ține seama de parcelele invecinate, în conditiile în care punerea în posesie a reclamantei s-a facut la datele de 09.07.2003, respectiv 21.11.2005, iar a pârâtei la data de 02.05.2006.
C. Locala de Fond Funciar R. a depus și ea un punct de vedere scris cu privire la al doilea capat de cerere al actiunii reclamantei, arătând că există posibilitatea atribuirii suprafeței lipsă reclamantei, fără a se mai suprapune cu nr. cadastral 1550, în conditiile în care doar doua parcele din tarlaua 14 (90 și 102) au categoria de folosință pădure.
Prin sentința civilă nr. 103/04.02.2013, Judecătoria P. a respins exceptia lipsei calității procesuale active a interveninetelor, a admis exceptia lipsei calității procesuale pasive a OCPI Dâmbovița, a admis în parte actiunea, a anulat intabularea numarului cadastral 1550 (din dezmembrarea numarului cadastral 1535, CF 973 R.) și a respins restul capetelor de cerere.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că la data de 09.08.2006, sub nr._, a fost emis titlul de proprietate al pârâtei M. M. N. A., pentru suprafata de 1016 ha și 3000 mp teren cu vegetație forestieră, atribuit în R. Silistea, conform procesului verbal de punere în posesie din 02.05.2006. Din totalul acestei suprafete, 138 ha sunt atribuite în tarlaua 14 R. . ha și 3000 mp în tarlaua 14 R. . a fi menționate unitățile amenajistice. Titlul de proprietate este intabulat prin incheierea nr._/12.09.2008 a OCPI Dâmbovița și că, potrivit precizarii OCPI Dâmbovița, intabularea în speță nu a fost prima în tarlaua 14, anterior fiind intabulate alte titluri de proprietate în perioada 2003-2006.
S-a mai reținut că prin acțiune s-a solicitat anularea intabulării cu numar cadastral 1550 (din dezmembrarea nr. cadastral 1535, CF 973) pe motiv de „ilegalitate” (intabularea pârâtei M. M. N. A. s-ar fi făcut fără un plan parcelar) și obligarea Ocolului Silvic P. de a delimita tarlaua 14 UAT R. corelativ cu intocmirea „planului parcelar”, invocându-se o suprapunere a proprietatii reclamantei cu numarul cadastral 1550, pe o suprafata de_ mp.
Agenția Naționala de C. și Publicitate Imobiliară a comunicat instanței de judecată că documentațiile cadastrale nr._ aparținând reclamantei și nr._ aparținand numiților P. E., P. O. și P. A. au fost respinse,deoarece suprapunerea amplasamentelor descrise în documentațiile cadastrale menționate se datorează identificării greșite, deoarece nu s-a respectat amenajamentul silvic, conform proceselor verbale și fiselor de punere în posesie.
Potrivit Ordinului nr. 634/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciara (în formatul normativ în vigoare la data incheierii de intabulare) documentația tehnică trebuie să cuprindă, printre altele, planul parcelar (art. 6 din Regulament) sau extras din planul parcelar avizat pentru conformitate de primar (art. 13 lit. g din acelasi Regulament). Prin Ordinul nr. 134/2009, obligativitatea depunerii extrasului de plan parcelar este abrogata (art. 13 lit. g) dar în noua forma a art. 26 din Regulament se arată că pentru terenurile extravilane retrocedate conform legilor speciale, este necesar un plan parcelar avizat de comisia locala de fond fuciar, subzistând, totodata, ca și obligație a conținutului documentației tehnice. Legea nr. 7/1996 a cadastrului și publicitatii imobiliare instituie abia din 02.07.2010 obligativitatea înscrierii titlurilor de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăților funciare din oficiu în cartea funciar, pe baza planurilor parcelare validate de comisia județeană.
Nulitatea absolută pentru încălcarea legii este imprescriptibila și poate fi invocata de oricine are interes.
S-a respins excepția lipsei calității proesuale pasive a intervenientelor, avându-se în vedere și motivarea admiterii în principiu a cererii de intervenție, precum și cuprinsul titlului de proprietate depus la dosarul cauzei, din care rezultă că intervenientele, în calitate de moștenitoare ale defunctului P. A., sunt beneficiare ale dreptului de improprietarire în tarlaua 14 R., UA 138. În ceea ce priveste excepția lipsei calității procesuale pasive a OCPI Dâmbovița (reiterata și dupa precizarea actiunii și nesoluționata de completul initial investit cu solutionarea cauzei) s-a apreciat ca fiind întemeiată, în condițiile în care nu exista un raport juridic obligațional între părți.
Instanța de fond a mai reținut că, din probatoriul administrat, se constată că titlul de proprietate al pârâtei nu cuprinde mențiuni despre unitatea amenajistică (fiind indicate doar tarlaua 14 și parcele 93, 102) iar titlurile de proprietate invocate de reclamantă și interveniente cuprind inclusiv unitățile amenajistice, fiind deci mai bine precizate ca pozitionare (UA138D, UA138AC – reclamanta și UA138 intervenientele). Așadar, nu au fost respectate normele legale imperative la data intabularii de catre pârâta, constând în obligația realizării unui plan parcelar, care să însoțească cererea de intabulare. Potrivit actualelor reglementari normative în domeniul cadastral, obligația realizării și avizării planurilor parcelare revine persoanelor interesate.
S-a constatat că petitul cererii reclamantei și al intervenientelor avand ca obiect acordarea de despagubiri materiale nu a fost probat.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâta M. M. N. A., susținând, în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a intervenientelor, că din înscrisurile de la dosar rezultă că reclamanta deține în tarlaua 14 suprafața de 1,08 ha în u.a. 138D și suprafața de 4,55 ha în u.a. 138 A și C, ea, pârâta, deține în tarlaua 14 suprafața de 1,9 ha în u.a. 138D și suprafața de 8,2 ha în u.a. 138D, iar intervenientele dețin în tarlaua 14 suprafața de 3,47 ha în u.a. 138A. Din planurile depuse la dosar reiese poziționarea celor 4 unități amenajistice, iar u.a. 138 D este singura unitate amenajistică unde părțile din proces dețin loturi.
Apelanta a mai arătat că acțiunea este tardiv formulată, având în vedere că motivele sunt specifice unei plângeri de carte funciară. Referitor la excepția prematurității formulării primului capăt de cerere acesta trebuie admis având în vedere scopul procedurii prealabile prevăzută de art. 27 din Regulamentul aprobat prin Ordinul Președintelui ANCPI nr. 634/2006.
A învederat apelanta că prima instanță a admis în mod greșit acțiunea, întrucât a ignorat nu numai înscrisurile relevante, ci și prevederile legale incidente. S-a admis acțiunea strict pe baza documentației reclamantei întocmită de societatea angajată de aceasta în acest scop, respectiv LUF – CAD SRL. Din actele dosarului reiese însă că documentația cadastrală realizată pentru proprietatea reclamantei și a intervenientelor este întocmită eronat și nu se bazează pe înscrisurile care atestă dreptul de proprietate și amplasamentul corect al suprafețelor de teren deținute de acestea. În condițiile întocmirii unei documentații cadastrale corecte de către autorizatul angajat de reclamantă nu va mai apărea nicio suprapunere între cadastrul reclamantei și al pârâtei. Toate aceste aspecte au fost evidențiate la întâlnirea pe care părțile au avut-o la sediul OCPI Dâmbovița în data de 20.02.2013, când s-a concluzionat că documentația cadastrală a reclamantei este eronată și s-a sugerat refacerea sa conform actelor de punere în posesie. Totodată, s-a constatat că documentația pârâtei este corect întocmită, fiind realizată în concordanță cu actele de proprietate și de identificare a plasamentului, pârâta nu a fost primul proprietar intabulat în tarlaua 14, iar la avizarea documentației cadastrale a acesteia s-au avut în vedere documentele de proprietate și cadastrele recepționate anterior în considerarea suprafeței de 61,6 ha, delimitată de autorități pentru punerea în posesie a altor proprietari în tarlaua 14. Deși a invocat excepția prematurității, raportată la procedura prealabilă prevăzută de Regulamentul OCPI, referitor la întocmirea și avizarea documentațiilor cadastrale, instanța a respins-o ca neîntemeiată.
S-a mai arătat că motivarea instanței ignoră prevederile Regulamentului aprobat prin Ordinul președintelui ANCPI nr. 634/2006, la dosar există adresa OCPI Dâmbovița, în sensul că pârâta nu este primul proprietar intabulat în tarlaua 14. Prin urmare nu mai există obligația de a fi depus planul parcelar, întrucât acesta trebuia să se afle la dispoziția OCPI Dâmbovița ca urmare a intabulărilor anterioare efectuate de ceilalți proprietari din tarlaua 14.
Prin întâmpinarea formulată, reclamanta și intervenientele au solicitat respingerea apelului, apreciind soluția primei instanțe ca fiind legală.
Prin decizia civilă nr. 398/10.10.2014, Tribunalul Dâmbovița a admis apelul, a schimbat sentința, în sensul că a respins acțiunea.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut că:
Prin încheierea nr._/19.10.2010 a fost respinsă de către OCPI Dâmbovița întabularea dreptului de proprietate asupra imobilului compus din teren pădure extravilan în suprafață de_ m.p., reținându-se că nu au fost îndeplinite condițiile pentru înscrierea în cartea funciară nici în ceea ce privește identificarea imobilului, nici în ceea ce privesc condițiile de formă ale documentației cadastrale.
Din nota de recepție a documentației cadastrale comunicată . către OCPI rezultă că lipsește planul parcelar pentru tarlaua 14 și că există o suprapunere cu nr. cadastral 1550 din dezmembrarea nr.cadastral 1535 CF 973.
Potrivit titlului de proprietate nr._/15.09.2009, reclamantei i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 4 ha și 5500 m.p., fiind pusă în posesie, conform procesului verbal nr.13/16.06.2005, în tarlaua 14 . 138 AC, iar prin procesul verbal fără număr, din 16.06.2005, a fost pusă în posesie pentru suprafața de 1,08 ha în tarlaua 14 . 138 D.
Din adresa nr.5028/16.05.2013 comunicată de OCPI reclamantei, rezultă că suprapunerea amplasamentelor descrise în documentațiile cadastrale înregistrate sub nr._ și_ se datorează identificării greșite, întrucât nu a fost respectat amenajamentul silvic conform proceselor verbale și fișelor de punere în posesie.
Așadar, chiar dacă titlul de proprietate al apelantei nu cuprinde mențiuni despre unitatea amenajistică, iar titlurile de proprietate emise intimatei reclamantei și intervenienților cuprind inclusiv unitățile amenajistice, fiind mai bine precizat ca poziționare, așa cum reține prima instanță, nu are relevanță juridică câtă vreme documentația cadastrală este întocmită cu nesocotirea amenajamentului silvic conform proceselor și fișelor de punere în posesie, așa cum s-a arătat anterior.
Cât privește împrejurarea precum că apelanta nu ar fi realizat planul parcelar, care să însoțească cererea de întabulare, o astfel de obligație i-ar fi revenit acesteia numai în situația în care ar fi fost primul proprietar tabular, situație care nu se regăsește în cauză, potrivit adresei nr.517/18.02.2013 emisă de OCPI..
Referitor la excepția prematurității formulării primului capăt de cerere, acesta în mod corect a fost respins de către instanța de fond, având în vedere că respingerea cererii de întabulare a dreptului de proprietate, conform încheierii nr._/19.10.2010, se datorează neîndeplinirii condițiilor de înscriere în cartea funciară nici în ceea ce privește identificarea imobilului, nici în ceea ce privește condițiile de formă ale documentației cadastrale, iar pe de altă parte, dispozițiile art.27 din Regulamentul nr._ nu instituie obligativitatea mai întâi a procedurii amiabile și numai în situația în care aceasta ar fi eșuat să se poată apela la instanța de judecată.
In ce privește nulitatea încheierii de ședință din data de 7.05.2012 din camera de consiliu, prin care a fost respinsă cererea de îndreptare a erorii materiale, în sensul că amenda judiciară este în cuantum de 100 lei și nu 1000 lei și că a fost soluționată de un magistrat care se abținuse, aceasta nu poate fi reținută, partea având posibilitatea să formuleze calea de atac împotriva încheierii și nu să solicite nulitatea încheierii respective.
Cu privire la excepția tardivității acțiunii, aceasta a fost respinsă în mod corect de către instanța de fond, având în vedere că în cauză, reclamanta nu contestă refuzul OCPI de întabulare a dreptului de proprietate al acesteia, ci solicită anularea întabulării dispuse în favoarea apelantei pârâte.
Privitor la excepția lipsei calității procesuale active a intervenientelor și aceasta a fost în mod corect respinsă de instanța de fond, devreme ce acestea, în calitate de moștenitoare ale defunctului P. A., sunt beneficiare ale unei suprafețe cu vegetație forestieră situată în tarlaua în litigiu.
Susținerea intimatei reclamante în sensul că apelul este tardiv introdus, nerespectându-se termenul de 15 zile, nu poate fi reținută, având în vedere că din rezoluție rezultă că instanța a citat apelanta cu mențiunea de a depune motivele de apel sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai motiva apelul, în concordanță cu art.287 Cod procedură civilă, potrivit căruia motivele de fapt și de drept pot fi împlinite până cel mai târziu la prima zi de înfățișare.
Împotriva deciziei civile nr. 398/10.10.2014 a Tribunalului Dâmbovița a declarat recurs reclamanta, susținând, în esență, că este nelegală.
Astfel, OCPI Dâmbovița a respins cererea sa de intabulare a suprafeței de 56.300 m.p.pădure, din tarlaua 14,. motivarea că nu are planul parcelar pentru respectiva . 11.470 m.p.pădure se suprapune cu terenul intimatei M. M. N.-A.. OCPI Dâmbovița a admis însă, în lipsa aceluiași plan parcelar, intabularea pădurii intimatei M. M. N.-A..
A pecizat recurenta că, consecința modalității discriminatorii în care a precedat OCPI Dâmbovița, o reprezintă pierderea, de către ea, recurenta, a suprafeței de 11.470 m.p. pădure.
În mod cert, conform art. 24/(3) lit.b/Anexa B, din Regulamentul ANCPI, OCPI Dâmbovița era obligată să respingă documentația de intabulare întocmita de M. M. N. A., pentru că aceasta nu a prezentat procesele verbale de vecinătate, semnate de toți proprietarii imobilelor limitrofe.
Aceasta concluzie rezultă și din adresa OCPI 2837/21.03.2012, în care se consemnează că "în situația în care, într-o . imobil înscris în cartea funciară, atunci,la prima înregistrare a unui imobil din extravilan, autorizatul are obligația de a stabili poziția reala a acestuia, după măsurarea și parcelarea întregii tarlale. Autorizatul are obligația, înainte de a prezenta documentația cadastrală, înregistrată la oficiul teritorial, să materializeze cu țăruși și să indice proprietarului poziția exacta a parcelei în teren".
A mai susținut recurenta că ilegalitățile comise de OCPI Dâmbovița au fost favorizate și de Ocolul Silvic P.,care nu a pus la dispoziția Comisiei locale pentru aplicarea legilor fondului funciar R., o hartă corectă, la scara 1:5000, a tarlalei 14 și nu a delimitat suprafața de cca. 50 ha., pe care au fost puși în posesie proprietarii, până la 16.06.2005, eludându-se, astfel, disp.art.5/lit.f și art.39/(4), din Anexa A, la Regulamentul aprobat prim HG 890/4.05.2005.
A învederat recurenta că harta era necesara pentru că, față de data la care s-au confecționat procesele-verbale de punere în posesie,nr.13, pentru recurentă și nr.l4 pentru moștenitorii P. M., respectiv 9.07.2003, la corecția adusă acestor procese verbale, în 16.06.2005, Ocolul Silvic P. a diminuat suprafața U.A.13B, cu cca. 1,30 ha., prin reducerea, cu 100 m.,a lățimii la drum a U.A.138.
Este de observat, însă, că la întocmirea schițelor de către .,pentru întabularea suprafeței totale de 9,10 ha, suprafața U.A.138 s-a mai redus cu încă 0,70 ha., prin mutarea bornei de contur 323 spre Vest, cu încă cca. 80 m. Mai mult, în colaborare cu moștenitorii D. E.,Ocolul Silvic P. a mutat borna 323 cu încă 40 m. spre Vest, cu ocazia defrișării, ceea ce a avut, drept consecință diminuarea pădurii recurentei cu cca. 0,60 ha.
De altfel, eludarea prevederilor legale este caracteristică nu numai pentru OCPI Dâmbovița și Ocolul Silvic Dâmbovița, ci și pentru C. locala pentru aplicarea fondului funciar R., ce nu a solicitat Ocolului Silvic P. să-i pună la dispoziție o harta corectă a . 1:5000- și să delimiteze suprafața de cca. 50 ha., atribuită prin titluri de proprietate, persoanelor puse în posesie până în 2005. Nici C. R. nu a întocmit planul parcelar pentru suprafața de 50 ha.,deși a parafat mai multe schițe, întocmite în vederea intabulării și nu a înmânat proprietarilor schițele parcelelor, odata cu procesele-verbale de punere în posesie. In plus, este de observat și faptul că nu a obligat persoana autorizată să prezinte pentru parafare planul de situație al pădurii intimatei M. M. N.-A., schița întocmită pentru intabulare din care să rezulte dacă respectiva suprafață se suprapune sau nu peste pădurile vecine.
S-au încălcat astfel dispozițiile art. 5/litf, art. 34/(1) și (2), art. 39 /(!) și art. 72, din Anexa A, la Regulament.
A precizat recurenta că intimata M. M. N.-A. a indicat persoanei autorizate limitele pădurii, încălcând, cu bună-știință, prevederile art.39/(l) din Anexa A și art.24.1,din Anexa B, la același Regulament, care prevăd că "reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, daca nu au fost atribuite legal altor persoane". Persoana autorizată nu a convocat proprietarii riverani, prin scrisori recomandate, cu confirmare de primire, pentru întocmirea și semnarea proceselor verbale de vecinătate, încălcând, în acest fel, disp.art.25/(3), din Anexa B, la Regulament, iar la confecționarea planului de încadrare în zonă, respectiv în ..art.26.1, din Anexa B, ceeea ce a condus la suprapunerea pădurii intimatei M. M. N.-A., peste proprietățile riverane. OCPI Dâmbovița nu a notat în cartea funciara nr.973, potrivit obligațiilor instituite prin art.26/(l), (4) și (5),din Anexa B, la Regulament,mențiunea "imobil înregistrat în planul cadastral, fără localizare certă, datorită lipsei planului parcelar" și nici nu a solicitat intimatei M. M. N.-A. o declarație pe proprie răspundere, din care să rezulte, potrivit obligației, instituită prin art.26/(l), (4) și (5),din Anexa B, la Regulament că a fost informată, cu privire la consecințele ulterioare ale lipsei planului parcelar.
De altfel, este de observat ca instanța de apel nu a cercetat deloc fondul chestiunii, rezumându-se să invoce conținutul adresei 5028/16.05.2013, emisă de OCPI Dâmbovița ,referitoare la nerespectarea amenjamentului silvic.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei și menținerea sentinței.
Prin decizia civilă nr. 77/30.01.2015, Tribunalul Dâmbovița a admis cererea de completare a dispozitivului deciziei civile nr. 398/10.10.2014 a Tribunalului Dâmbovița, formulată de apelanta-pârâtă M. M. N. A., în sensul admiterii în parte a cererii apelantei de acordare a cheltuielilor de judecată și a obligat intimatele P. G., P. M. și P. I. la plata sumei de 2500 lei.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că cererea privind acordarea drepturilor apărătorilor se include în cadrul celor la care se referă textul art. 281 ind.2 Cod pr.civilă și că instanța a omis să se pronunțe cu privire la aceste cheltuieli de judecată, care au fost solicitate în cadrul căii de atac.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs atât reclamanta, cât și pârâta M. M. N. A..
În recursul său, reclamanta a arătat că, evident, această soluție nu poate fi singulară, ea urmând soarta aceleia care se va pronunța în recursul declarat împotriva deciziei nr. 398/10.10.2014, a cărei completare s-a dispus.
Așadar, în condițiile în care prezentul recurs vizează greșita acordare a cheltuielilor de judecată, solicită admiterea lui, ca efect al admiterii recursului declarat împotriva deciziei nr. 398/10.10.2014 a Tribunalului Dâmbovița.
La rândul său, pârâta, în recursul declarat, a susținut, în esență, că, în mod greșit, tribunalul i-a acordat numai în parte cheltuielile de judecată solicitate și dovedite (reprezentând onorariile de avocați) atâta timp cât ,, pretențiile” sale i-au fost încuviințate în totalitate, făcându-se astfel o aplicare greșită a dispozițiilor art. 276 Cod pr.civilă.
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de criticile formulate, precum și de dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
Sub un prim aspect, Curtea reamintește că, prin decizia nr. LXXII (72)/15.10.2007 pronunțată de Secțiile Unite ale I.C.C.J., în cadrul recursului în interesul legii, s-a statuat caracterul necontencios al procedurii de înscriere în cartea funciară.
Pe de altă parte, conform art. 33 alin.1 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare- nr.7/1996, înscrierile și radierile efectuate în cărțile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza hotărârii instanței judecătorești definitive și irevocabile.
Așadar, acțiunea în rectificarea înscrierilor din cartea funciară este condiționată de existența unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, privind valabilitatea actelor de proprietate, cerință neîndeplinită în cauza pendinte judecății.
Este de menționat și faptul că, potrivit modificărilor aduse Legii nr. 7/1996 prin Legea nr. 219/2012, legiuitorul român a exclus posibilitatea înscrierii suprapunerii imobilelor.
Deci, înscrierea dreptului real al unei persoane asupra unui imobil, care se suprapune total sau parțial cu cel deja intabulat, nu este posibilă.
În acest context, reclamanta are deschisă calea acțiunii în revendicare, căreia îi este specifică compararea titlurilor de proprietate. Numai în cadrul acestei proceduri contradictorii, se poate administra probatoriul adecvat și se poate stabili preferabilitatea unuia din cele două titluri de proprietate exhibate.
În considerarea argumentelor expuse, Curtea, în temeiul art. 312 alin.1 Cod pr.civilă (forma în vigoare la data introducerii acțiunii, aplicabilă în speța de față de dispozițiile art. 24 și art. 25 alin.1 Cod pr.civilă, forma actuală) va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantă împotriva deciziei civile nr.398/10.10.2014 a Tribunalului Dâmbovița.
Pe cale de consecință, se va respinge ca nefondat și recursul declarat de reclamantă împotriva deciziei civile nr. 77/30.01.2015 a Tribunalului Dâmbovița.
Referitor la recursul declarat de pârâta M. M. N. A. împotriva deciziei civile nr. 77/30.01.2015, ce vizează acordarea în integralitate a cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariile avocaților de la fond, Curtea constată că există o disproporționalitate evidentă între complexitatea cauzei și onorariile percepute de avocați, prin raportare și la baremurile stabilite de Uniunea Națională a Barourilor din România, astfel că instanța de apel a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 274 alin.3 Cod pr.civilă (forma în vigoare la data introducerii acțiunii).
Față de considerentele arătate, Curtea, în temeiul art. 312 alin.1 Cod pr.civilă (forma în vigoare la data introducerii acțiunii) va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta M. M. N. A. împotriva deciziei civile nr. 77/30.01.2015 a Tribunalului Dâmbovița.
În baza art. 274 Cod pr.civilă (forma în vigoare la data introducerii acțiunii) recurenta-reclamantă va fi obligată să plătească recurentei-pârâte suma de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței nr. 19/25.05.2015.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanta P. G. S., prin procurator P. C., domiciliată în municipiul București, sectorul 6, . A, ., împotriva deciziilor civile nr. 398/10.10.2014 și nr. 77/30.01.2015 pronunțate de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții M. M. N. A., cu domiciliu procesual ales la Cabinetul de avocat „M. Z.” din municipiul București, sectorul 2, .. 30, O. de C. și Publicitate Imobiliară Dâmbovița, cu sediul în municipiul Târgoviște, ., nr. 27, județul Dâmbovița, R. - Direcția Silvică Dâmbovița pentru Ocolul Silvic P., cu sediul în municipiul Târgoviște, ., nr. 68, județul Dâmbovița, C. L. R. de aplicare a Legii fondului funciar, cu sediul în comuna R., ., județul Dâmbovița și intervenientele în interes propriu P. M., domiciliată în municipiul București, sectorul 2, .. 19, etajul 10, . I. I., domiciliată în municipiul București, sectorul 3, ..
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta M. M. N.-A. împotriva deciziei civile nr. 77/30.01.2015 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanta P. G. S., pârâții O. de C. și Publicitate Imobiliară Dâmbovița, R. - Direcția Silvică Dâmbovița pentru Ocolul Silvic P., C. L. R. de aplicare a Legii fondului funciar și intervenientele în interes propriu P. M., și P. I. I..
Obligă recurenta-reclamantă să plătească recurentei-pârâte suma de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 29.05.2015.
Președinte, Judecători,
V.-A. P. C.-P. B. E. S. L.
Grefier,
M. F.
Red. CPB
Tehnored MF
2ex./3.06.2015
Dosar fond_ Judecătoria P.
Judecător fond M. O. O.
Dosar apel:_ - Tribunalul Dâmbovița
judecătoriapel: G. S. și M. I.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
← Obligaţie de a face. Decizia nr. 56/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 722/2015. Curtea de Apel... → |
---|