Partaj judiciar. Decizia nr. 394/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 394/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 28-04-2015 în dosarul nr. 394/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA nr.394
Ședința publică din data de 28 aprilie 2015
Președinte –V. S.
Judecători - E. M.
– V. G.
Grefier - A. F.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtul S. I.G., domiciliat în ., județ Dâmbovița, împotriva deciziei civile nr. 453 din 5.11.2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-pârâți B. N.-N., T. G., N. (S.) M., T. A., C. G., C. M., toți domiciliați în . și C. F., domiciliată în ., sat Minier, ., . și intimatul-reclamant S. G. (născut în anul 1930), domiciliat în ..
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-pârât reprezentat de avocat V. L. C. din Baroul Dâmbovița și intimatul-reclamant reprezentat de avocat O. C. din același barou în substituire avocat titular Tores A., lipsind intimații-pârâți.
Procedura legal îndeplinită.
Curtea, în temeiul disp.art.6 din Legea nr.192/2006, informează părțile asupra posibilității și a avantajelor folosirii procedurii medierii și le îndrumă să recurgă la această cale pentru soluționarea conflictului dintre ele.
Recurs timbrat cu 10,00 taxă judiciară de timbru conform chitanței nr._ (35) DIN 25.03.2015 anulată la fila 25 dosar recurs.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că intimații-pârâți nu au depus la dosar întâmpinare.
Apărătorii părților prezente având pe rând cuvântul arată că nu mai au cereri noi de formulat și solicită cuvântul pe fond.
Curtea ia act de declarațiile acestora și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat V. L. C. având cuvântul pentru recurentul-pârât susține că la pronunțarea deciziei tribunalul nu a dat eficiență raportului de expertiză și solicită admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea dosarului la același tribunal pentru a se cont de expertiza încuviințată în cauză.
Avocat O. C. având cuvântul pentru intimatul-reclamant (născut în anul 1930) solicită respingerea recursului și menținerea deciziei pronunțată de tribunal susținând că motivele din cererea de recurs trebuiau invocate în fața instanței de apel. Depune la doar note scrise. Cu cheltuieli de judecată.
C u r t e a
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Moreni sub nr. 90/4.01.2005, reclamantul S. G. a chemat în judecată pe pârâtul S. I. G., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună partajarea mai multor terenuri în suprafață totală de 2,73 ha, ce se regăsesc în titlul de proprietate nr._/30.01.1995, compusă din următoarele parcele: 7500 mp. teren arabil, situat în tarlaua 12/1, .. teren arabil, situat în tarlaua 37, .. teren arabil, situat în tarlaua 14, .. teren intravilan arabil, situat în tarlaua 15, . mp. teren curți construcții, situat în tarlaua 15, .> În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că terenurile au fost dobândite prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii 18/91, conform titlului de proprietate nr._/30.01.1995, emis de Comisia Județeană Dâmbovița pentru aplicarea Legii 18/91, pe numele moștenitorilor defunctului S. I. I..
Ulterior, la data de 18.02.2005, reclamantul a depus o cerere completatoare, prin care a precizat că din eroare nu s-a trecut în acțiunea principală și suprafața de 7000 mp. teren arabil, situat în tarlaua 12/1, . masei succesorale și cu această suprafață de teren.
La data de 4.03.2005, reclamantul a formulat o altă cerere completatoare cu privire la moștenitorii-pârâți, ce urmează a fi citați în cauză, respectiv P. I. - soră, S. I. C. - frate decedat, cu următorii moștenitori: S. N., T. G., S. M., T. A., Chiscan P.-soră decedată, cu următorii moștenitori: Chiscan G., Chiscan M., Chiscan F..
În urma administrării probelor încuviințate, Judecătoria Moreni a pronunțat la data de 10.06.2005 o încheiere de partaj prin care a admis în principiu acțiunea principală și cererile completatoare ale reclamantului S. G. în contradictoriu cu pârâții S. I. G., P. I., S. N., T. G., S. M., T. A., Chiscan G., Chiscan M. și Chiscan F.; a constatat deschisă succesiunea defunctului S. T. I., decedat la 1.08.1988 cu ultim domiciliu în ., moștenitorii acestuia fiind: reclamantul S. G. și pârâții S. I.G., P. I., precum și moștenitorii defunctului S. C. – decedat, și anume: S. N. T. G., S. M. și T. A., ca și moștenitorii Chiscan P., și anume Chiscan G., Chiscan M., Chiscan F. cu câte o cotă de 1/5 pentru primii 3 moștenitori și respectiv cota de 1/55 pentru moștenitorii defuncților S. C. și Chiscan P. mai sus precizați.
S-a constatat că masa bunurilor de împărțit se compune din suprafața de 2,73 ha teren situat în ., conform titlului de proprietate nr._/1995 emis de Comisia Județeană Dâmbovița pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, numindu-se și expert agricol pentru identificarea, evaluarea terenurilor și propuneri de lotizare.
După efectuarea expertizelor de specialitate dispuse în cauză, prin sentința civilă nr. 994/28.10.2005 Judecătoria Moreni a admis în principiu acțiunea principală și cererile completatoare ale reclamantului și a dispus partajarea bunurilor succesorale conform încheierii de partaj din 10.06.2005 și a raportului de expertiză întocmit de expert V. I., în variantă unică, obligând pârâții la plata către reclamant a sumei de 417,4 lei, cheltuieli de judecată.
Împotriva încheierii de partaj și a sentinței civile menționate, a declarat apel în termen legal pârâtul, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia civilă nr.214/11.05.2006, Tribunalul Dâmbovița a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul S. I. G., însă prin decizia nr.1443/16.11.2006, Curtea de Apel Ploiești a admis recursul declarat de recurentul-pârât S. I. G. și a modificat decizia, în sensul admiterii apelului declarat de acesta împotriva încheierii de admitere în principiu din 10.06.2005 și a sentinței civile nr.994/28.10.2005 pronunțate de Judecătoria Moreni, desființând sentința și trimițând cauza spre rejudecare la Judecătoria Moreni.
Instanța de recurs a dispus ca instanța de fond, rejudecând cauza după casare să solicite reclamantului să-și precizeze obiectul acțiunii, respectiv succesiunea cărui defunct solicită a fi dezbătută și să stabilească calitatea părților ca moștenitori având în vedere actele de stare civilă cât și persoanele incluse în titlul de proprietate nr._/1995 și dispozițiile Legii nr. 18/1991, să aibă în vedere și împrejurarea că succesiunea defunctei S. E. nu a fost dezbătută, nefiind emis un certificat de moștenitor, iar în lipsa investirii instanței și cu dezbaterea acestei succesiuni nu se poate dispune introducerea în cauză a susceptibilor acesteia, ci atribuirea lotului către moștenirea defunctei, urmând a fi culeasă de moștenitori după dezbaterea succesiunii.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Moreni sub nr.11/262/3.01.2007.
La data de 8.02.2007, reclamantul S. G. a formulat precizări la acțiunea principală, arătând că solicită ieșirea din indiviziune față de titlul de proprietate nr._/1995, unde titular este defunctul său tată S. I., iar ca persoane care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate figurau: el, reclamantul S. G.(n.1930), defuncta S. E., soție supraviețuitoare, cu moștenitori S. I. G. (n.1957) - fiu, Chiscan P., fiică, decedată, cu moștenitorii: Chiscan G., Chiscan M., Chiscan F. și defunctul S. C.-fiu, cu moștenitorii: S. N., T. G., S. M. și T. A.
De asemenea, reclamantul a mai arătat că defunctul său tată a mai avut o fiică, P. I., care nu are calitate de parte în cauză neformulând cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate, ca de altfel, și pârâtul S. I. G., care este fratele său vitreg, și căruia, pentru a nu se crea confuzii, i-a adăugat inițiala tatălui la nume și că nu solicită succesiunea de pe urma defunctei S. E., aceasta fiind ultima soție a tatălui său, deci, nu mama sa și în atare situație, nu are vocație succesorală să o moștenească și că solicită introducerea în cauză, alături de pârâtul S. I. G. și a persoanelor indicate de el în prezentele precizări.
Pârâtul S. I. G. a formulat întâmpinare la acțiunea reclamantului, solicitând să se dispună ca reclamantul să-și precizeze obiectul acțiunii introductive, respectiv succesiunea cărui defunct solicită a fi dezbătută – a lui S. I. I., ori a lui S. T. I. și să se aibă în vedere că, deși poartă același nume, cu inițiala autorului comun, sunt totuși diferiți ca persoane și, așa cum rezultă din actele de stare civilă, provin din căsătorii diferite ale tatălui lor, el fiind născut în anul 1957 și este fiul lui E., iar reclamantul născut în anul 1930 și este fiul lui S..
Totodată, pârâtul a depus și cerere reconvențională prin care a solicitat dezbaterea succesiunii și de pe urma defunctei S. E., decedată la 22.07.2002, moștenitori ai acesteia fiind S. I.G. (1957) și Chiscan P. decedată, cu moștenitorii Chiscan G., Chiscan M. și Chiscan F..
Prin întâmpinare la cererea reconvențională a pârâtului S. I.G., reclamantul a precizat că numai el a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, pârâtul, deși nu a formulat cerere potrivit Legii nr. 18/2001, vine ca succesor al defunctei sale mame, S. E., că mențiunile făcute în întâmpinare de către pârât sunt simple afirmații menite să inducă instanța în eroare și mai mult că nu înțelege ca cererea reconvențională să se judece odată cu cererea principală.
Reclamantul a mai depus la dosar cererea de reconstituire a dreptului de proprietate nr.2783/20.03.1991, pentru dovedirea susținerilor sale.
Pentru lămurirea situației, instanța de fond a solicitat relații la Comisia Județeană pentru aplicarea legii fondului funciar Dâmbovița în legătură cu persoanele care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru care a fost eliberat titlul de proprietate nr._/1995 iar din răspunsul comunicat de comisie a rezultat că au făcut cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cuprinse în titlul de proprietate nr._/1995 numiții S. E., S. G. (n.1930) și S. I. C..
La cererea părților s-a încuviințat și s-a administrat în cauză proba cu martori și interogatoriu părților.
La termenul de judecată din data de 22.10.2007, instanța de fond, având în vedere dispozițiile art.165 Cod procedură civilă și acordul părților cu privire la disjungerea cererilor, a disjuns cererea principală de cererea reconvențională, urmând ca cererea reconvențională să formeze un dosar nou având ca obiect ieșire din indiviziune de pe urma defunctei S. E. și a se judeca separat.
Pe baza analizei tuturor actelor și lucrărilor dosarului, prima instanță a pronunțat încheierea interlocutorie din data de 22.10.2007 prin care a admis în parte și în principiu acțiunea principală precizată formulată de reclamant, a constatat deschisă succesiunea defunctului S. I. I., decedat la data de 1.08.1988 cu ultim domiciliu în ..
Totodată a constatat că masa succesorală se compune din: 7500 mp teren arabil, situat în tarlaua 12/1, .. teren arabil, situat în tarlaua 37, . teren arabil situat în ./1; 5000 mp. teren arabil, situat în tarlaua 14, .. teren intravilan arabil, situat în tarlaua 15, . mp. teren curți construcții, situat în tarlaua 15, . de proprietate nr._/1995 și că moștenitori cu vocație succesorală la averea defunctului S. I.I. sunt: S. G.(n.1930)- fiu, cu o cotă de 3/8 din masa succesorală, S. I.C. - fiu, decedat la 28.07.1996, cu moștenitori: B. N., N., T. G., N. M. și T. A., având o cotă de 3/8 din masa succesorală, S. E. - soție supraviețuitoare, decedată la 22.07.2002, cu moștenitori: S. I.G. (n.1957) - fiu, Chiscan G., Chiscan M. și Chiscan F. ca nepoți de fiică predecedată - Chiscan P., cu cota de 2/8 din masa succesorală.
Conform dispozițiilor art.6736 Cod procedură civilă, instanța de fond a dispus efectuarea unei expertize în topografie, prin care a solicitat să se identifice bunurile cuprinse în masa succesorală și să se întocmească variante de lotizare a acestora.
Astfel, expertul tehnic Erlik Genevieve a efectuat expertiza în topografie, la care reclamantul prin apărător a formulat obiecțiuni, solicitând ca expertul să întocmească o variantă de lotizare, așa încât alături de terenul din pct. Drumul Zoii de 7000 mp să-i revină și terenul de 5000 mp situat în pct. Șoseaua Vlădeni.
După administrarea tuturor probelor care au fost prezentate mai sus, prin sentința civilă nr. 106/18.02.2008, Judecătoria Moreni a admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamantul S. G. (născut în anul 1930) împotriva pârâților S. I. G. (născut în 1957), B. N. N., T. G., N. (S.) M., T. A., C. G., C. M. și C. F. și a dispus partajarea averii succesorale rămasă de pe urma defunctului S. I. I., decedat la data de 1.08.1988 conform raportului de expertiză tehnică judiciară - lotizare finală întocmit de expert Erlik Genevieve, varianta IV (răspuns la obiecțiuni).
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, față de dispozițiile art.6739 Cod procedură civilă, se impune omologarea raportul de expertiză-lotizare finală, efectuat de expert Erlik Genevieve în varianta IV, având în vedere opțiunile reclamantului și pârâtului S. G. prin apărător, precum și cuantumul sultelor ce se acordă, posesia și folosința bunurilor după decesul autorului lor.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termenul legal pârâtul S. I. G., care a arătat că prima instanță a reținut în mod greșit întreaga suprafață de teren din titlul de proprietate nr._/1995 întrucât o parte îi aparținea mamei sale, că a solicitat corectarea titlului mai sus arătat și că terenul din intravilan a fost supraevaluat, fapt ce a dus la stabilirea unei sulte exagerate în sarcina sa.
Prin întâmpinare, intimatul reclamant S. G. a solicitat respingerea apelului ca nefondat arătând că soluția Judecătoriei Moreni este legală și temeinică.
La data de 05.11.2008, tribunalul a dispus suspendarea judecății apelului, în baza dispozițiilor art. 244 pct. 1 din Codul de procedură civilă, până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ .
La data de 25.11.2009, cauza a fost repusă pe rol și s-a constatat că dosarul nr._ a fost soluționat definitiv și irevocabil, sentința civilă nr. 484/06.05.2009 devenind irevocabilă la data de 10.07.2009 prin nerecurare.
Prin decizia civilă intermediară nr. 56/03.02.2010, Tribunalul Dâmbovița a admis apelul declarat de apelantul pârât S. I. G., născut în anul 1957, împotriva încheierii interlocutorii din data de 22.10.2007, în contradictoriu cu intimații pârâți B. N. N., T. G., N. (S.) M., T. A., C. G., C. M. și C. F. și cu intimatul reclamant S. G., născut în anul 1930; a schimbat în parte încheierea interlocutorie și scoate de la masa de partaj suprafața de 1000 mp astfel cum a fost identificată prin sentința civilă nr. 484/06.05.2009 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Moreni, păstrând restul dispozițiilor încheierii interlocutorii și a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea agricultură, pentru identificarea, evaluarea și lotizarea terenurilor reținute la masa de partaj, onorariul de 600 lei fiind în sarcina apelantului.
În cauză a fost întocmit un raport de expertiză de către expertul tehnic judiciar D. Z. care a solicitat majorarea onorariului de expert cu 1000 lei, cerere pe care tribunalul a admis-o în parte urmând a dispune majorarea onorariului de expert cu 300 lei și obligarea apelantului la plata diferenței de onorariu de 300 lei ținând seama că acesta a făcut dovada doar a unei părți a cheltuielilor solicitate și că, față de complexitatea redusă a expertizei dispuse, nu se impune majorarea onorariului decât cu 300 lei, reprezentând cheltuielile cu transportul și o parte cu cheltuielile efectuate cu „regia” și „personalul”.
Părțile nu au formulat obiecțiuni cu privire la raportul de expertiză întocmit în cauză.
Tribunalul Dâmbovița, prin decizia civilă nr. 345 din 04.10.2010, a admis cererea formulată de expertul tehnic judiciar Z. D. și a dispus majorarea onorariului de expert cu suma de 300 lei, cât și obligarea apelantului pârât S. I. G. la plata către expert a sumei arătate, reprezentând diferență onorariu expert.
Tot prin aceeași decizie, tribunalul a admis apelul formulat de pârâtul S. I. G., împotriva sentinței civile nr. 106/18.02.2008 pronunțată de Judecătoria Moreni în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți B. N. N., T. G., N. (S.) M., T. A., C. G., C. M. și C. F. și intimatul reclamant S. G., născut în anul 1930, a schimbat în parte sentința atacată și a dispus partajarea averii succesorale conform încheierii interlocutorii pronunțate la data de 22.10.2007 de Judecătoria Moreni în dosarul nr._, astfel cum a fost schimbată în parte prin decizia intermediară nr. 56/03.02.2010 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița și variantei a II-a a raportului de expertiză întocmit în apel de expertul tehnic judiciar D. Z., așa cum a fost corectată de instanță.
Totodată s-au păstrat restul dispozițiilor sentinței, fiind obligate intimatele pârâte B. N. N., T. G., N. (S.) M. și T. A. la plata sumei de 24,75 lei (3/8 din suma de 66 lei – reprezentând cheltuieli efectuate cu publicarea citațiilor intimaților C.) – cheltuieli de judecată către intimatul reclamant.
Prin aceeași decizie a fost obligat apelantul pârât S. I. G. și intimații pârâți C. G., C. M. și C. F. la plata sumei de 16,50 lei - cheltuieli de judecată (reprezentând ¼ din suma de 66 lei cheltuită cu publicarea citațiilor intimaților C.) către intimatul reclamant, suma urmând a fi suportată de către părți în conformitate cu cotele lor succesorale (apelantul -1/8 din sumă adică 8,25 lei iar intimații pârâți câte 1/24 din sumă – 2,75 lei).
De asemenea au fost compensate onorariile apărătorilor și a fost obligat intimatul reclamant și intimații pârâți la plata sumei de 796,4 lei (7/8 din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul de expert, taxa de timbru și timbrul judiciar în sumă de 910,15 lei) către apelantul pârât, suma urmând a fi suportată de către intimați în conformitate cu cotele lor succesorale (intimatul reclamant – 3/8 din sumă adică 341,31 lei, intimații pârâți C. G., C. M. și C. F. câte 1/24 din sumă, adică câte 37,92 lei, intimatele pârâte B. N. N., T. G., N. (S.) M. și T. A. – 3/8 din sumă adică 341,31 lei).
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că varianta a II-a a raportului de expertiză ține seama cel mai bine de dispozițiile art. 6739 Cod procedură civilă și art. 741 Codul civil și se impune omologarea acesteia având în vedere că intimatul reclamant S. G. a fost de acord cu omologarea variantei a II-a a raportului de expertiză, fiind de acord să îi revină în lot terenul în suprafață de 2918 mp. cu deschiderea de 8,17 m; că varianta a II-a, față de varianta I, asigură sulte mult mai mici și respectă cotele părți ale părților (spre deosebire de varianta I care ignoră cotele părți ale părților și ia în considerare ca unic criteriu folosința actuală a terenurilor în condițiile în care apelantul pârât, deși deține doar o cotă parte de 1/8 din masa succesorală folosește mai mult de jumătate din terenuri respectiv 14 426 mp din cei_ mp. reținuți la partaj).
Tribunalul a mai reținut că întrucât raportul de expertiză conține omisiuni vădite referitoare la evaluarea terenurilor atribuite în fiecare lot și erori de calcul a sultelor cauzate de reținerea eronată a cotelor succesorale ale părților, se impune rectificarea omisiunilor și calculelor matematice precum completarea acestora.
Împotriva deciziei civile nr.345 din 4 octombrie 2010, a declarat recurs pârâtul S. I. G., criticând-o pentru nelegalitate, arătând că aceasta este afectată de nulitățile prevăzute de art.304 pct.6 Cod procedură civilă în sensul că instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut, art.304 pct.7 Cod pr. Civilă, întrucât hotărârea atacată cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii, art.304 pct.8 Cod pr. Civilă, în sensul că instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, precum și art.304 pct.9 Cod procedură civilă întrucât hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Astfel, recurentul S. I. G., a arătat că tribunalul nu s-a preocupat de lămurirea cadrului procesual, respectiv de stabilirea corectă a obiectului acțiunii și a părților ce justifică o calitate procesuală activă și pasivă, astfel cum s-a dispus prin decizia de casare nr. 1443/16.11.2006 a Curții de Apel Ploiești, adăugând chiar la acestea și alte greșeli cum ar fi cele cu privire la stabilirea masei de partaj, a moștenitorilor, a cotelor succesorale, a evaluării bunurilor de partajat, a alegerii variantei celei mai profitabile tuturor părților, încălcând în acest sens dispozițiile art. 6739 Cod procedură civilă și art.741 Cod civil.
Totodată, recurentul a susținut că, văzând considerentele pentru care tribunalul a omologat varianta a II-a din expertiză, precum și corectarea adusă de către instanță, contrar prevederilor legale la respectiva variantă, se poate observa că partajarea s-a făcut fără a se omologa o variantă de lotizare întocmită corect, obiectiv, cu respectarea prevederilor legale, omologându-se astfel o variantă elaborată de instanță ieșită din corectura subiectivă, evident părtinitoare a instanței față de intimatul reclamant S. G. al cărui aport invocat în motivarea deciziei a fost hotărâtor în alegerea variantei a II-a din expertiza menționată.
Mai mult, recurentul solicită a se constata că instanța a procedat discreționar, cu ignorarea principiului contradictorialității și a dreptului la apărare, pentru realizarea unui proces echitabil, așa cum prevăd dispoz. art.6 din CEDO, încălcându-se dispozițiile art.129 pct.5 și pct.6 Cod pr. Civilă, obligație reglementată imperativ prin textul de lege.
În acest sens, recurentul arată că instanțele nu au clarificat neconcordanța existentă în cererea introductivă cu privire la persoana defunctului a cărui succesiune se cere a fi dezbătură, calitatea părților, de moștenitori ai defunctului S. T.I., care a fost stabilită fără să se verifice actele de stare civilă ale acestora, care să ateste vocația succesorală a părților, precum și moștenirea căruia dintre decedați face obiectul procesului și care moștenitorii decedatului respectiv, calitatea de copii din prima căsătorie, din a doua căsătorie de nepoți de fiu și fiică predecedați.
În aceste condiții a solicitat să se constate că nici acum în rejudecare, instanțele nu au cercetat fondul cauzei, fiind necesară casarea hotărârilor pronunțate și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță.
Mai mult, recurentul a precizat că decizia recurată este nelegală și sub aspectul cheltuielilor de judecată, instanța în mod greșit obligându-l la plata către expert a sumei de 300 lei reprezentând diferența de onorariu de expert, în condițiile în care instanța practic a desființat raportul de expertiză tehnică întocmit și ca atare nu mai poate fi obligat la plata acestei sume.
Prin decizia civilă 1019/16.12.2012 Curtea de Apel Ploiești a admis recursul formulat de pârâtul S. I. G. împotriva deciziei civile nr.345 din 04 octombrie 2010 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul reclamant S. G. și intimații pârâți B. N. N., T. G., N. (S.) M., T. A., C. G., C. M., C. F., a casat decizia recurată și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Dâmbovița.
Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Ploiești a constatat că ambele instanțe, respectiv Judecătoria Moreni și Tribunalul Dâmbovița nu s-au preocupat de lămurirea cadrului procesual, stabilirea corectă a obiectului acțiunii și a părților care justifică calitate procesuală activă și pasivă, stabilirea masei de partaj, a moștenitorilor, cotele succesorale, toate acestea pentru respectarea dispozițiilor art.6739 Cod pr. civilă și art. 741 Cod civil.
Aceste obiective stabilite de instanța ierarhic superioară nu au fost respectate de instanțele anterioare cu ocazia rejudecării și mai mult, sub aspectul variantei de partajare a bunurilor succesorale se motivează de instanța de apel că varianta a II – a raportului de expertiză întocmit de expert D. Z. ține mai bine seama de dispozițiile art.6739 Cod pr. civilă și art.741 Cod civil, motiv pentru care se va omologa această variantă, dat fiind și acordul intimatului reclamant în acest sens.
Ulterior instanța revine și prezintă alte considerente pentru care elaborează o altă variantă pe care o întocmește fără a fi pusă în discuția părților, ignorând-o total pe cea întocmită de expertul desemnat de instanță care a efectuat-o în mod corect, obiectiv, lucrarea pentru care s-a și suplimentat onorariul, recurentul fiind obligat la plata sumei de 300 lei de către instanță, pentru efectuarea acesteia.
Procedând în acest mod, Curtea apreciază că pe de o parte, așa cum s-a menționat mai sus, nu s-a avut în vedere obiectivele deciziei de casare, iar pe de altă parte s-a îngreunat situația părților, cu precădere a recurentului în propria cale de atac.
D. consecința celor arătate, Curtea de Apel Ploiești în conformitate cu dispozițiile art.315 pct. 1 Cod procedură civilă, apreciind ca fiind întemeiat recursul, a procedat din nou la casarea deciziei pronunțate de Tribunalul Dâmbovița și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță, ocazie cu care a dispus ca, instanța să pună în vedere reclamantului să precizeze obiectul acțiunii, întrucât în cuprinsul acesteia se vorbește de succesiunea lui S. I. I., iar ca bunuri succesorale se solicită a fi partajate și cele de pe urma lui S. T. I., impunându-se clarificarea obiectului cererii introductive.
Pe aceeași linie, să clarifice calitatea părților, moștenitorii având în vedere actele de stare civilă, cât și persoanele incluse în titlul de proprietate nr._/1995, dar și dispozițiile legii 18/1991.
Totodată, instanța urmează să aibă în vedere faptul că succesiunea defunctei S. elena nu a fost dezbătută deoarece nu s-a depuse un certificat de moștenitor de pe urma acesteia, iar instanța nu a fost investită cu o astfel de cerere și drept consecință nu se pot introduce în cauză moștenitorii acesteia.
Curtea a apreciat ca fiind întemeiată și critica formulată de recurent cu privire la varianta de partajare a bunurilor succesorale de către instanța de apel, cu ocazia rejudecării prin respectarea disp.art.212 Cod procedură civilă, s-a ordonat ca expertul numit în cauză și pentru care s-a achitat un supliment de onorariu, să-și refacă lucrarea conform obiectivelor stabilite de instanță și părți cu toate corecturile necesare (dacă se apreciază că există omisiuni referitoare la evaluarea terenurilor atribuite în fiecare lot, erori de calcul al sultelor cauzată de reținerea eronată a cotelor), ori va dispune efectuarea unei noi expertize de către un alt expert care să respecte obiectivele stabilite de către instanță și părți.
În ambele cazuri, instanța va discuta aceste probatorii cu respectarea principiului contradictorialității și a dreptului la apărare pentru realizarea unui proces echitabil, așa cum se menționează în art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
De asemenea, nu în ultimul rând, pentru pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice se va ține cont de toate cererile și apărările pe care părțile le-au expus în cererile și concluziile scrise, cât și întâmpinările depuse la dosar în fața instanței de recurs, dar și în fața instanței investită cu rejudecarea cauzei.
Cauza reținută spre rejudecare a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița la data de 20.01.2011 sub nr._ *.
Tribunalul Dâmbovița, prin decizia civilă nr. 453 din 5.11.2014, a admis apelul și a schimbat în parte încheierea de admitere în principiu a acțiunii din 22.X.2007 (f.188-190) în sensul că scoate de la masa de partaj succesoral suprafața de 1000 mp, proprietatea pârâtului S. I.G., născut în anul 1957 și S. I., prin sentința civilă nr.484/6.V.2009, pronunțată de Judecătoria Moreni în dosarul nr._, păstrând restul dispozițiilor încheierii.
Prin aceeași decizie a fost schimbată în parte sentința civilă nr.106 din 18.II.2008, în sensul că s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților conform variantei întocmită de tribunal, în raport de identificarea și evaluarea terenurilor agricole stabilite de expert E. A. R. în raportul de expertiză întocmit în cauză și potrivit posesiei actuale a părților, după cum urmează:
Lotul nr.1 atribuit lui S. G., născut în 1930, în valoare de 6.330 lei, compus din suprafața de 7000 mp.extravilan, situat în T.12/1, . de 3094 lei și suprafața de 4.998 mp teren extravilan, situat în T.37, . de 2.210 lei și sultă de 1.026 lei de la lotul nr.3-S. E..
Lotul nr.2 atribuit moștenitorilor lui S. C. (B. N.-N., Talpan G., N.(Sanu)M., T. A.) compus din suprafața de 7.466 mp în valoare de 3.297 lei, teren extravilan, situat în T.12/1, . de 5000 mp în valoare de 2.210 lei teren extravilan, situat în T.14, . bunuri în valoare de 6.330 lei, cu sultă de 823 lei de la lotul nr.3-S. E..
Lotul nr.3 atribuit lui S. E., în valoare de 4.220 lei, compus din suprafața de 1962 mp, în valoare de 6.070 lei teren intravilan, situat în T.15, . plătește sultă lotului nr.1- 1026 lei și lotului nr.2- 823 lei. Aui fost păstrate restul dispozițiilor sentinței.
Totodată, au fost obligați intimații pârâți la plata sumei de 310 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu expert.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că succesiunea defunctei S. E. nu a fost dezbătură, în cauză neexistând vreun certificat de moștenitor de pe urma acesteia, iar instanța nu a fost învestită cu o astfel de cerere, drept consecință în prezenta cauză nu se pot introduce moștenitorii acesteia.
În sfârșit, s-a avut în vedere că în cauză este vorba de dezbaterea succesorală a defunctului S. T. I., că acesta a avut două căsătorii, cu numita S. E. din care au rezultat S. I. G. și S. I. C., iar a doua căsătorie a fost cu numita S. S., decedată în prezent, menținându-se moștenitorii acesteia.
Cu privire la variantele de lotizare, cu ocazia rejudecării, s-a refăcut raportul de expertiză, conform obiectivelor stabilite de instanță și părți, cu evaluarea tuturor terenurilor atribuite părților, cu eliminarea erorilor de calcul a sultelor, ori dacă se impune efectuarea unei noi expertize de către un alt expert, care să respecte obiectivele stabilite de instanță.
Așa fiind, instanța în fond și în apel după a doua casare au procedat în conformitate cu dispozițiile obligatorii ale deciziei de casare nr. 1019/16 decembrie 2010 a Curții de Apel Ploiești, stabilind cadrul procesual al procesului, respectiv părțile care au calitate procesuală, averea succesorală a defunctului pentru care aceștia se judecă, obiectul acțiunii și temeiul juridic al acesteia, în raport și de actele depuse ulterior la dosar și arborele genealogic al părților.
Prin precizările la acțiune, formulate de apelantul – reclamant S. G., născut în anul 1930, s-a solicitat partajarea averii succesorale a defunctului S. T. I. – autorul acestuia, compusă din terenurile agricole din titlul de proprietate nr._/1995, avându-se în vedere că cererea de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 a fost formulată doar de S. G., născut în anul 1930, S. C. în prezent decedat și soția supraviețuitoare S. E..
Părțile s-au judecat separat, cu pârâtele Comisia Județeană Dâmbovița și Comisia Locală a Comunei Dărmănești județul Dâmbovița de aplicare a Legii nr. 18/1991, pentru anularea titlului de proprietate nr._/1995, în sensul de a se scoate din titlul de proprietate pe numiții S. G., născut în anul 1930 și S. C. – acțiunea fiind formulată de reclamantul S. G. născut în anul 1957, din a doua căsătorie a defunctului S. T. I., acțiunea fiind respinsă prin sentința civilă nr. 157/27.10.2013 de către Judecătoria Moreni, rămasă definitivă prin respingerea apelului de către Tribunalul Dâmbovița, prin decizia civilă nr. 98/31.05.2014, pronunțată în dosarul nr._ .
De asemenea, părțile s-au mai judecat în dosarul nr._ al Judecătoriei Moreni pentru nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/30.01.1995, prin sentința civilă nr. 484 din 06.05.2009 pronunțată de Judecătoria Moreni și s-a constatat că reclamantul S. I. G., născut în anul 1957, din a doua căsătorie a defunctului S. T. I., este proprietarul terenului de 1.000 mp situat în intravilanul Comunei Dărmănești, tarlaua 15, în . curți-construcții și în . mp. grădină, împreună cu soția sa S. I., teren ce a fost scos din cuprinsul titlului de proprietate contestat, hotărârea rămânând definitivă și irevocabilă prin nerecurare.
De această modificare a titlului de proprietate trebuie să țină seama tribunalul la stabilirea masei succesorale a defunctului S. T.I. în fond după casare de la Curtea de Apel Ploiești.
Prin încheierea de ședință din data de 4.06.2014, tribunalul a constatat că părțile solicită partajarea averii defunctului S. T. I., decedat în anul 1998, care a avut două căsătorii.
Din prima căsătorie a defunctului cu S. S., au rezultat moștenitorii S. I. G. – născut în anul 1930 – reclamantul din acțiunea introductivă la instanță, și S. I. C. – în prezent decedat, prin moștenitorii acestuia: B. N., T. G., N. M. și T. A., ce vin la moștenire pe tulpina tatălui decedat.
Prin urmare, din prima căsătorie a defunctului S. T. I. cu S., rezultă două tulpini: S. I. G. – născut în anul 1930 și S. C. – decedat, prin moștenitorii săi.
Ulterior, S. T. I. s-a căsători cu a doua soție – E. – decedată în anul 2002 și a cărei succesiune nu s-a dezbătut până în prezent și nici nu s-a solicitat prin acest partaj.
Din această căsătorie, defunctul S. T. I. a avut doi moștenitori: S. I. G. – născut în anul 1957 și C. P. – decedată în prezent, cu moștenitorii acesteia: C. G., C. M. și C. F..
Din această a doua căsătorie a defunctului S. T. I., rezultă două tulpini, precum și averea soției supraviețuitoare S. E. – care nu s-a dezbătut până în prezent.
Tribunalul a constatat că la instanța de fond s-a reținut în mod eronat, trei tulpini de pe urma defunctului S. T. I., anume S. I. G. – născut în anul 1930, S. C., în prezent decedat și S. I. G., născut în anul 1957, deși averea soției supraviețuitoare a defunctului nu fusese dezbătută, iar S. I. G., născut în anul 1957, nu a solicitat restituirea dreptului de proprietate pentru terenurile autorului său.
Față de cele de mai sus, tribunalul a stabilit cadrul procesual al acestui litigiu, potrivit deciziei de casare nr. 1019/16.12.2010 a Curții de Apel Ploiești și a modificărilor aduse titlului de proprietate nr._/1995, reținându-se că masa de partaj succesoral este compusă din terenurile agricole din titlul de proprietate precizat mai sus, din care se va scoate suprafața de 1000 mp teren agricol intravilan, proprietatea numiților S. I. G., născut în anul 1957 și a soției sale S. I., potrivit sentinței civile nr. 484/ 6 mai 2009, pronunțată de Judecătoria Moreni.
Aceste terenuri agricole din titlul de proprietate nr._/1995 mai puțin cel de 1.000 mp din hotărârea judecătorească de mai sus, se vor partaja între moștenitorii S. I. G. - născut în anul 1930, S. C. – decedat prin moștenitorii săi și S. E. – a doua soție supraviețuitoare a defunctului, primii în calitate de descendenți gradul I, cu cotele –părți de 3/8 din moștenire fiecare, iar soția supraviețuitoare S. E. cu cota parte de ¼ din moștenire, adică 2/8 din moștenire.
Prin urmare, s-a apreciat că nu constituie obiectul acestui partaj a se împărți averea defunctei S. E. între moștenitorii acesteia, respectiv S. I. G., născut în anul 1957 și C. P. – în prezent decedată, prin moștenitorii acesteia C. G., C. M. și C. F..
Pentru evaluarea bunurilor succesorale și propuneri de lotizare pentru părți, s-a efectuat o expertiză tehnică de specialitate de către ing. D. C., ce a fost completată ulterior, prin scoaterea de la masa de partaj a suprafeței de 1.000 mp proprietatea lui S. I. G., născut în anul 1957 și a soției sale S. I., potrivit precizărilor de mai sus.
Față de actele și lucrările dosarului, de probele administrate în cauză în toate ciclurile procesuale, tribunalul a admis apelul și a schimbat în parte I.A.P. din data de 22.10.2007, în sensul scoaterii de la masa de partaj succesoral a defunctului S. T. I. – decedat în anul 1988, suprafața de 1.000 mp proprietatea pârâtului S. I. G. – născut în anul 1957 și S. I. – soția acestuia, prin sentința civilă nr. 484/06.05.2009, pronunțată de Judecătoria Moreni în dosarul nr._ .
Au fost păstrate restul dispozițiilor încheierii.
Totodată, tribunalul a schimbat în parte sentința civilă nr. 106/18.02.2008, în sensul că a dispus ieșirea din indiviziune a părților conform variantei întocmită de tribunal în raport de identificarea și evaluarea terenurilor agricole stabilite de ing. expert D. C., în raportul său de expertiză tehnică, completat ulterior, și de posesia actuală a părților, în sensul că reclamantul S. G., născut în anul 1930, stăpânește în prezent suprafața de 7000 mp teren extravilan arabil, situat în T. 22/1, P 192 și suprafața de 4998 mp teren extravilan arabil, situat în T. 37, P 21, iar soția supraviețuitoare a defunctului – S. E. va primi suprafața de 1962 mp teren agricol intravilan, situat în T. 15, P 422/1, în continuarea proprietății pârâtului S. I. G., născut în anul 1957, urmând a fi partajat ulterior între moștenitorii acestuia, S. I. G. și C. P., prin moștenitorii săi.
Astfel, lotul 1 – a fost atribuit reclamantului S. I. G., născut în anul 1930, în valoare totală de 6.330 lei, compus din suprafața de 7.000 mp teren agricol extravilan, situat în T. 12/1, P. 193, în valoare de 3.94 lei și suprafața de 4.998 mp teren agricol extravilan situat în T.37, P. 21, în valoare de 2.210 lei și sultă în valoare de 1.026 lei de la lotul 3 – S. E..
Lotul 2 a fost atribuit moștenitorilor defunctului S. C., anume: B. N. N., Talpan G., N. (S.) M., T. A., în valoare totală de 6.330 lei, compus din suprafața de 7.446 mp teren agricol extravilan, situat în T. 12/1, P. 78, în valoare de 3.297 lei și suprafața de 5.000 mp teren agricol extravilan situat în T.14, .. de 2.210 lei, cu sultă de 823 lei de la lotul nr. 3 – S. E..
Lotul 3 a fost atribuit pârâtei S. E., în prezent decedată, în valoare de 4.220 lei, compus din suprafața de 1962 mp teren agricol intravilan, în valoare de 6.070 lei, situat în T.15, P. 422/1, urmând a plăti sultă lotului nr. 1, suma de 1.026 lei și lotului nr. 2 suma de 823 lei.
Au fost păstrate restul dispozițiilor sentinței.
Ca părți căzute în pretenții, potrivit art. 274 Cod procedură civilă, tribunalul a obligat intimații–pârâți la plata sumei de 310 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
Împotriva acestei decizii pârâtul S. I.G. a declarat recurs, susținând că au încălcate dispozițiile art. 208 alin. (1) Cod pr.civilă, în sensul în care nu a fost citat pentru data la care s-a efectuat expertiza deși aceasta presupunea o lucrare la fața locului pentru care exista o obligație legală în acest sens, constituind de altfel și o încălcare a dreptului său la apărare.
Mai susține recurentul că expertiza a fost depusă la dosarul cauzei în data de 27.10.2014 iar completarea raportului de expertiză a fost depus prin registratura instanței la data de 3.11.2014, judecarea cauzei având loc în data de 5.11.2014 motiv pentru care nu au fost respectate dispozițiile art.209 alin.(1) Cod pr.civilă, care stabilește că raportul de expertiză se va depune cu cel puțin 5 zile înainte de termenul de judecată. De sesizat că expertul a depus în data de 27.10.2014 o parte nerelevantă din expertiză pentru a nu fi sancționat din partea instanței fapt ce i-a fost pus în vedere prin încheierile instanței din data de 3.09.2014, 1.10.2014 și 29.10.2014.
Printr-o altă critică, recurentul susține că instanța a reținut în mod eronat la modul de atribuire a suprafețelor de teren un raport de expertiză aparținând lui E. A. R. care nu vizează cele 2,73 ha, ci suprafața de 1000 mp ce a fost scoasă de la masa de partaj, suprafață ce aparține lui S. I.G. (născut în 1957). Expertiza lui E. A. R. a fost efectuată în dosarul civil nr._ în fața Judecătoriei Moreni și nu a urmărit, așa cum a precizat recurentul, suprafețele de teren cuprinse în titlul de proprietate nr._/30.01.1995 emis de Comisia Județeană Dâmbovița.
Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, dar și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește primul motiv de recurs, referitor la aplicarea greșită a dispozițiilor art. 208 alin.1 din Codul de procedură civilă, respectiv la faptul că recurentul nu a fost legal citat la efectuarea expertizei, Curtea constată că este neîntemeiat, la dosarul cauzei existând, la fila 260, dovada convocării acestuia, de către expert, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de recurs vizând nerespectarea prevederilor art. 209 alin.1 din Codul de procedură civilă, completarea la raportul de expertiză fiind depusă cu mai puțin de 5 zile înaintea termenului de judecată, Curtea constată că este neîntemeiat. Astfel, raportul de expertiză a fost depus la data de 27.10.2014, termenul de judecată fiind stabilit la data de 29.10.2014. Completarea raportului de expertiză a fost depusă la data de 03.11.2014, în condițiile în care la termenul de judecată din 29.10.2014, instanța de apel a acordat un termen în continuare de o săptămână, respectiv la data de 05.11.2014, pentru ca părțile să aibă timpul necesar studierii raportului de expertiză și a completării acestuia.
Pe de altă parte, nerespectarea termenului legal de 5 zile atrage nulitatea expertizei numai în condițiile art. 105 alin.2 din Codul de procedură civilă, respectiv dacă prin aceasta s-a cauzat părții o vătămare ce nu poate fi în alt mod înlăturată.
În cauză, recurentul avea posibilitatea de a invoca această neregularitate la primul termen de judecată ulterior depunerii completării raportului de expertiză și de a solicita acordarea unui nou termen de judecată în vederea studierii acestuia, posibilitate legală de care nu a uzat. În acest sens, din practicaua deciziei recurate rezultă că recurentul nu a fost prezent la termenul din 5 noiembrie 2014 și nici nu a solicitat printr-o cerere scrisă acordarea unui nou termen de judecată, ca urmare a nerespectării prevederilor art. 209 din Codul de procedură civilă.
În ceea ce privește cel de-al treilea motiv de recurs, referitor la atribuirea eronată a suprafețelor de teren în funcție de raportul de expertiză E. A. R., întocmit într-un alt dosar, Curtea constată că din eroare a fost menționat numele acestui expert în dispozitivul deciziei, în considerente facându-se trimitere la raportul de expertiză completat, întocmit de expert D. C.. O eventuală eroare materială poate fi îndreptată pe calea procedurii speciale reglementate de dispozițiile art. 281 din Codul de procedură civilă, și nu pe calea recursului.
Pe de altă parte, se reține că varianta de lotizare a fost întocmită de tribunal, în raport de identificarea și evaluarea terenurilor agricole stabilite de experta D. C. în raportul de expertiză completat, dar și de posesia actuală a părților, recurentul neînvederând eventuale dispoziții legale încălcate de instanța de apel cu ocazia atribuirii bunurilor din masa succesorală.
Pentru considerentele arătate, Curtea constată că, în cauză, nu sunt incidente motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 punctele 5, 6, 7, 8 și 9 din codul de procedură civilă și, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.1 din Codul de procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat. Se reține, de altfel, și faptul că, deși recurentul a invocat toate motivele de nelegalitate enumerate mai sus, nu a motivat în fapt aceste nelegalități, invocând doar nerespectarea prevederilor art. 208 și 209 din Codul de procedură civilă, aspecte ce se circumscriu motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 304 punctele 5 și 9 din Codul de procedură civilă.
În temeiul dispozițiilor art.274 Cod pr.civil, Curtea va obliga recurentul aflat în culpă procesuală la plata, către intimatul S. G. (născut în 1930), a sumei de 1500 lei cheltuieli de judecată constând în onorariu apărător.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul S. I.G., domiciliat în ., județ Dâmbovița, împotriva deciziei civile nr. 453 din 5.11.2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-pârâți B. N.-N., T. G., N. (S.) M., T. A., C. G., C. M., toți domiciliați în . și C. F., domiciliată în ., sat Minier, ., . și intimatul-reclamant S. G. (născut în anul 1930), domiciliat în ..
Obligă recurentul să plătească intimatului S. G. (născut 1930) suma de 1500 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 28 aprilie 2015.
PreședinteJudecători
V. S. E. M. V. G.
Grefier
A. F.
Operator de date cu caracter personal
nr.notificare 3120/2006
VG/FA
2 ex/08.05.2015
d.f. Jud.Moreni nr._
j.f. F. S.
d.a. Trib. Dâmbovița nr._ *
j.a. I. S.
B. Brînzică
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 615/2015. Curtea de Apel... | Strămutare. Sentința nr. 77/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI → |
|---|
