Obligaţie de a face. Decizia nr. 267/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 267/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 20-02-2013 în dosarul nr. 7628/325/2005
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._ - 18.01.2013
DECIZIA CIVILĂ NR. 267/R
Ședința publică din 20 februarie 2013
PREȘEDINTE: G. O.
JUDECĂTOR: RUJIȚA R.
JUDECĂTOR: F. Ș.
GREFIER: C. J.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantele H. E. și EVUTA V. M. împotriva deciziei civile nr. 847/A/27.11.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâții intimați S. E. și S. C., pentru obligația de a face,
La apelul nominal, făcut în ședință publică la a doua strigare, se prezintă pentru reclamantele recurente lipsă domnul avocat Ilcău C., pârâtul intimat S. C. personal și asistat de domnul avocat V. V., care se prezintă și în reprezentarea pârâtei intimate lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul reclamantelor recurente depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru de 4 lei și timbre judiciare mobile în valoare de 3 lei, precum și împuternicirea avocațială.
Se constată că pârâții intimați au depus la dosar întâmpinare la data de 18.02.2013, înscris căruia Curtea îi conferă rolul unor concluzii scrise, întrucât a fost depus cu depășirea termenului prevăzut de art. 308 al. 2 C.p.c.
Reprezentantul pârâților intimați depune la dosar împuternicirea avocațială.
Reprezentanții părților arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, văzând că nu mai sunt formulate alte cereri, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Reprezentantul reclamantelor recurente solicită admiterea recursului și casarea hotărârii atacate cu trimitere spre rejudecare la Tribunalul T., fără cheltuieli de judecată, pentru motivele arătate pe larg în cererea de recurs, pe care le susține și oral în fața instanței.
Reprezentantul pârâților intimați solicită respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată, pentru motivele arătate în întâmpinarea calificată concluzii scrise.
CURTEA
Deliberând, reține următoarele:
Prin decizia civilă nr. 847/A/27.11.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, a fost respins ca tardiv apelul declarat de reclamantele H. E. și Evuța V. M. împotriva sentinței civile nr. 5653/9.03.2011 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ în contradictoriu cu pârâții S. E. și S. C..
Pentru a dispune astfel, instanța a avut în vedere că reclamantele au declarat recurs, recalificat apel, la data de 07.06.2011 - fila 4 - împotriva sentinței civile nr. 5659 pronunțată de Judecătoria Timișoara, așa cum rezultă din ștampila aplicată de registratura Judecătoriei Timișoara (fila 4 dosar apel).
Sentința apelată a fost comunicatăapelanților la data de 18.04.2011 (filele 106 și 107 dosar de fond).
Conformdispozițiilor art. 103 alin. 1 C.pr.civ.,neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea.
Tribunalul a constatat faptul că apelantele nu au declarat apel în termenul legal, cererea de apel fiind înregistrată prin registratura instanței după împlinirea termenului de 15 zile de la comunicarea sentinței atacate.
Împotriva deciziei au declarat recurs reclamantele, care au criticat-o pentru nelegalitate, solicitând casarea ei cu trimitere spre rejudecarea apelului.
În motivare au invocat că apelul a fost declarat în termen, fiind depus prin scrisoare recomandată anterior comunicării deciziei, dovadă fiind data de pe plicul emis de oficiul poștal, disp. art. 104 Cod proc.civilă fiind incidente.
Legal citați, intimații nu au formulat întâmpinare în condițiile art. 308 alin. 2 Cod proc.civilă.
Examinând recursul prin prisma criticilor formulate și în baza art. 306 alin. 2 Cod proc.civilă, față de disp. art. 299 și urm. Cod proc.civilă, văzând și normele legale ce vor fi mai jos arătate, instanța reține următoarele:
Corespunde realității că, potrivit disp. art. 104 Cod proc.civilă, actele de procedură trimise prin poștă instanțelor judecătorești se socotesc îndeplinite în termen dacă au fost predate recomandat la oficiul poștal înainte de împlinirea lui.
În cauză, recurentele au invocat că înscrisul intitulat „Recurs”, înregistrat la Judecătoria Timișoara la 7.06.2011 (f. 4 dosar apel), a fost trimis instanței cu plicul aflat la f. 44 dosar apel.
Pentru ca dispozițiile art. 104 Cod proc.civilă să fie incidente în cauză, este necesar ca recurentele să facă dovada că plicul a fost expediat recomandat și că acesta conținea recursul (calificat de tribunal ca fiind apel) declarat împotriva sentinței primei instanțe.
Plicul a făcut obiect al cercetării penale în dosarul nr. 397/P/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, dosar finalizat prin rezoluția din 23.07.2012 de scoatere de sub urmărire penală și neîncepere a urmăririi penale cu privire la B. E. (agent poștal) și, respectiv, de neîncepere a urmăririi penale cu privire la Ilcău C. (avocat al reclamantelor-recurente în prezentul dosar).
Rezoluția a fost confirmată prin Rezoluția din 10.09.2012 dată de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara (f. 46-53 dosar apel).
Dacă hotărârea penală are autoritate de lucru judecat sub aspectul existenței faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției în fața instanței civile (art. 22 alin. 1 Cod proc.penală), o astfel de consecință nu este recunoscută rezoluției procurorului (care nu are caracterul unei hotărâri definitive), astfel că instanța poate examina modalitatea în care recursul reclamantelor a fost înregistrat la Judecătoria Timișoara.
Astfel, se constată că hotărârea primei instanțe a fost redactată la 12.04.2011 (f. 105 dosar fond).
Respingând cererea de chemare în judecată formulată de reclamante, prima instanță a reținut că pârâtul S. C. nu are calitate procesuală pasivă; că reclamantele tind la o veritabilă grănițuire pe calea cererii întemeiate pe disp. art. 111 Cod proc.civilă, art. 590 Cod civil; că situația avută în vedere la pronunțarea sentinței civile nr._/24.02.2000 nu mai subzistă, obiectul cererii de chemare în judecată nemaifiind în prezent același cu cel de la data stabilirii liniei de hotar, ulterior suprafața parcelei pârâtei fiind rectificată de la 953 mp la 2214 mp; că parcelele în litigiu nu mai au suprafețe identice; că între părți s-a mai purtat un litigiu având ca obiect grănițuire, soluționat irevocabil (f. 2-3 sentință).
Pe calea recursului, reclamantele – prin apărător – au criticat sentința, învederând că în mod greșit s-a reținut că între parcele se impune efectuarea altei grănițuiri, deși la dosar au fost depuse decizia Curții de Apel Timișoara în care s-a efectuat grănițuirea și procesul-verbal de executare silită și că nu se poate reține în contra autorității de lucru judecat că este necesară „o nouă grănițuire datorită faptului că pârâta și-a rectificat CF la o suprafață ce nu are corespondent în realitate…” (f. 4 dosar tribunal).
Se observă, astfel, că indiferent de titulatura dată de reclamante căii de atac promovate împotriva hotărârii primei instanțe, criticile aduse acesteia vizează chiar considerentele sentinței, criticile fiind punctual formulate.
Or, la data la care se susține că plicul în care s-ar fi aflat recursul astfel declarat (31 martie 2011), hotărârea primei instanțe nu fusese încă redactată, conform celor mai sus-arătate, astfel că, la acea dată, reclamantele nu ar fi avut cum să cunoască argumentele avute în vedere de judecătorie pentru a fi în măsură să formuleze critici de maniera celor menționate în cele ce preced.
În consecință, reclamantele nu au făcut dovada că în plicul expediat – conform susținerilor lor – la 31 martie 2011 – s-ar fi găsit recursul declarat împotriva sentinței și înregistrat la Judecătoria Timișoara la 7 iunie 2011, și, deci, incidența disp. art. 104 Cod proc.civilă, astfel că, reținând tardivitatea căii de atac promovată de reclamante, tribunalul a făcut corecta aplicare a disp. art. 103 Cod proc. civilă rap. la art. 284 alin. 1 Cod proc.civilă și a respins ca tardiv apelul declarat împotriva hotărârii primei instanțe.
Pentru aceste considerente, în baza disp. art. 312 alin. 1 Cod proc.civilă rap. la art. 304 Cod proc.civilă, instanța va respinge recursul declarat de reclamantele H. E. și EVUTA V. M. împotriva deciziei civile nr. 847/A/27.11.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._ .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantele H. E. și EVUTA V. M. împotriva deciziei civile nr. 847/A/27.11.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.02.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
G. O. RUJIȚA R. F. Ș.
GREFIER,
C. J.
Red. F.Ș.- 27.02.2013; tehnored. C.J.- 06.03.2013; 2 ex.
Primă instanță: Judecătoria Timișoara; Judecător: R. M. L.
Instanță de apel: Tribunalul T.; Judecători: C. P.; L. V.
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Succesiune. Decizia nr. 1744/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA → |
|---|
