Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 223/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 223/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 14-02-2013 în dosarul nr. 11084/325/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 223
Ședința publică din 14 februarie 2013
PREȘEDINTE: C. P.
JUDECĂTOR: M. G.
JUDECĂTOR: A.-M. N.
GREFIER: S. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de petenții Primarul Municipiului Timișoara și C. L. al Municipiului Timișoara împotriva deciziei civile nr. 797/13.11.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâții intimați O. de C. și Publicitate Imobiliară T. și . Timișoara, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă consilier juridic V. S. pentru petenții recurenți Primarul Municipiului Timișoara și C. L. al Municipiului Timișoara, lipsă fiind pârâții intimați O. de C. și Publicitate Imobiliară T. și . Timișoara.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentanta pârâților intimați susține cererea de suspendare a cauzei în baza dispozițiilor art. 244 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, astfel cum a fost formulată prin cererea de recurs, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului nr._/325/2010 aflat pe rolul Tribunalului T. – Secția Comercială și de C. Administrativ, având ca obiect rezilierea contractului de închiriere nr. 195/01.07.2009 încheiat cu . și evacuarea necondiționată din spațiul proprietatea Municipiului Timișoara, apreciind că între cele două litigii există o strânsă legătură, în sensul că soluționarea prezentului dosar atârnă de soluționarea dosarului aflat pe rolul Tribunalului T., ante-menționat.
Instanța, în deliberare, respinge cererea de suspendare formulată în temeiul dispozițiilor art. 244 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, formulată de recurenți prin motivele de recurs, apreciind că față de obiectul concret dedus judecății în prezenta cauză – plângere împotriva încheierii de carte funciară, precum și în raport de stadiul procesual, deși între cele două pricini există o legătură, soluționarea recursului de față nu este strâns legată și direct determinată de soluția ce se va da în dosarul în care se discută legalitatea contractului de închiriere ce se cere a fi radiat din CF.
Prin urmare, nefiind îndeplinite condițiile art. 244 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, Curtea respinge cererea de suspendare ca nefondată.
Nefiind formulate alte cereri, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Consilier juridic V. S., pentru reclamanții recurenți solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și, în principal, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar admiterea recursului și schimbarea hotărârii primei instanțe în sensul admiterii plângerii formulate, ca fiind temeinică și legală.
CURTEA
În deliberare, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr._/28.06.2012 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, a fost respinsă acțiunea civila formulata de petenții M. Timișoara prin Primar si C. L. al Municipiului Timișoara în contradictoriu cu intimații OCPI T. si ..
Pentru a se pronunța astfel, Judecătoria a reținut următoarele:
Prin încheierea de carte funciara nr._/13.09.2010 a fost respinsă cererea mun. Timișoara de radiere a dreptului de închiriere înscris sub C1 in favoarea . Timișoara din cartea funciara nr._ a loc. Timișoara (provenita din cartea funciara de pe hârtie nr._), motivându-se ca nu sunt îndeplinite prev. art. 51 alin.1 din Legea nr. 7/1996 republicata, privitoare la necesitatea existentei unei hotărâri judecătorești definitive si irevocabile sau a unei declarații date in forma autentica, de catre titularul tabular pentru rectificarea înscrierilor sau radierilor din cartea funciara.
Împotriva acestei încheieri s-a formulat cerere de reexaminare prin care s-a solicitat de către petenta sa se admită cererea de radiere si sa se radieze contractul de închiriere înscris in cartea funciara sub C1, pe motiv ca acesta a fost încheiat de fostul proprietar . acordul Primăriei Timișoara, după pronunțarea sentinței civile nr._/2007 de catre Judecătoria Timișoara, prin care CLMT a fost obligat sa plătească suma de 791.249 lei cu titlu de îmbogățire fără justa cauza, cererea de reexaminare fiind respinsa de catre OCPI prin încheierea nr._/24.02.2012.
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a OCPI, s-a reținut ca prin decizia nr. LXXII (72) din 15.10.2007 pronunțata de Înalta Curte de Casație si Justiție, Secțiile Unite, dosar nr. 42/2007, publicata in M. Of. nr. 685/7.10.2008, a fost admis recursul in interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție, stabilindu-se ca in cauzele ce au ca obiect plângerile privind cartea funciara întemeiate pe disp. art. 50 din Legea nr. 7/1996, republicata, a cadastrului si a publicității imobiliare, OCPI nu are calitate procesuala pasiva, astfel ca instanța, văzând prev.art.137 C., a admis excepția invocata si a respins plângerea formulata in contradictoriu cu OCPI ca fiind formulata in contradictoriu cu o persoana fără calitate procesuala pasiva.
Analizând actele anexate cererii nr._/2010, s-a observat ca . închiriere are data certa anterioara datei la care s-a înscris dreptul de proprietate al mun. Timișoara, situație in care este opozabil noului proprietar, in condițiile legii, astfel ca in aceste condiții, radierea acestui drept se poate face fie cu acordul beneficiarului dreptului înscris, pe cale amiabila, prin declarație autentificata, fie printr-o hotărâre judecătoreasca definitiva si irevocabila prin care sa se dispună radierea acestui drept.
D. urmare, nefiind întrunite condițiile expuse mai sus, pentru radierea dreptului din cartea funciara, instanța de fond, văzând prev. art. 50 din Legea nr.7/1996, a respins plângerea formulata de petenți.
Împotriva sentinței civile nr._/28.06.2012 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ , au declarat apel petenții M. Timișoara prin Primarul Municipiului Timișoara și C. L. al Municipiului Timișoara, înregistrat pe rolul Tribunalului T. la data de 09.10.2012 sub nr. dosar_, solicitând desființarea hotărârii cu trimitere spre rejudecare, iar în subsidiar, schimbarea sentinței atacate în sensul admiterii în totalitate a plângerii formulate.
În fapt, petenții au arătat că au solicitat instanței de fond admiterea cererii de radiere a contractului de închiriere nr. 195/01.07.2009 emis de avocat M. S. R. înscris în CF nr._ Timișoara nr. top._/2/1/3/2 în partea a III-a a cărții funciare la poziția nr. 1 sub nr._/19.02.2010.
În motivare, au apreciat că instanța de fond a respins cererea reținând eronat că radierea acestui drept se poate face fie cu acordul beneficiarului, pe cale amiabilă, prin declarație autentificată, fie printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă de radiere, întrucât contractul are dată certă anterioară datei la care s-a înscris dreptul de proprietate al Municipiului Timișoara, situație în care este opozabil noului proprietar. Astfel, au arătat că instanța de fond nu a ținut cont de hotărârile judecătorești pronunțate anterior încheierii contractului de închiriere în temeiul cărora M. Timișoara a devenit proprietar al construcțiilor.
Apelanții petenți au mai arătat că s-a încheiat contractul de închiriere în favoarea intimatei . de către . fără acordul Primăriei Municipiului Timișoara, după pronunțarea sent. civ. nr._/13.11.2007 de către Judecătoria Timișoara, prin care C. L. al Municipiului Timișoara a fost obligat să plătească suma de 791.249 lei cu titlu de îmbogățire fără justă cauză.
Mai mult, apelanții au invocat reaua-credință cu care reprezentanții . au încheiat contractul de închiriere cu intimata . pentru o suprafață de 7438 m.p. din totalul de 8858 m.p. pe o perioadă neobișnuit de lungă pentru contractele comerciale, respectiv 9 ani și 11 luni și în lipsa unei documentații cadastrale. Or, la data încheierii contractului . nu mai avea calitate de proprietar al construcției și practic a înstrăinat un drept de folosință pe care nu-l mai avea.
Critica hotărârii instanței de fond a fost întemeiată și pe necercetarea valabilității contractului de închiriere, dacă acesta este apt să producă efecte juridice, practic necercetând fondul cauzei, mărginindu-se să se pronunțe la modul general asupra situațiilor în care se poate dispune radierea unui drept din cartea funciară.
Apelanții petenți au solicitat suspendarea judecării prezentei cauze, în temeiul disp. art. 244 alin. 1 cpt. 1 C.proc.civ. până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._/325/2010 aflat pe rolul Tribunalului T. – Secția de C. Administrativ și Fiscal, având ca obiect rezilierea contractului de închiriere în discuție și evacuarea necondiționată din imobilul litigios proprietatea Municipiului Timișoara. În susținerea cererii de suspendare, au învederat că între cele două cauze există o strânsă legătură, soluționarea litigiului în contencios administrativ prin care se pune în discuție existența dreptului de folosință al intimatei . și implicit a validității contractului de închiriere influențând în mod evident soluția ce se va pronunța în cauza de față, radierea notării din CF fiind o consecință și a admiterii acțiunii ce face obiectul dosarului nr._/325/2010 aflat pe rolul Tribunalului T..
În drept, și-au întemeiat apelul pe disp. art. 282 C.proc.civ. și ale art. 50 și 52 din Legea nr. 7/1996.
Deși legal citați cu această mențiune, intimații OCPI T. și . nu au depus întâmpinare.
La termenul din 13.11.2012 instanța a respins cererea de suspendare a judecății până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._/325/2010 aflat pe rolul Tribunalului T. – Secția de C. Administrativ și Fiscal.
Prin decizia civilă nr. 797/13.11.2012 pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul T. a respins ca nefondat apelul declarat de petenții M. Timișoara prin Primar, C. L. al Municipiului Timișoara, împotriva sentinței civile nr._/28.06.2012 pronunțate de Judecătoria Timișoara în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații OCPI T. și ..
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul, analizând apelul prin prisma motivelor invocate, a constatat că acesta nu este fondat, pentru următoarele considerente:
Din cartea funciară aflată în dosarul nr._/2012 al Biroului de carte funciară Timișoara din cadrul OCPI T. atașată dosarului de fond rezultă că în partea a treia se află notat contract de închiriere în favoarea intimatei ., încheierea purtând numărul 195 și data de 01.07.2009.
În partea privind proprietatea dreptul de proprietate al petentului apelant M. Timișoara prin Primar apare ca întabulat la data de 15.07.2010, adică ulterior dobândirii dreptului închiriere menționat și contestat în prezenta cauză.
Petenții M. Timișoara prin Primar, C. L. al Municipiului Timișoara au solicitat radierea contractului de închiriere, invocând calitatea de proprietar, dar nici un text de lege nu permite o astfel de operațiune cât timp nu există acordul titularului dreptului sau o hotărâre judecătorească care să dispună radierea dreptului.
Reținând și ea acest aspect, instanța de fond nu a făcut decât să aplice în mod corect dispozițiile clare ale art. 51 din Legea nr. 7/1996.
Tribunalul a apreciat că nu se pot primi susținerile apelanților cu privire la necercetarea valabilității contractului de închiriere, dacă acesta este apt să producă efecte juridice, pentru că instanța de fond, ca și registratorul de carte funciară nu au fost sesizați cu această problemă de fond, ci cu o operațiune de carte funciară. Din același motiv nu a fost considerată ca relevantă reaua-credință cu care reprezentanții . au încheiat contractul de închiriere cu intimata . pentru o suprafață de 7438 m.p. din totalul de 8858 m.p. pe o perioadă neobișnuit de lungă pentru contractele comerciale, respectiv 9 ani și 11 luni și în lipsa unei documentații cadastrale, hotărârile judecătorești pronunțate anterior încheierii contractului de închiriere în temeiul cărora M. Timișoara a devenit proprietar al construcțiilor.
Prin prisma acestor considerente, în baza art. 296 C.proc.civ. tribunalul a respins apelul.
Împotriva acestei hotărâri, petenții C. L. al Municipiului Timișoara și Primarul Municipiului Timișoara au declarat recurs în termen legal, la data de 14 decembrie 2012, solicitând admiterea recursului, în principal, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, admiterea recursului, modificarea hotărârii, admiterea apelului și schimbarea sentinței civile în sensul admiterii plângerii, ca legală și temeinică.
În motivare, petenții-recurenți au susținut că atât hotărârea pronunțată de prima instanță cât și hotărârea pronunțată de instanța de apel sunt nelegale și netemeinice, deoarece se întemeiază pe o interpretare și aplicare greșită a dispozițiilor legale aplicabile cauzei de față, instanțele neținând cont de probatoriul administrat în cauză, în mod greșit fiind respinsă plângerea formulată de către instituția reclamantă.
În raport cu obiectul concret dedus judecății, radierea din CF nr._ nr. top_/2/1/3/2, partea a III-a a de CF, pag. 1, sub nr._/19.02.2010, a contractului de închiriere nr. 195/01.07.2009 – se susține că argumentele instanței de fond pentru soluția de respingere a plângerii, nu concordă cu situația de fapt și de drept dedusă judecății, în concret, nu a avut în vedere hotărârile judecătorești pronunțate anterior încheierii contractului de închiriere sus-menționat, hotărâri în baza cărora M. Timișoara a devenit proprietar al construcțiilor.
În această situație, contractul de închiriere intabulat în CF nr._ Timișoara în favoarea ., încheiat de . fără acordul Primăriei Municipiului Timișoara, este nelegal, reaua-credință a rprezentanților . rezultând și din faptul închirierii suprafeței de 7438 mp (din totalul de 8858 mp), pe o peioadă neobișnuit de lungă (9 ani și 11 luni), deși . nu mai avea calitatea de proprietar al construcției. Se susține, în consecință, că instanțele nu au cercetat valabilitatea contractului de închiriere, dacă acesta este apt să producă efecte juridice, practic necercetând fondul cauzei, mărginindu-se să se pronunțe la modul general asupra situațiilor în care se poate dispune radierea unui drept din cartea funciară.
In temeiul prevederilor art. 244 pct. 1 C. p. civ. solicită suspendarea judecării prezentului litigiu până la soluționarea definitivă și irevocabilă a Dosarului nr._/325/2010 aflat pe rolul Tribunalului T. -Secția Comercială și de C. Administrativ, având ca obiect rezilierea contractului de închiriere nr. 195/01.07.2009 încheiat cu . evacuarea necondiționată din spațiul proprietatea Municipiului Timișoara. În susținerea cererii, recurenții arată că între cele două litigii există o strânsă legătură, soluționarea litigiului ce face obiectul dosarului mai sus amintit prin care se pune în discuție existența dreptului de folosință al . implicit a validității contractului de închiriere, influențând în mod evident soluția ce se va pronunța în litigiul ce face obiectul dosarului nr._, radierea notării din cartea funciară fiind o consecință și a admiterii acțiunii ce face obiectul dosarului nr._/325/2010 cu termen de judecată la data de 23.10.2012 pe rolul Tribunalului T..
Având în vedere motivele expuse mai sus, solicită admiterea recursului, în principal, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, admiterea recursului, modificarea hotărârii judecătorești atacate, admiterea apelului și schimbarea hotărârii primei instanțe în sensul admiterii plângerii ca fiind temeinică și legală.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 4, 7, 8 și 9 C.p.civ., art. 296 și 312 C.p.civ., art 50 și 52 din Legea cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată și actualizată.
Intimata ., legal citată, nu a depus întâmpinare.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, raportat la obiectul cauzei, temeiul de drept indicat și actele depuse în susținere, Curtea constată nefondat recursul pârâților, pentru următoarele considerente:
Obiectul concret dedus judecății îl constituie plângerea petenților C. L. al Municipiului Timișoara și M. Timișoara, prin Primar, împotriva încheierii nr._/29.09.2010 a OCPI T., solicitând, în concret, radierea din CF nr._ Timișoara, a contractului de închirierenr. 195/01.07.2009 încheiat între . Timișoara și ..
Potrivit art. 51 alin.1 din Legea nr. 7/1996 „înscrierile și radierile efectuate în cărțile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza hotărârii instanței judecătorești definitive și irevocabile sau pe cale amiabilă, în baza unei declarații date în formă autentică, de titularul tabular, respectiv de titular, în baza unei documentații cadastrale”.
În raport cu situația de CF existentă la momentul înscrierii în această coală a contractului de închiriere dintre cele două părți sus-menționate (01.07.2009), respectiv a calității de proprietar, intabulat ca atare, a . Timișoara, și a înscrierii ca proprietar a Municipiului Timișoara abia la data de 15.07.2010 (după un an de la intabularea în CF – pag. a III-a a contractului de închiriere), în mod corect, instanțele fondului – suverane în stabilirea situației de fapt deduse judecății – au reținut că actul încheiat (contractul de închiriere) este opozabil actualului proprietar tabular, iar pentru radierea lui din CF este necesar acordul titularului dreptului înscris.
Din această perspectivă, Curtea reține că, atât prima instanță, cât și tribunalul, au făcut o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 42 alin. 1 și 2 din Ordinul nr. 633/2006, în sensul că notarea în cartea funciară poate avea ca obiect contractul de locațiune încheiat pe o durată mai mare de 3 ani, iar art. 74 din același act normativ prevede că, operațiunile de înscriere în cartea funciară se fac în scopul opozabilității drepturilor reale imobiliare și a celorlalte acte și fapte juridice înscrise în cartea funciară.
Înscrierea ulterioară a Municipiului Timișoara, în CF_ Timișoara, ca proprietar în cotă de 1/1, în temeiul hotărârii judecătorești pronunțate, îl obligă la respectarea locațiunii înscrise, ca atare, în această coală CF.
Criticile invocate de recurenți în prezentul recurs, relativ la nelegalitatea contractului de închiriere încheiat între . și ., exced cadrului juridic procesual stabilit chiar de petenți, atât sub aspectul obiectului concret dedus judecății, cât și al temeiului juridic invocat în susținerea demersului judiciar demarat.
De altfel, petenții au formulat pe cale separată o acțiune în rezilierea contractului de închiriere, ce face obiectul dosarului nr._/30/2010 al tribunalului T., în cadrul căruia pot invoca și solicita verificarea legalității contractului încheiat, și nu în cadrul plângerii împotriva încheierii de carte funciară, unde potrivit art. 50 din Legea nr. 7/1996, se verifică exclusiv legalitatea înscrierilor de CF, în raport de actele depuse în acest sens.
Toate motivele de recurs invocate de petenți vizează aspecte ce țin de legalitatea contractului de închiriere, acestea neputând fi supuse controlului judecătoresc al instanței, nici sub aspectul obiectului (care, în cauză, vizează strict legalitatea înscrierii contractului de închiriere în CF_ Timișoara) și nici prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 4, 7, 8, 9 Cod pocedură civilă (indicate de petenții-recurenți) raportat la art. 50 din Legea 7/1996.
Pentru aceste considerente, Curtea constată că în speța de față, instanțele de fond au pronunțat hotărâri legale și, nefiind incident niciunul din temeiurile de modificare oriu casare a hotărârii recurate, invocate de recurenți, în baza art. 299, 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca nefondat recursul declarat de petenții Primarul Municipiului Timișoara și C. L. al Municipiului Timișoara împotriva deciziei civile nr. 797/13.11.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._ .
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14 februarie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
C. P. M. G. A.-M. N.
GREFIER,
S. C.
Red. M.G. – 12.03.2013
Tehnored. S.C. - 2 ex./18.03.2013
Tribunalul T., Judecători: M. R., A. C.
Judecătoria Timișoara, Judecător: C. L.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 1319/2013. Curtea de... | Evacuare. Decizia nr. 1232/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA → |
|---|
