Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 271/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 271/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 20-02-2013 în dosarul nr. 3406/55/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._ - 15.01.2013
DECIZIA CIVILĂ NR. 271/R
Ședința publică din 20 februarie 2013
PREȘEDINTE: F. Ș.
JUDECĂTOR: G. O.
JUDECĂTOR: RUJIȚA R.
GREFIER: C. J.
S-a luat în examinare recursul declarat de petenta S.C. I. P. INVESTMENTS București S.A. împotriva deciziei civile nr. 396/24.10.2012, pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâta H. M., pentru plângere împotriva încheierii de carte funciară.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 13.02.2013, când pronunțarea a fost amânată pentru data de astăzi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată:
Prin încheierea nr._/20.01.2012 a O.C.P.I. A. – B.C.P.I. A., a fost respinsă cererea petentei . București S.A. pentru întabularea dreptului de proprietate în CF nr._-C1-U2 UAT A. (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr._ A.).
S-a reținut aplicarea art. 771 alin. 1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal și faptul că petenta nu a depus la dosar decizia de impunere și dovada îndeplinirii obligației de plată a impozitului din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal.
Împotriva acestei încheieri petenta a formulat cerere de reexaminare.
Prin încheierea nr. 6930/10.02.2012 a O.C.P.I. A. – B.C.P.I. A., a fost respinsă cererea de reexaminare, reținându-se la fel lipsa dovezii achitării impozitului conform art. 771 din Codul fiscal.
Prin plângerea înregistrată la 05.03.2012 la Judecătoria A. sub nr._, precizată la 22.05.2012 (fila 28), petenta S.C. I. P. INVESTMENTS București S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta H. M., modificarea încheierii nr. 6930/10.02.2012 a B.C.P.I. A., în sensul întabulării dreptului său de proprietate asupra imobilului situat în A., ./B, ., ., jud. A., înscris în CF nr._-c1-u2 (provenită din conversia de pe hârtie a CF_ A.), nr. top. 2118-2133/15/VIII.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că obligația plății impozitului pentru transferul dreptului de proprietate nu este în sarcina sa (adjudecatar al imobilului), ci aparține proprietarului anterior (art. 1512 lit. a) din H.G. nr. 44/2004.
Singura sa obligație legală este să depună la organul fiscal competent documentația aferentă transferului (art. 1517 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003), iar această obligație a fost îndeplinită prin depunerea documentației la organul fiscal la momentul deschiderii rolului fiscal în vederea obținerii certificatului fiscal, care a fost atașat cererii de întabulare.
Prevederile art. 2 ale Ordinului Ministrului Administrației și Internelor nr. 39/2009, invocate în încheierea de respingere, fac referire la obligația plății taxei de întabulare a imobilului, taxă ce a fost achitată și depusă în dosarul înregistrat la O.C.P.I, și nu la obligația plății impozitului pe transferul proprietății prevăzută de art. 771 Cod fiscal.
Contribuabilul este persoana fizică din patrimoniul căreia se transferă dreptul de proprietate și căreia îi revine obligația de plată a impozitului prevăzut de art. 771 Cod fiscal. Petenta a arătat că, în calitate de adjudecatar, nu are calitate de contribuabil în sensul legii; dreptul de proprietate nu se transferă din patrimoniul, ci în patrimoniul său.
Art. 77 indice 1 alin. 6 din Codul fiscal prevede că „pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moștenitor sau, după caz, a hotărârilor judecătorești și a altor documente în celelalte cazuri, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligației de plată a impozitului prevăzut la alin. (1) și (3) și, în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere până la plata impozitului”. Dispozițiile legale invocate sunt însă prevăzute în capitolul „veniturile din transferul proprietății imobiliare din patrimoniul personal”, fapt din care rezultă că obligația de plată a impozitului este condiționată de obținerea unui venit de către transmițătorul dreptului de proprietate la transferul dreptului de proprietate prin acte juridice între vii ce implică, în conformitate cu Codul civil, o manifestare de voință făcută cu intenția de a produce efecte juridice. În speța de față, transmiterea proprietății imobiliare s-a realizat de la debitor la adjudecatar în cadrul procedurii executării silite, astfel încât persoana din patrimoniul căreia a fost transferat imobilul nu a obținut un venit rezultat dintr-un act la baza căruia să fi stat manifestarea sa de voință.
Petenta a mai arătat că se află în posesia unui act juridic prin care a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului, iar prin respingerea cererii de întabulare s-a îngrădit într-un mod nejustificat exercitarea dreptului de proprietate, contrar normelor naționale și internaționale care protejează dreptul de proprietate.
Refuzul înscrierii dreptului de proprietate pentru lipsa dovezii plății impozitului de către un terț constituie o atingere gravă a substanței dreptului de proprietate, dispoziție incompatibilă cu art. 1 din Protocolul 1 la Convenție.
În drept, petenta a invocat art. 50 alin. 22 din Legea nr. 7/1996; art. 1517 și art. 1512 lit. a din H.G. nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal; art. 4 din Anexa 4 a Ordinului Ministrului Economiei și Finanțelor și al Ministrului Justiției nr. 1706/1889/C/2008.
Prin sentința civilă nr. 6011/20.06.2012, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria A. a respins plângerea formulată de petenta S.C. I. P. INVESTMENTS BUCUREȘTI S.A. împotriva încheierii nr. 6930/10.02.2012 a O.C.P.I. A. și în contradictoriu cu pârâta H. M..
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, potrivit actului de adjudecare încheiat la data de 18.10.2010 de către M. D. din cadrul Corpului executorilor bancari ai Bancpost SA, în dosar executare nr. 5/2010, petenta a dobândit la licitație imobilul din CF nr._-C1-U2 A..
Prin încheierea de carte funciară nr._ din 20.12.2011, a fost respinsă cererea petentei pentru întabularea dreptului de proprietate, motivat de faptul că nu s-a făcut dovada achitării impozitului pe venitul din transferul proprietăților imobiliare.
Cererea de reexaminare a fost respinsă prin încheierea nr. 6930/03.02.2012, pentru aceleași considerente.
Conform art. 771 alin. 6 Cod fiscal, pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentice încheiate de notarii publici ori a certificatelor de moștenitor sau după caz a hotărârilor judecătorești și a altor documente în celelalte cazuri, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligației de plată a impozitului pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal și, în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere până la plata impozitului.
Așa fiind, registratorul de carte funciară în mod temeinic și legal a considerat lipsa dovezii achitării impozitului ca fiind un impediment la înscrierea dreptului de proprietate în favoarea petentei.
Prima instanță a apreciat că nici obligația ce incumbă petentei în temeiul art. 1517 aliniat ultim din HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal nu a fost îndeplinită, întrucât aceasta nu a făcut dovada depunerii documentației aferente transferului la vreuna dintre instituțiile prevăzute la art. 8 din Ordinul Ministrului Economiei și Finanțelor și al Ministrului Justiției nr. 1706/1889/C/2008.
Petenta a anexat cererii de întabulare certificatul de atestare fiscală pentru persoane juridice privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local, certificat ce stă la baza calculului impozitului pe imobil, iar nu la calculul impozitului pe venitul obținut din transferul acestui imobil.
Împotriva sentinței civile nr. 6011/20.06.2012 a Judecătoriei A. a declarat apel petenta, care a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 396/24.10.2012, pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ .
Tribunalul a reținut, raportându-se la art. 771 alin. 6 Cod fiscal, art. 1517 alin. final din H.G. nr. 44/2004 și art. 4 din Anexa 4 a Ordinului nr. 1706/1889/C/2008 al Ministrului Economiei și Finanțelor și al Ministrului Justiției, că petenta nu a făcut dovada depunerii documentației aferente transferului proprietății la vreuna dintre instituțiile prevăzute la art. 8 din Ordinul Ministrului Economiei și Finanțelor și al Ministrului Justiției nr. 1706/1889/C/2008.
Deși aceasta a anexat cererii de intabulare certificatul de atestare fiscală pentru persoane juridice privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local, certificatul respectiv stă la baza calculului impozitului pe imobil, iar nu la calculul impozitului pe venitul obținut din transferul acestui imobil.
Împotriva deciziei civile nr. 396/24.10.2012 a Tribunalului A. a declarat recurs în termenul legal petenta S.C. I. P. INVESTMENTS București S.A.
În motivarea recursului, a susținut, invocând art. 304 pct. 9 Cod proc.civilă, că instanța de apel a aplicat greșit dispozițiile legale incidente în speță.
A arătat că Ordinul Ministrului Economiei și Finanțelor și al Ministrului Justiției nr. 1706/1889/C/2008 stabilește obligații numai în sarcina contribuabilului (fostul proprietar) și respectiv în sarcina birourilor notariale, după caz. Nu sunt stabilite prin acest Ordin obligații în sarcina adjudecatarului.
Instanța de apel a reținut în mod eronat că nu s-a conformat obligației legale de a solicita organului fiscal competent stabilirea impozitului și emiterea unei decizii de impunere, prin depunerea (la organul fiscal competent) a documentației aferente transferului. Obligația sa este, conform legii, de a depune la O.C.P.I. numai actul de adjudecare, nu și decizia de impunere. Potrivit dispozițiilor legale în vigoare, în cazul dobândirii unui imobil prin adjudecare, petenta nu are obligația legală de a depune la O.C.P.I. decizia de impunere privind impozitul datorat de către foștii proprietari, ca o condiție pentru obținerea încheierii de întabulare a dreptului de proprietate dobândit prin adjudecare.
Obligația legală a petentei, în cazul în care fostul proprietar (contribuabilul) nu a depus în termen de 10 zile declarația fiscală la organul fiscal competent, este numai de a depune la organul fiscal documentația aferentă transferului, astfel încât organul fiscal să poată emite deciziile de impunere pe numele contribuabilului, singurul care datorează impozit, conform legii.
Această obligație a fost îndeplinită prin depunerea la organul fiscal a documentelor aferente transferului și este dovedită prin obținerea de la organul fiscal și depunerea la B.C.P.I. a certificatului fiscal aferent imobilului.
Potrivit dispozițiilor art. 4 din Anexa 4 a Ordinului Ministrului Economiei și Finanțelor și al Ministrului Justiției nr. 1706/1889/C/2008, decizia de impunere privind venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, în situația în care transferul se realizează prin altă procedură decât cea notarială sau judecătorească – însă numai în urma depunerii de către fostul proprietar a declarației aferente –, se emite în două exemplare din care unul se transmite prin poștă cu confirmare de primire sau se înmânează personal contribuabilului sub semnătură, iar celălalt exemplar se arhivează la dosarul contribuabilului.
Întrucât decizia de impunere nu se comunică și adjudecatarului, este evident că adjudecatarul nu este în măsură să o prezinte la Biroul de Carte și Publicitate Imobiliară și cu atât mai puțin nu are obligația de a o plăti, a arătat petenta.
Obligația de plată a impozitului reglementară prin art. 771 alin. 6 Cod fiscal este condiționată de obținerea unui venit de către transmițătorul dreptului de proprietate prin acte juridice între vii.
În speța de față, transmiterea proprietății imobiliare s-a realizat de la debitor la adjudecatar în cadrul procedurii executării silite, astfel încât persoana din patrimoniul căreia a fost transferat imobilul nu a obținut un venit.
Refuzul înscrierii dreptului său de proprietate pentru lipsa dovezii plății impozitului de către un terț constituie o atingere gravă a substanței dreptului de proprietate, dispoziție incompatibilă cu art. 1 din Protocolul 1 adițional la Convenție, a mai arătat petenta.
Pârâta H. M. nu a formulat întâmpinare la recursul petentei.
Examinând hotărârea atacată în raport cu motivele invocate, precum și din oficiu conform art. 306 alin. 2 Cod proc.civilă, față de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul petentei este întemeiat, urmând a fi admis pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.
Petenta S.C. I. P. INVESTMENTS București S.A. a formulat cererea de înscriere a dreptului său de proprietate în CF nr._-C1-U2 UAT A. în baza actului de adjudecare din 18.10.2010, act încheiat în urma licitației prin care s-a finalizat executarea silită pentru realizarea creanței Bancpost S.A., rezultată dintr-un credit ipotecar acordat debitoarei S.C. Lider Fruct S.R.L., garant ipotecar fiind pârâta H. M..
Cererea de întabulare a petentei a fost respinsă cu motivarea că nu au fost respectate dispozițiile art. 771 alin. 1 și 6 din Codul fiscal, respectiv că aceasta nu a atașat cererii de întabulare decizia de impunere și dovada plății impozitului din transferul proprietății imobiliare.
Curtea consideră că acest text legal a fost greșit interpretat și aplicat în cauză.
Art. 771 din Codul fiscal prevede:
(1) „La transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, contribuabilii datorează un impozit…”
(6) „… Pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moștenitor sau după caz a hotărârilor judecătorești și a altor documente în celelalte cazuri, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligației de plată a impozitului prevăzut la alin. (1) și, în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere până la plata impozitului.”
Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin H.G. nr. 44/2004, conțin la pct. 1512 o . definiții ale unor termeni:
a) Prin contribuabil, în sensul art. 771 din Codul fiscal, se înțelege persoana fizică căreia îi revine obligația de plată a impozitului. În cazul transferului dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia prin acte juridice între vii, contribuabil este cel din patrimoniul căruia se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele acestuia: vânzătorul, etc.
e) Prin transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia se înțelege înstrăinarea, prin acte juridice între vii, a dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia, indiferent de tipul sau natura actului prin care se realizează acest transfer…, inclusiv în cazul când transferul se realizează în baza unei hotărâri judecătorești și altele asemenea.
Raportând titlul de proprietate al petentei și modalitatea în care a devenit proprietară la textele legale citate anterior, instanța constată că nu petenta este contribuabilul care are obligația să achite impozitul prevăzut de art. 771 alin. 1 Cod fiscal.
În primul rând, transferul dreptului de proprietate nu s-a făcut printr-un act juridic încheiat între fostul proprietar, respectiv pârâta H. M., și actualul proprietar, respectiv petenta S.C. I. P. INVESTMENTS București S.A. Petenta a devenit proprietară în urma unei executări silite bancare, generată de un credit nerambursat, în cadrul căreia pârâta a fost garant ipotecar. Titlul de proprietate al petentei este actul de adjudecare încheiat la 18.10.2010 în urma licitației prin care s-a finalizat executarea silită.
În al doilea rând, contribuabilul și deci cel căruia îi revine obligația de plată a impozitului este, așa cum prevăd și Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, cel din patrimoniul căruia se transferă dreptul de proprietate, în cazul de față pârâta H. M..
În consecință, în mod nelegal i s-a respins petentei cererea de întabulare pentru neplata impozitului aferent transferului de proprietate, impozit pe care însă nu petenta este cea care îl datorează, cu atât mai mult cu cât aceasta a făcut, cu certificatul fiscal, și dovada faptului că a depus la organele fiscale documentația aferentă adjudecării în vederea stabilirii impozitului aferent imobilului.
Prin transferul de proprietate care a avut loc în cazul de față, petenta nu a obținut venituri ce se impun a fi impozitate.
De altfel, așa cum s-a menționat anterior, în cazul de față transferul de proprietate nu s-a făcut în mod voluntar, cu scopul de a se obține venituri, ci prin executare silită, pentru acoperirea unui credit nerambursat de debitor.
Pe de altă parte, a condiționa întabularea dreptului de proprietate al unui proprietar – al cărui titlu nu este contestat – de lipsa dovezii plății impozitului de către un terț poate reprezenta o atingere adusă dreptului său de proprietate și o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Nu este lipsit de importanță nici faptul că art. 47 alin. 1 și art. 48 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare, care reglementează procedura de înscriere în cartea funciară, nu prevăd obligativitatea pentru cel care formulează cererea de înscriere de a face dovada plății impozitului pe transferul de proprietate.
Față de aceste considerente, în baza art. 312 alin. 3 Cod proc.civilă și art. 304 pct. 9 Cod proc.civilă rap. la art. 771 alin. 1 și 6 din Codul fiscal, Curtea va admite recursul declarat de petenta S.C. I. P. INVESTMENTS București S.A. împotriva deciziei civile nr. 396/24.10.2012, pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâta H. M..
În consecință, va modifica în totalitate decizia recurată, în sensul că va admite apelul declarat de petenta S.C. I. P. INVESTMENTS București S.A. împotriva sentinței civile nr. 6011/20.06.2012, pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .
Având în vedere și art. 296 Cod proc.civilă, va schimba în totalitate sentința apelată, în sensul că va admite plângerea formulată de petenta S.C. I. P. INVESTMENTS București S.A. în contradictoriu cu pârâta H. M. și va anula încheierea nr. 6930/10.02.2012 și încheierea nr._/20.01.2012 ale OCPI A.- BCPI A..
Va dispune înscrierea în CF nr._-C1-U2 UAT A., provenită din conversia de pe hârtie a CF nr._ A., nr. top 2118-2133/15/VIII, a dreptului de proprietate al petentei în baza actului de adjudecare din 18.10.2010.
În baza art. 274 alin.1 Cod proc.civilă, va obliga pârâta la plata în favoarea petentei a sumei de 16,60 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de petenta S.C. I. P. INVESTMENTS București S.A. împotriva deciziei civile nr. 396/24.10.2012, pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâta H. M..
Modifică în totalitate decizia recurată, în sensul că admite apelul declarat de petenta S.C. I. P. INVESTMENTS București S.A. împotriva sentinței civile nr. 6011/20.06.2012, pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .
Schimbă în totalitate sentința apelată, în sensul că admite plângerea formulată de petenta S.C. I. P. INVESTMENTS București S.A. în contradictoriu cu pârâta H. M. și anulează încheierea nr. 6930/10.02.2012 și încheierea nr._/20.01.2012 ale OCPI A.- BCPI A..
Dispune înscrierea în CF nr._-C1-U2 UAT A., provenită din conversia de pe hârtie a CF nr._ A., nr. top 2118-2133/15/VIII, a dreptului de proprietate al petentei în baza actului de adjudecare din 18.10.2010.
Obligă pârâta la plata în favoarea petentei a sumei de 16,60 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.02.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
F. Ș. G. O. RUJIȚA R.
GREFIER,
C. J.
Red. R.R.- 12.03.2013;
Tehnored. C.J.- 15.03.2013; 2 ex.
Primă instanță: Judecătoria A.
Judecător: C. H.
Instanță de apel: Tribunalul A.
Judecători: H. O.; A. Ș.
| ← Rectificare carte funciară. Decizia nr. 152/2013. Curtea de... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 93/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
