Conflict de competenţă. Sentința nr. 60/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Sentința nr. 60/2014 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 08-10-2014 în dosarul nr. 2619/30/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 60

Ședința din camera de consiliu

din 08.10.2014

PREȘEDINTE: Rujița R.

GREFIER:A. M. T.

S-a luat în examinare conflictul negativ de competență dintre Tribunalul T. și Judecătoria Timișoara în ceea ce privește soluționarea cererii de suspendare provizorie a executării silite din dosarul execuțional nr. 751/ex/2011, formulată de contestatorii M. Timișoara, prin Primar, P. M. Timișoara și C. L. Timișoara în contradictoriu cu intimații B. E. Judecătoresc J. C. M., N. B. și N. J..

Dezbaterile s-au desfășurat în camera de consiliu, fără citarea părților, în conformitate cu art. 22 alin. 5 C. pr. civ..

Nefiind formulate alte cereri, instanța rămâne în pronunțare asupra conflictului negativ de competență.

CURTEA

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată:

Prin cererea înregistrată la 11.04.2014 la Tribunalul T. sub nr._, formulată pe calea ordonanței președințiale, contestatorii M. Timișoara, prin Primar, P. M. Timișoara și C. L. Timișoara au solicitat, în contradictoriu cu intimații B. E. Judecătoresc J. C. M., N. B. și N. J., suspendarea provizorie a executării silite pornite în dosarul execuțional nr. 751/EX/2011 (fost 583/EX/2009) până la soluționarea de către instanță a suspendării executării silite solicitată în cadrul contestației la executare formulată împotriva formelor de executare silită prin poprire din dosarul execuțional nr. 751/EX/2011.

Cererea de suspendare provizorie a executării silite a fost întemeiată pe dispozițiile art. 403 alin. 1 și 4 și art. 581 și urm. C. pr. civ.

Prin sentința civilă nr. 923/30.04.2014, pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul T. a admis excepția de necompetență materială, invocată din oficiu, și a declinat competența soluționarea cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că din dispozițiile art. 403 alin. 1 și 4 C. pr. civ. rezultă că cererea de suspendare a executării silite este o cerere formulată în cadrul contestației la executare, iar competența de soluționare aparține instanței de executare, adică judecătoriei, așa cum rezultă din dispozițiile art. 373 al. 2 C. pr. civ.

Este adevărat că, potrivit art. 400 al. 2, teza I-a C. pr. civ., „Contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută.”

Contestația la executare formulată de contestatori însă privește atât executarea propriu – zisă prin poprire, cât și întinderea, respectiv aplicarea titlului executoriu, iar ceea ce s-a cerut a fi suspendat este executarea contestației propriu – zise prin poprire, cerere de competența instanței de executare, așa cum rezultă din dispozițiile art. 403 al. 1 c. pr. civ.

Corespunzător, cererea de suspendare provizorie până la soluționarea cererii de suspendare de drept comun formulate în cadrul contestației la executare este, de asemenea, de competența instanței de executare – judecătoria.

Dosarul a fost înregistrat la 27.08.2014 sub același număr (_ ) la Judecătoria Timișoara.

Prin încheierea nr._/28.08.2014, Judecătoria Timișoara a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, și a declinat competența în favoarea Tribunalului T..

A constatat ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Timișoara și Tribunalul T. și a înaintat dosarul Curții de Apel Timișoara în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că pe rolul Tribunalului T. se află dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare formulată de către contestatorii M. Timișoara, prin Primar, P. M. Timișoara, C. L. al M. Timișoara în contradictoriu cu intimații B. J. C.–M., N. B. și N. J., în cadrul căreia s-a solicitat și suspendarea executării silite.

Cererea de suspendare provizorie a executării silite are un caracter incidental față de litigiul de fond reprezentat de contestația la executare, fiind o măsură pe care o poate lua președintele instanței la care s-a înregistrat contestația la executare, astfel cum prevede art. 403 alin. 4 Cod procedură civilă.

Instanța competentă să se pronunțe asupra cererii de suspendare provizorie este cea care soluționează contestația la executare, deoarece suspendarea provizorie a executării silite se poate dispune numai până la soluționarea cererii de suspendare a executării silite formulate în cadrul contestației la executare. În cazul de față competența de soluționare a prezentei cereri aparține Tribunalului T., pe rolul căruia se află și contestația la executare și cererea de suspendare a executării silite.

Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel Timișoara sub același număr la 03.09.2014.

Examinând conflictul negativ de competență în raport cu obiectul cauzei și cu dispozițiile art. 400 și art. 403 C. pr. civ., Curtea constată că în speță competența materială aparține Tribunalului T. pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

Cererea de suspendare provizorie a executării silite din dosarul execuțional nr. 751/ex/2011 a fost formulată de contestatorii M. Timișoara, prin Primar, P. M. Timișoara și C. L. Timișoara în cadrul unei contestații la executarea silită prin poprire din același dosar execuțional, bazată pe art. 399 alin. 1 C. pr. civ. Contestația la executare vizează întinderea și aplicarea titlului executoriu ce s-a pus în executare și a fost înregistrată la Tribunalul T. sub nr._ . Prin contestație, contestatorii au solicitat și suspendarea executării silite, invocând art. 403 alin. 1 C. pr. civ. Până la soluționarea cererii de suspendare, au solicitat aplicarea art. 403 alin. 4 C. pr. civ., în sensul de a se dispune suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare din cadrul contestației.

Invocând o pagubă iminentă ce li s-ar cauza prin executarea silită, contestatorii au formulat și pe calea ordonanței președințiale cererea de suspendare provizorie a executării silite până la soluționarea cererii de suspendare formulată în cadrul contestației la executare.

Competența materială de soluționare a unei contestații la executare aparține instanței de executare, conform art. 400 alin. 1 C. pr. civ.

Este adevărat că art. 373 alin. 2 C. pr. civ. prevede că „Instanța de executare silită este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel”.

Pentru contestația la executare ce vizează însă întinderea sau aplicarea titlului executoriu art. 400 alin. 2 C. pr. civ. prevede, în ceea ce privește competența materială, o excepție de la regula din alineatul 1, în sensul că această competență aparține instanței care a pronunțat hotărârea ce se execută, care poate fi deci alta decât judecătoria.

În cazul de față litigiul de fond este contestația la executare aflată pe rolul Tribunalului T., instanța care a pronunțat hotărârea judecătorească a cărei întindere și aplicare este pusă în discuție.

Cererea de suspendare provizorie a aceleiași executări silite este formulată în cadrul contestației la executare.

Art. 403 alin. 4 C. pr. civ. prevede că „În cazuri urgente, dacă s-a plătit cauțiunea, președintele instanței poate dispune, prin încheiere și fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare de către instanță”.

Este evident că este avută în vedere ca instanță competentă să judece și cererea de suspendare provizorie, aceeași instanță care a fost investită cu judecarea contestației la executare și a cererii de suspendare.

Cum în speță, în baza art. 400 alin. 2 C. pr. civ., contestația la executare și cererea de suspendare se judecă la Tribunalul T., competența materială în soluționarea cererii de suspendare provizorie a executării silite aparține aceleiași instanțe, în conformitate cu art. 403 alin. 4 C. pr. civ.

Față de aceste considerente, în baza art. 403 alin. 4 raportat la art. 400 alin. 2 C. pr. civ., având în vedere și art. 22 alin. 2 și 5 C. pr. civ., Curtea va stabili competența de soluționare a cererii de suspendare provizorie a executării silite din dosarul execuțional nr. 751/EX/2011, formulată de contestatorii M. Timișoara, prin Primar, P. M. Timișoara și C. L. Timișoara în contradictoriu cu intimații B. E. Judecătoresc J. C. M., N. B. și N. J., în favoarea Tribunalului T., unde va fi trimis dosarul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Stabilește competența de soluționare a cererii de suspendare provizorie a executării silite din dosarul execuțional nr. 751/EX/2011, formulată de contestatorii M. Timișoara, prin Primar, P. M. Timișoara și C. L. Timișoara în contradictoriu cu intimații B. E. Judecătoresc J. C. M., N. B. și N. J., în favoarea Tribunalului T..

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 08.10.2014

PREȘEDINTE,GREFIER,

Rujița RAMBUAlina M. T.

Red. RR/08.10.2014

Teh. AMT/8 ex./10.10.2014

Se comunică:

- contestatorii M. Timișoara, prin Primar, P. M. Timișoara și C. L. Timișoara, toți cu sediul în Timișoara, ., nr. 1

- intimat B. E. Judecătoresc J. C. M., cu sediul în Timișoara, .. 1, . class="PlainText"> - N. B. și N. J. cu domiciliul procedural ales în Timișoara, P-ța Ț. V., nr. 1, .>

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Conflict de competenţă. Sentința nr. 60/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA