Expropriere. Decizia nr. 51/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 51/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 11-02-2015 în dosarul nr. 51/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._ - 13.01.2015
DECIZIA CIVILĂ NR. 51/R
Ședința publică din 11 februarie 2015
PREȘEDINTE: G. O.
JUDECĂTOR: RUJIȚA R.
JUDECĂTOR: F. Ș.
GREFIER: C. J.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul S. R. reprezentat de MTI prin CNADNR- Regionala de Drumuri și Poduri Timișoara împotriva Sentinței civile nr. 1153 din 12.1.2014, pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamanta intimată P. M. L., pentru expropriere.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă, pentru pârâtul recurent, domnul avocat G. D., lipsă fiind reclamanta intimată.
Ministerul Public este reprezentat de doamna procuror M. U. C. de la P. de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care Curtea pune în discuție, din oficiu, recalificarea din apel în recurs a căii de atac declarată de pârât, raportat la valoarea obiectului litigiului.
Reprezentantul pârâtului solicită recalificarea din apel în recurs a căii de atac pe care a declarat-o.
Curtea, în deliberare, în raport de valoarea obiectului litigiului (sub 100.000 lei), recalifică din apel în recurs calea de atac declarată de pârât și, văzând că nu mai sunt formulate alte cereri, acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul pârâtului recurent solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, întrucât raportul de expertiză întocmit în cauză nu a fost contestat.
După închiderea dezbaterilor dar înainte de ridicarea ședinței, se prezintă pentru reclamanta intimată doamna avocat Grădina V., în substituirea doamnei avocat Stanoiov L., care depune la dosar împuternicirea avocațială, delegația de substituire și concluzii scrise. Solicită respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
În deliberare constată că, prin Sentința civilă nr. 1153 din 12.11.2014, pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul A. a admis în parte acțiunea civilă Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta P. M. L., în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii reprezentat prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, având ca obiect expropriere.
A dispus anularea în parte a Hotărârii de despăgubiri nr. 212/318 din data de 10.10.2011 emisă de Comisia de aplicare a Legii nr. 256/2010 cu privire la valoarea despăgubirilor și a obligat pârâtul să plătească reclamanților suma de 5170 euro sau echivalentul în lei la data plății potrivit cursului de schimb al BNR, pentru exproprierea suprafeței de 1398 mp. de teren arabil.
A obligat pârâtul la plata sumei de 2500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul a reținut următoarele:
Prin încheierea ședinței publice din data de 22 ianuarie 2014 s-a dispus experților B. M., B. V. și Czister K. să efectueze un supliment de expertiză potrivit considerentelor deciziilor pronunțate de Curtea de Apel Timișoara în cauze similare, iar la data de 17.02.2014, s-a depus la dosar această probă.
Prin Hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 212/318/10.10.2011 a Comisiei de aplicare a Legii nr.255/2010, s-a dispus exproprierea de la reclamanți a suprafeței de 1398 mp, din terenul situat în Localitatea Pecica Jud. A., având nr. cadastral_, și s-a stabilit ca limită a despăgubirilor suma de 0,16 euro/mp, iar reclamanta a contestat această hotărâre susținând că suma oferită de expropriator este derizorie, atât față de valoarea de circulație a terenurilor, cât și față de sumele oferite pentru alte terenuri, în baza legilor de expropriere anterioare.
Cererea reclamantei este grefată, într-adevăr, pe dispozițiile art. 22 alin. 1 din Legea nr.255/2010 conform cărora, expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii prevăzute stabilite de expropriator se poate adresa instanței judecătorești competente în termenul general de prescripție, care curge de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub sancțiunea decăderii, fără a putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii, iar exercitarea căilor de atac nu suspendă efectele hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii și transferului dreptului de proprietate.
Stabilirea despăgubirilor cuvenite în caz de expropriere, chiar dacă aceasta se realizează în temeiul legii speciale - Legea nr. 255/2010 - se face în conformitate cu prevederile cadrului normativ general cuprins în Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.
În cauză sunt incidente prevederile art. 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994, conform cărora: „alin. 1 - Despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite; alin. 2 ,,La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia ,,.”
Pentru stabilirea despăgubirilor cuvenite reclamantei, se reține din Raportul de Expertiză Tehnică Judiciară-dosar prima instanță că, valoarea pe 1 mp a terenului expropriat, este de 3,92 Euro/ 1 mp.
Conform adresei BNP „D.” cu sediul chiar în Orașul Pecica, în perioada 2010-2012 prețul de vânzare declarat de către părți a variat de la 1.500 la 2.000 euro / ha, în funcție de amplasament și suprafața vândută, prețuri ceva mai mari (2.900 – 3.000 euro/ha, adică 0,3 euro/mp.) fiind declarate (este adevărat în situații mai rare) la tranzacții în care cumpărătorul era societate comercială. Astfel, suma de 3,92 Euro/1 mp din Raportul de Expertiză depus la dosarul cauzei se încadrează în sumele tranzacționate.
Finalitatea procedurii de expropriere este aceea de a stabili o dreaptă (justă) despăgubire, în condițiile în care exproprierea reprezintă o ingerință permisă nu numai de art.44 din Constituție, dar și de art.1 Protocolul nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în măsura în care este fundamentată pe o cauză de utilitate publică.
Or, o dreaptă sau justă despăgubire presupune acordarea proprietarului expropriat a prețului pe care l-ar fi încasat în cazul în care ar fi vândut de bună voie terenul, acesta fiind prețul pieții, adică prețul cu care se vând sau se cumpără, în mod obișnuit astfel de terenuri.
Fiind în realitate o vânzare forțată, în care consimțământul vânzătorului nu este cerut de lege, în considerarea efectelor general benefice a utilității publice căreia îi va fi afectat imobilul, este firesc ca despăgubirea pentru bunul expropriat să cuprindă nu doar un preț echivalent cu prețul la care s-ar fi vândut, în mod normal bunul, în cazul unei vânzări obișnuite, consimțite de ambele părți, dar și eventualul prejudiciu cauzat proprietarului-vânzător, reprezentat inclusiv de eventualul beneficiu de care a fost lipsit ca urmare a unei exproprieri intempestive, în raport de lucrările realizate și care urmau să aducă un beneficiu cert și previzibil.
Exproprierea creează în sarcina statului obligația de a acorda expropriatului o despăgubire justă, conform art. 481 din Codul civil, ori, se remarcă faptul că Legea nr. 255/2010 nu a modificat criteriile de determinare a despăgubirii, acestea fiind în continuare, la fel ca în cazul Legii nr. 198/2004: prețul de vânzare a imobilelor de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, potrivit art.771 alin. (5) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal modificată, aceste criterii stând la baza HG nr.488/2011.
Împrejurarea dacă actuala evaluare estimativă a terenurilor realizată prin HG nr.488/2011 este una corectă sau nu, se determină în cadrul acțiunii civile exercitate potrivit art. 22 alin. 1 din Legea nr. 255/2010 împotriva hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii, în ipoteza în care această hotărâre preia valoarea despăgubirii stabilită prin hotărârea guvernului, iar expropriatul este nemulțumit de aceasta.
Potrivit îndrumărilor Curții de Apel Timișoara prin decizii de casare în cauze similare, s-a efectuat un supliment de expertiză, în cadrul căruia experții pentru stabilirea valorii de piața a terenului expropriat, au utilizat următoarele criterii comparabile (primul criteriu de comparabilitate 1-a constituit localizarea - extravilanul localității Pecica, pentru eventualele diferențe efectuându-se corecții conform ghidurilor metodologice de evaluare):
- Teren extravilan Pecica, categoria de folosința teren arabil, cu suprafața de 5000 mp, vândut la data de 27 nov 2012 prin contractul nr. 2.433 cu 4,1 euro/mp; este situata la cea 3,8 km de intravilanul localității Pecica;
- Teren extravilan Pecica, categoria de folosința teren arabil și pășune (50% pasune), cu suprafața de 12.200 mp, vândut la data de 12 aug 2011 prin contractul nr. 1608 cu 2,5 euro/mp; este situata la cea 3,9 km de intravilanul localității Pecica.
- Teren extravilan Pecica, categoria de folosința curți construcții, cu suprafața de 8.371 mp, vândut la data de 17 mai 2012 prin contractul nr. 1650 cu 2,39 euro/mp ; este situata ia cea 300 m de intravilanul localității Pecica.
În urma procesului de evaluare a rezultat, conform fișei anexate, valoarea de piață unitară pentru terenul evaluat, de 3,70 euro/mp.
Experții au mai precizat că valoarea obținută este similară cu cele obținute prin metoda comparațiilor cu analiza statistica, metoda comparațiilor cu utilizarea de oferte vânzare terenuri respectiv metoda de randament (ultimele doua utilizate în raportul de expertiza inițial).
Astfel rezultă că valoarea de piață estimată în raportul de expertiză tehnică judiciară este corectă -3,84 euro/mp prin metoda comparațiilor directe, respectiv 3,70 euro/mp prin metoda capitalizării rentei funciare .
Având în vedere valoarea de piață unitară obținută în prezentul supliment la raportul de expertiză elaborat în acest dosar (3,7 euro/mp) și explicațiile referitoare la daune din raportul de expertiza inițial, rezultă:
Valoare teren în euro – 5170 și valoare teren lei –_; de asemenea, valoare daune euro – 260, valoare daune lei – 1180.
Răspunzând la obiectivele stabilite de instanța de judecată, experții au precizat că valoarea finală a despăgubirilor solicitate conform obiectivelor stabilite de instanța de judecata este_ lei (5430 euro).
Referitor la dauna stabilită de către experți în cuantum de 258 euro respectiv echivalentul sumei de 1170 lei reprezentând dauna pentru redobândirea aceleiași suprafețe de teren aceasta nu va fi acordată de către instanță întrucât reclamanta nu a făcut dovada că, a făcut demersuri pentru redobândirea aceleiași suprafețe de teren.
Pentru considerentele de fapt si de drept expuse, instanța a admis acțiunea exercitată de reclamanta P. M. L., în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii reprezentat prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, având ca obiect despăgubiri.
Instanța a dispus anularea în parte a Hotărârii de despăgubire nr. 212/318/10.10.2011 emisă de Comisia de aplicare a Legii nr. 255/2010 cu privire la valoarea despăgubirilor și a obligat pârâtul să-i plătească reclamantei suma de 5170 euro sau echivalentul în lei la data plății potrivit cursului de schimb al BNR, pentru exproprierea suprafeței de 1398 mp. de teren arabil
În baza dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, instanța a obligat pârâtul la plata sumei de 2500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de expertiză.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul S. R. reprezentat de MTI prin CNADNR- Regionala de Drumuri și Poduri Timișoara, cale de atac ce a fost recalificată de instanță în recurs, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
În motivare, pârâtul recurent a arătat că datele cuprinse în Raportul de evaluare întocmit de . sunt în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare (Legea nr. 255/2010) și sunt susținute și de exemple de oferte de vânzare a terenurilor din zonă.
A mai arătat că, potrivit art. 5 din Legea nr. 255/2010, expropriatorul are obligația de a aproba prin hotărâre de guvern și lista proprietarilor imobilelor care constituie coridorul de expropriere, iar prin H.G. nr. 416/2010 s-a aprobat amplasamentul lucrării, declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele situate pe amplasamentul lucrării „Autostrada Nădlac – A.”, precum și suma globală estimată cu titlu de despăgubire.
În concret, a susținut că, potrivit Raportului de evaluare pentru estimarea valorii de despăgubire conform Legii nr. 255/2010 a terenurilor afectate de construcția autostrăzii pe U.A.T. A., întocmit în 2011, suprafața totală ce urmează a fi expropriată este de_ mp, având o valoare de despăgubire de 684.356,29 lei raportul fiind întocmit în concordanță cu reglementările Standardelor Internaționale de Evaluare (Standardul Internațional IVS1) de către ing. G. N., membru ANEVAR, astfel că valoarea specială a terenurilor, compusă din valoarea reală a imobilului și prejudiciul cauzat proprietarului, este mai mare decât valoarea de piață.
În drept, a invocat disp. art. 304 pct. 9 și art. 312 C. pr. civ.
Reclamanta intimată P. M. L. a fost citată cu mențiunea de a depune întâmpinare, însă nu a dat curs acestei solicitări.
În urma examinării sentinței atacate, în raport de motivele invocate care se încadrează în cazurile prevăzute de art. 304 pct. 9 și 304 1 C.p.c., Curtea apreciază că este neîntemeiat recursul pârâtului, pentru argumentele de mai jos.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 33/1994 „exproprierea de imobile, în tot sau în parte, se poate face numai pentru cauză de utilitate publică, după o dreaptă și prealabilă despăgubire (…)”, iar conform art. 8 alin. 2 din Legea nr. 255/2010 „în termen de 20 de zile calendaristice de la data notificării prevăzute la alin. (1), proprietarii imobilelor cuprinse în listă au obligația prezentării la sediul expropriatorului, în vederea stabilirii unei juste despăgubiri.”
De asemenea, art. 26 alin. 1 din Legea nr. 33/1994 stabilește că „despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite”, iar alineatul 2 al aceluiași articol prevede că „la calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.”
Din cuprinsul actelor normative mai sus menționate (în concordanță cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la C.E.D.O.), reiese că ele consacră caracterul just (drept) al despăgubirii, pentru imobilele expropriate, și precizează explicit că despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului, stabilind obligația legală atât în sarcina instanței, cât și în sarcina experților de a ține seama de prețul cu care se vând, de regulă, imobilele similare (de același fel, adică cu aceleași caracteristici) în zona respectivă.
Or, în speță, prima instanță s-a conformat dispozițiilor legale de mai sus, omologând în mod justificat suplimentul la raportul de expertiză prin care s-a stabilit, pe baza metodei comparației directe, avându-se în vedere contractele de vânzare-cumpărare privind terenuri similare, că valoarea de piață a terenului expropriat este de 5170 euro.
Astfel, Curtea apreciază că nu pot fi primite susținerile pârâtului recurent, potrivit cărora datele cuprinse în Raportul de evaluare întocmit de .. sunt în conformitate cu dispozițiile legale, întrucât aceste susțineri au un caracter general și au fost contrazise prin suplimentul la raportul de expertiză analizat mai sus, supliment care respectă dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994.
Față de cele de mai sus, în baza art. 312 alin. 1 C. pr.civ., Curtea va respinge recursul declarat de pârât.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul S. R. reprezentat de MTI prin CNADNR- Regionala de Drumuri și Poduri Timișoara împotriva Sentinței civile nr. 1153 din 12.11.2014, pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11.02.2015
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,JUDECĂTOR,
G. O. R. RUJIȚA F. Ș.
GREFIER,
C. J.
Red. G.O.- 12.02.2015;
Tehnored. C.J.- 12.02.2015; 2 ex.
Primă instanță: Tribunalul A.
Judecător: A. Ș.
| ← Cereri. Decizia nr. 322/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA | Expropriere. Decizia nr. 9/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA → |
|---|
