Expropriere. Decizia nr. 591/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 591/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 17-04-2013 în dosarul nr. 591/2013
ROMÂNIA
C. DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._ - 21.03.2013
DECIZIA CIVILĂ NR. 591/R
Ședința publică din 17 aprilie 2013
PREȘEDINTE: G. O.
JUDECĂTOR: RUJIȚA R.
JUDECĂTOR: F. Ș.
GREFIER: C. J.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârât S. R. prin MTI prin CNADN ROMÂNIA SA- DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI TIMIȘOARA împotriva sentinței civile nr. 271/28.01.2013 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamanta intimată F. M., pentru expropriere (despăgubiri).
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă, pentru reclamanta intimată, doamna avocat Stanoiev L. și, în reprezentarea pârâtului recurent, domnul avocat G. D..
Ministerul Public este reprezentat de doamna procuror M. U. C., de la P. de pe lângă C. de Apel Timișoara.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care reprezentanta reclamantei recurente depune la dosar împuternicirea avocațială și note scrise.
Reprezentantul pârâtului recurent depune la dosar împuternicirea avocațială.
Atât reprezentanții părților, cât și reprezentanta Ministerului Public, arată că nu mai au cereri de formulat.
C., văzând că nu mai sunt formulate alte cereri, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Reprezentantul pârâtului recurent solicită admiterea recursului, așa cum a fost formulat în scris.
Reprezentanta reclamantei intimate solicită respingerea recursului.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat.
C.
Deliberând, reține următoarele:
P. sentința civilă nr. 271/28.01.2013, pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată, completată de reclamanta F. M. în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin C. Națională de A. și Drumuri Naționale București, având ca obiect despăgubiri rezultate din expropriere.
A fost anulată în parte Hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr.99/142/10.10.2011.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 19.000 lei, echivalentul a 4.190 euro, la un curs de 4,5426 lei, obținută din înmulțirea suprafeței de 1.091 mp cu 3,84 Eur /1 mp, cu titlu de despăgubiri aferente terenului expropriat, situat în loc Pecica, jud A., în suprafață de 1.091 mp, cu nr cadastral_, calculată de la data de 10.10.2011, precum și daune rezultate în urma exproprierii în sumă de 5.100 lei, echivalentul a 1.130 euro, la același curs valutar.
A fost obligat pârâtul la plata sumei de 950 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale.
Pentru a dispune astfel, instanța a avut în vedere că prin cererea înregistrată la 20.02.2012 reclamanta F. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin C. Națională de A. și Drumuri Naționale, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Hotărârii de stabilire a despăgubirilor nr.99/142/10.10.2011; obligarea pârâtului la plata despăgubirilor echivalente cu valoarea reală a terenului expropriat în suprafață de 1091 mp, respectiv suma de 10.910 euro, raportat la valoarea de 10 euro/mp; cu cheltuieli de judecată, invocând în drept dispozițiile art. 9 pct.10.din HG 941/2004.
În motivare, reclamanta a arătat că, în fapt, este proprietara terenului situat în Pecica, înscris în cartea funciară_ nedefinitivă Pecica, nr. cadastral_ în suprafață de 5000 mp.
În calitate de titular al dreptului real de proprietate asupra terenului mai sus menționat, a fost înștiințată că pe o suprafață de 1091 mp din terenul de mai sus urmează să treacă autostrada "A.-Nădlac", pentru această suprafață de teren expropriată urmând a i se plăti despăgubiri, iar în data de 08.10.2011, cu ocazia întrunirii Comisiei pentru aplicarea Legii nr.198/2004, prin Procesul-verbal nr.99/142 s-a stabilit ca limită a despăgubirilor suma de 0,16 euro/mp; a arătat că nu este de acord cu această limită a despăgubirilor, considerându-o infimă față de valoarea de circulație a terenurilor pe piață,precum și față de valoarea despăgubirilor acordate anterior, acestea având o valoare cuprinsă între 4,34 euro și 10 euro/mp .
Potrivit art.26 al (1) și (2) din Legea nr.33/1994-aplicabil potrivit art 9 alin.(3) din Legea nr.198/2004 „Despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane de același fel în unitatea administrativ -teritorială la data întocmirii raportului de expertiză precum și de daunele aduse proprietarului, sau dupa caz altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia". P. urmare, legiuitorul a statuat că despăgubirea cuvenită persoanei expropriate este formată din valoarea reală a imobilului și prejudiciul cauzat proprietarului și/sau unor terți. prin măsura exproprierii. În ceea ce privește prima componentă a despăgubirii, - valoarea reala" a bunului expropriat, aceasta este determinată de prețul cu care se vând imobilele de același fel în unitatea administrativ teritorială la data întocmirii raportului de evaluare.
Reclamanta a mai arătat că, la calcularea cuantumului despăgubirilor trebuie avut în vedere prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobile de aceeași natură precum și daunele aduse proprietarului, aspecte care în cazul de față nu au fost luate în considerare; în această expropriere valoarea terenului expropriat este diminuată substanțial, deoarece pe acest teren este imposibil a se mai efectua culturi agricole în condițiile în care accesul este restricționat; de asemenea, trebuie avută în vedere la stabilirea cuantumului despăgubirilor valoarea prejudiciului cauzat proprietarului prin lipsa de folosință în condițiile în care dacă acesta ar însămânța terenul cu o cultură de floarea soarelui ar obține o producție medie de 3500kg/ha cu o valoare de 8750,00 lei /an iar în 30 ani ar obține_,00 lei.
Reclamanta a depus la termenul din 09.04.2012, completare la motivarea cererii de chemare în judecată, prin care a arătat că, potrivit art.31 din Legea nr.255/14.12.2010 actualizată, "orice documentație tehnică sau de evaluare realizată ori aflată în curs de realizare anterior intrării în vigoare a prezentei legi se consideră valabilă", ceea ce înseamnă că expertizele de evaluare a terenurilor întocmite în baza HG.416/28.04.2010 privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul de utilitate publică "Autostrada A.-Nâdlac" rămân valabile, pentru terenul în cauză stabilindu-se prin hotărârea mai sus menționată o valoare a despăgubirilor de 5,12 euro/mp.
Expertiza efectuată în baza HG nr.416/28.04.2010 a fost efectuată de către expertul U. I. R., în calitate de expert al CNADR, iar prin hotărârea de modificare a hotărârii mai sus menționate publicată la data de 26.05.2011 nu se menționează nici unde că noile sume stabilite ca despăgubiri ar fi fost stabilite printr-o nouă expertiză.
În altă ordine de idei, la stabilirea despăgubirilor datorate de către pârâtă, nu pot fi avute în vedere valorile stabilite prin expertizelor notarilor publici, acestea stabilind doar valori orientative și nicidecum valori care să determine valoarea reală a terenurilor compusă din valoarea de circulație și prejudiciul cauzat proprietarului prin lipsa de folosință, astfel că invocarea de către pârât a experizelor notarilor publici nu poate fi luată în considerare.
Din probele administrate în cauză, instanța reține în fapt că prin Hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr.99/142/10.10.2011 a Comisiei de aplicare a Legii nr.255/2010, s-a dispus exproprierea de la reclamantă a suprafeței de 1091 mp, din terenul situat în localitatea Pecica Jud. A., înscris în cartea funciară_ nedefinitivă Pecica, nr.cadastral_ și s-a stabilit ca limită a despăgubirilor suma de 0,16 euro/mp .
Reclamanta a contestat această hotărâre, susținând că suma oferită de expropriator este derizorie, atât față de valoarea de circulație a terenurilor, cât și față de sumele oferite pentru alte terenuri, în baza legilor de expropriere anterioare.
Cererea reclamantei se grefează pe dispozițiile art.22 alin.1 din Legea nr.255/2010 conform cărora expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii prevăzute stabilite de expropriator se poate adresa instanței judecătorești competente în termenul general de prescripție, care curge de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub sancțiunea decăderii, fără a putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii, iar exercitarea căilor de atac nu suspendă efectele hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii și transferului dreptului de proprietate.
Stabilirea despăgubirilor cuvenite în caz de expropriere, chiar dacă aceasta se realizează în temeiul legii speciale - Legea nr.255/2010 -se face în conformitate cu prevederile cadrului normativ general cuprins în Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.
P. urmare, în cauză sunt incidente prevederile art.26 alin.2 din Legea nr.33/1994, conform cărora: „alin.1 - Despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite; alin.2 ,, La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia”.
Pentru stabilirea despăgubirilor cuvenite reclamanților, instanța a procedat conform art.25 din Legea nr.33/1994, numind o comisie de trei experți, din care unul desemnat de instanță și câte unul nominalizat de reclamantă, respectiv de către pârâtul expropriator; din raportul de expertiză tehnică judiciară a rezultat că valoarea pe 1 mp a terenului expropriat, este de 3,84 Euro/ 1 mp .
Din analiza cele 3 contracte de Vânzare-Cumpărare de la filele 187-193 dosar, încheiate în anul 2011 si 2012 la Biroul Notarial M., Birou Notarial D. si la BNP C. A. G., a rezultat următoarele: 1 mp de teren situat in extravilanul orașului Pecica, jud.A., a fost tranzacționat în anul 2011 si 2012 la Birouri Notariale diferite cu prețul de 2,38 Euro/mp teren, 3,10 Euro/mp teren si 4,10 Euro/mp teren, iar din raportul de expertiza depus la dosarul cauzei, rezultă suma de 3,84 Euro/ 1 mp, astfel că se încadrează în sumele tranzacționate de 2,38 Euro/ 1mp - 4,10 Euro/ 1 mp .
Finalitatea procedurii de expropriere este aceea de a stabili o dreaptă (justă) despăgubire, în condițiile în care exproprierea reprezintă o ingerință permisă nu numai de art.44 din Constituție, dar și de art.1 Protocolul nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în măsura în care este fundamentată pe o cauză de utilitate publică.
Or, o dreaptă sau justă despăgubire presupune acordarea proprietarului expropriat a prețului pe care l-ar fi încasat în cazul în care ar fi vândut de bună voie terenul, acesta fiind prețul pieții, adică prețul cu care se vând sau se cumpără, în mod obișnuit astfel de terenuri.
Fiind în realitate o vânzare forțată, în care consimțământul vânzătorului nu este cerut de lege, în considerarea efectelor general benefice a utilității publice căreia îi va fi afectat imobilul, este firesc ca despăgubirea pentru bunul expropriat să cuprindă doar un preț echivalent cu prețul la care s-ar fi vândut, în mod normal bunul, în cazul unei vânzări obișnuite, consimțite de ambele părți, dar și eventualul prejudiciu cauzat proprietarului-vânzător, reprezentat inclusiv de eventualul beneficiu de care a fost lipsit ca urmare a unei exproprieri intempestive, în raport de lucrările realizate și care urmau să aducă un beneficiu cert și previzibil.
Tribunalul a reținut că nu rezultă că terenul cu pricina ar fi fost cultivat până la momentul la care a intervenit exproprierea, ori că ar fi fost dat în arendă, astfel că acordarea de despăgubiri pentru pretinsul prejudiciu eventual și incert, legat de imposibilitatea cultivării terenului expropriat, nu își are nicio fundamentare legală.
Nu există discriminare între reclamant și persoanele cărora li s-a acordat despăgubirea stabilită în baza Legii nr.198/2004, căci în cazul celei de a doua categorii de persoane, acordarea despăgubirii s-a realizat odată cu preluarea dreptului de proprietate de către stat, prin decizia de expropriere și stabilire a despăgubirilor.
Or, acele persoane primesc despăgubirea evaluată în baza deciziei de expropriere și stabilire a despăgubirilor emisă în temeiul Legii nr. 198/2004.
Exproprierea creează în sarcina statului obligația de a acorda expropriatului o despăgubire justă, conform art.481 din Codul civil.
Or, Legea nr.255/2010 nu a modificat criteriile de determinare a despăgubirii, acestea fiind în continuare, la fel ca în cazul Legii nr. 198/2004: prețul de vânzare a imobilelor de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, potrivit art.771 alin. (5) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal modificată, aceste criterii stând la baza HG nr. 488/2011.
Împrejurarea dacă actuala evaluare estimativă a terenurilor realizată prin HG nr.488/2011 este una corectă sau nu, se determină în cadrul acțiunii civile exercitate potrivit art.22 alin.1 din Legea nr.255/2010 împotriva hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii, în ipoteza în care această hotărâre preia valoarea despăgubirii stabilită prin hotărârea guvernului, iar expropriatul este nemulțumit de aceasta.
Pentru aceste considerente, instanța a dispus conform celor mai sus arătate.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul S. R. prin MTI prin CNADN ROMÂNIA SA- DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI TIMIȘOARA care a criticat-o ca fiind netemeinică și nelegală și a solicitat modificarea ei în sensul respingerii acțiunii.
În motivare, a indicat elementele componente ale despăgubirii propuse și neacceptate de expropriat (valoarea imobilului și prejudiciul cauzat), elemente care, în opinia sa, au fost avute în vedere la calculul despăgubirilor contestate în prezenta cauză și a expus criteriile ce stau la baza stabilirii cuantumului despăgubirilor.
A învederat că prețul stabilit prin raportul de evaluare este corect, datele cuprinse în raportul de evaluare întocmit de . fiind conforme cu dispozițiile legale.
A arătat că, în prezent, cadrul legal al exproprierii e reprezentat de dispozițiile Legii nr. 255/2010, raportul de evaluare fiind întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 71 din lege, ale Legii nr. 33/1994 și ale standardelor internaționale de evaluare, valoarea stabilită în cuprinsul său fiind una specială, mai mare decât valoarea de piață, interesul general (în sensul art. 2 alin. 1 lit. i din Legea nr. 554/2004) fiind corelat cu cel privat, al proprietarilor.
A arătat că indicatorii tehnico- economici ai obiectivului „autostrada Nădlac-A.” au fost aprobați prin HG 1480/2009, iar suma globală necesară despăgubirilor a fost stabilită prin HG 416/2010 și suplimentată prin HG 1248/2010.
În drept, a invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 C.p.c.
Legal citată, intimata nu a formulat întâmpinare în cauză.
Examinând sentința prin prisma criticilor formulate și în baza art. 304 1 , 306 alin. 2 C.p.c., față de dispozițiile art. 299 și urm. C.p.c., văzând și normele legale ce vor fi mai jos arătate, instanța reține următoarele:
Recursul este o cale extraordinară de atac, care, în principiu, nu determină rejudecarea în fond a cauzei.
De la regula caracterului nedevolutiv al recursului, există excepția introdusă de dispozițiile art. 304 1 C.p.c. potrivit cu care recursul declarat împotriva unei hotărâri care nu este supusă apelului (situația în cauză) nu este limitat la motivele de casare prevăzute de art. 304 C.p.c., instanța putând să analizeze cauza sub toate aspectele.
Având în vedere dispozițiile art. 316 C.p.c., efectul devolutiv al prezentului demers judiciar al pârâtului este supus (și) limitării exprimate prin adagiul „tantum devolutum quantum appellatum”, instanța de recurs neputând examina cauza decât cu referire la motivele (inclusiv altele decât cele prevăzute de art. 304 C.p.c., conform celor mai sus- arătate) expuse de recurent, cu excepția prevăzută de art. 306 alin. 2 C.p.c.
În cauza de față, prima instanță a admis în parte cererea reclamantei și a majorat cuantumul despăgubirilor cuvenite acesteia ca urmare a exproprierii având în vedere concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză și dispozițiile legale indicate în considerentele hotărârii recurate.
Or, pe calea prezentului recurs, pârâtul a făcut trimitere la dispozițiile art. 26 alin. 1, 2 din Legea nr. 33/1994 referitoare la componentele despăgubirii și la calculul cuantumului acestora, la evoluția legislației speciale în materie de expropriere, la principiile exproprierii pentru utilitate publică și a invocat legalitatea raportului de evaluare pentru estimarea valorii de despăgubire conform Legii nr. 255/2010.
Se constată, astfel, că susținerile recurentului au caracter general, ele neconstituindu-se în critici punctuale ale modului în care instanța a interpretat și aplicat normele legale pe care și-a întemeiat hotărârea, ale concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză în conformitate cu dispozițiile art. 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994, ale modului în care experții au ajuns la concluziile expuse în raportul întocmit, ale criteriilor avute în vedere de aceștia și de instanță pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor.
Cum recurentul însuși nu a formulat critici în sensul menționat, în lipsa investirii, nici instanța de recurs nu poate examina sentința sub aceste aspecte decât cu consecința încălcării dispozițiilor art. 129 alin. ultim C.p.c. și a principiului „tantum devolutum quantum appellatum”, mai sus menționat.
Pentru aceste considerente, văzând că dispozițiile art. 306 alin. 2 C.p.c. nu sunt incidente în cauză, în baza art. 312 alin. 1 C.p.c. raportat la art. 304 pct. 9 C.p.c., art. 304 1 C.p.c., instanța va respinge recursul declarat de pârât S. R. prin MTI prin CNADN ROMÂNIA SA- DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI TIMIȘOARA împotriva sentinței civile nr. 271/28.01.2013 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârât S. R. prin MTI prin CNADN ROMÂNIA SA- DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI TIMIȘOARA împotriva sentinței civile nr. 271/28.01.2013 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17.04.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
G. O. RUJIȚA R. F. Ș.
- opinie separată-
GREFIER,
C. J.
Red. F.Ș.- 30.04.2013;
Tehnored. C.J.- 08.05.2013; 2 ex.
Primă instanță: Tribunalul A.
Judecător: D. M.
Motivarea opiniei separate
Consider că în cauză se impunea admiterea recursului pârâtului și modificarea în parte a hotărârii atacate, în sensul reducerii cuantumului despăgubirilor acordate reclamantei.
Conform art. 22 alin. 1 și 3 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii se poate adresa instanței judecătorești competente (tribunalul) în termenul general de prescripție, care curge de la data la care i-a fost comunicată hotărârea (alin. 1), acțiunea urmând a fi soluționată potrivit dispozițiilor art. 21-27 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică (alin. 3).
Art. 25 din Legea nr. 33/1994 prevede că „Pentru stabilirea despăgubirilor instanța va constitui o comisie de experți compusă dintr-un expert numit de instanță, unul desemnat de expropriator și un al treilea din partea persoanelor care sunt supuse exproprierii”.
Art. 26 din Legea nr. 33/1994 reglementează despăgubirile ce se acordă în caz de expropriere, compunerea acestora și modalitatea de calcul, finalitatea urmărită fiind aceea prevăzută de art. 1 din aceeași lege, respectiv „o dreaptă și prealabilă despăgubire” ce trebuie acordată expropriatului.
Astfel, art. 26 din Legea nr. 33/1994 prevede prin alin. 1 că „despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului”.
P. alin. 2 sunt stabilite criteriile de care trebuie să țină seama experții, precum și instanța, respectiv „prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia”.
Prima instanță a dispus efectuarea unei expertize și a constituit o comisie de experți în condițiile art. 25 din Legea nr. 33/1994.
P. raportul de expertiză întocmit de comisa de experți, s-au prezentat două variante pentru despăgubirile constând în valoarea terenului expropriat, bazate pe două metode de calcul.
În prima variantă, bazată pe metoda comparațiilor de piață, luându-se în considerare prețul de 3,76 euro/mp, s-a stabilit valoarea terenului expropriat de 1091 mp la 18.634 lei.
În a doua variantă, bazată pe metoda capitalizării rentei funciare, luându-se în considerare prețul de 3,84 euro/mp, s-a stabilit valoarea terenului expropriat la 19.000 lei.
Această ultimă variantă a fost propusă în finalul raportului de expertiză, la care s-au adăugat despăgubirile pentru prejudiciul cauzat reclamantei prin expropriere, respectiv suma de 5.100 lei.
Pârâtul a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, una dintre acestea referindu-se la faptul că raportul de expertiză a fost întocmit pe baza unor oferte de vânzare, iar nu pe tranzacții efectiv încheiate, pentru terenuri similare celui expropriat.
P. răspunsul la obiecțiuni, după ce au fost analizate și trei contracte de vânzare- cumpărare din 2011 și 2012, s-a concluzionat că prețul luat în calcul în raportul de expertiză la stabilirea valorii terenului expropriat se încadrează în prețurile de tranzacționare din contracte, cuprinse între 2,38 euro/mp și 4,10 euro/mp.
Prima instanță, deși reține aplicabilitatea în cauză a art. 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994, încalcă acest text legal prin varianta de despăgubiri pe care o impune prin hotărâre, respectiv varianta bazată pe metoda capitalizării rentei funciare.
Art. 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994 prevede în mod clar că „la calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză”.
În motivarea recursului, pârâtul a susținut raportul de evaluare în baza căruia s-a emis hotărârea contestată de reclamantă, considerat a fi conform prevederilor Legii nr. 255/2010 și ale Legii nr. 33/1994, în detrimentul raportului de expertiză întocmit în cauză.
În drept, a invocat art. 304 pct. 9 și art. 312 C.p.c.
Consider că se impunea ca reclamantei să i se acorde suma de_ lei, reprezentând contravaloarea terenului expropriat, această sumă fiind stabilită de către experți prin metoda comparațiilor de piață, metodă impusă prin art. 26 al. 2 din Legea nr. 33/1994.
La această sumă se impun a fi adăugate și despăgubirile pentru prejudiciul cauzat prin expropriere în baza art. 26 alin. 1 din Legea nr. 33/1994, respectiv suma de 5100 lei, astfel cum a fost calculată prin același raport de expertiză.
În concluzie, în baza art. 304 pct. 9 C.p.c. raportat la art. 26 alin. 1 și 2 din Legea nr. 33/1994, consider că recursului pârâtului se impunea a fi admis, cu consecința modificării în parte a hotărârii atacate, în sensul obligării pârâtului S. R., prin MTI, prin C. Națională de A. și Drumuri Naționale din România S.A., la plata către reclamanta F. M. a sumei de 23.734 lei (18.634+ 5.100), cu titlul de despăgubiri, cu menținerea celorlalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Judecător,
R. Rujița
Red. RR- 13.05.2013; tehnored. C.J.- 14.05.2013; 2 ex.
| ← Prestaţie tabulară. Decizia nr. 1175/2013. Curtea de Apel... | Legea 10/2001. Decizia nr. 589/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA → |
|---|
