Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 1690/2012. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1690/2012 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 27-06-2012 în dosarul nr. 1690/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR - 2928
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1690
Ședința publică din 27 iunie 2012
PREȘEDINTE: G. O.
JUDECĂTOR: RUJIȚA R.
JUDECĂTOR: F. Ș.
GREFIER: L. P.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul S. R. reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice T., împotriva Deciziei civile nr. 152/A din 13.02.2012, pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamantul intimat I. M. B., având ca obiect hotărâre care să țină loc de act autentic.
La apelul nominal, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile și susținerile părților prezente, care au avut loc în cauză, au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 20.06.2012, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie și prin care a fost amânată pronunțarea la data de 27.06.2012.
CURTEA
În deliberare constată că prin Decizia civilă nr. 152/A din 13.02.2012, pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul T. a respins apelul declarat de pârâtul S. R. prin Direcția Generală a Finanțelor Publice împotriva Sentinței civile nr._/04.20.2011, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamantul I. M. B..
În consecință, Tribunalul a confirmat hotărârea primei instanțe, care a dispus următoarele:
A admis în parte acțiunea formulată și precizată de reclamantul I. M. B. împotriva pârâtului S. R., prin Direcția Generală a Finanțelor Publice T..
A constatat deschisă la data de 28.10.2007 succesiunea de pe urma defunctei S. I., masa succesorală rămasă în urma acesteia fiind compusă din cota de 1/1 din dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în CF_ – C 1 – U 12 Timișoara, provenită din conversia de pe hârtie a CF nr._, nr. top. 5751/II, compus din apartamentul situat în Timișoara, Piața T. nr. 2, etaj 1.
A constatat vacanța succesiunii rămasă de pe urma defunctei S. I., succesiune culeasă de către pârâtul S. R. prin Direcția Generală a Finanțelor Publice T..
A constatat că între defuncta S. I., în calitate de promitentă – vânzătoare, și reclamantul I. M. B., în calitate de beneficiar - cumpărător, s-a încheiat în data de 23.06.2006 un antecontract de vânzare-cumpărare având ca obiect transferul viitor al dreptului de proprietate asupra imobilului înscris în CF nr._ - C 1 – U 12 Timișoara, în schimbul prețului de 20.000 euro achitat la aceeași dată.
A pronunțat o hotărâre judecătorească care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare asupra imobilului, între S. R., în calitate de culegător al moștenirii defunctei S. I., și reclamant.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Din extrasul C.F. nr._-C1-U12 Timișoara, nr. cadastral 5751/II rezulta ca numita S. I. figurează in calitate de proprietar exclusiv al imobilului compus din ., Piața T. nr. 2, .-17).
Din certificatul aflat la fila 20 a dosarului rezultat ca proprietara tabulara a decedat la data de 28.10.2007, deschizându-se succesiunea acesteia potrivit art. 651 C.civ., iar din încheierea nr. 626/20.04.2011 eliberata de B.N.P. M. O. reiese ca succesiunea defunctei nu a fost dezbătuta de la data decesului pana in prezent, nefiind înregistrate testamente sau declarații de opțiune succesorală (f. 18).
Din declarațiile martorilor audiați în cauză a rezultat ca defuncta S. I. nu a avut moștenitori (f. 44, 56).
Deoarece nu au existat moștenitori legali sau testamentari care sa fi acceptat succesiunea defunctei Spatariu I., in termenul de prescripție de 6 luni prevăzut de art. 700 C.civ., instanța a constatat ca succesiunea defunctei este vacanta, masa succesorala rămasă in urma acesteia fiind compusa din cota de 1/1 din dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în C.F. nr._-C1-U12 Timișoara, nr. cadastral 5751/II, compus din . Timișoara, Piața T. nr. 2, . de către pârâtul S. R. prin Direcția G. a Finanțelor Publice T., conform dispoz. art. 652 al. 2 teza ultima si art. 680 C.civ. raportat la alin. 5 al. 8 din H.G. nr. 731/2007.
In data de 23.06.2006 între defuncta Spatariu I., in calitate de promitenta-vânzătoare si reclamant, in calitate de beneficiar-cumpărător s-a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată cu privire la apartamentul descris mai sus, promitenta obligându-se sa îi transmită beneficiarului dreptul de proprietate asupra imobilului in schimbul sumei de 20.000 euro, in act menționându-se ca prețul vânzării a fost plătit (f. 5).
Cei doi martori audiați in cauza au confirmat relațiile apropiate dintre părțile semnatare ale actului si faptul ca reclamantul a continuat sa folosească imobilul din litigiu fără sa fie tulburat de cineva (f. 33, 45).
In aceste condiții, instanța a reținut ca la data de 23.06.2006 intre defuncta proprietara Spatariu I. si reclamantul-beneficiar s-a realizat in condițiile art. 1294 si 1295 C.civ. un acord de voința cu privire la bunul vândut si la prețul vânzării, antecontractul îndeplinind condițiile generale de validitate prev. de art. 948-968 C.civ., însa promitenta-vânzătoare in timpul vieții sale si paratul in calitate de succesor al acesteia nu si-au îndeplinit obligația legala de încheiere in forma autentica a contractului de vânzare-cumpărare pentru a realiza transferul dreptului de proprietate asupra imobilului din litigiu.
Pentru motivele arătate anterior, având in vedere principiul executării cu buna-credința a obligațiilor legal asumate, ca modalitate de realizare exacta a ceea ce părțile au convenit, in baza dispoz. art. 962, 969, 1021 teza a II-a, 1073, 1294 C.civ. instanța a admis acțiunea reclamantului si a pronunțat o hotărâre judecătoreasca care sa tina loc de contract autentic de vânzare-cumpărare a imobilului înscris in C.F. nr._-C1-U12 Timișoara, provenita din conversia de pe hârtie a C.F. nr._, nr. top. 5751/II, intre paratul S. R., in calitate de culegător al moștenirii defunctei Spatariu I. si reclamant.
Instanța a luat act de faptul ca părțile nu au solicitat cheltuieli de judecata.
Împotriva sentinței civile nr._/04.10.2011, pronunțată de Judecătoria Timișoara in dosar nr._, a declarat apel pârâtul S. R. prin Direcția Generală a Finanțelor Publice T., solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței civile nr._/04.10.2011 pronunțata de Judecătoria Timișoara in dosarul nr._ in sensul: in principal, pe cale de excepție, admiterii lipsei calității procesuale pasive a Statului R. reprezentat de Ministerului Finanțelor Publice;pe fond, respingerii acțiunii formulata de reclamant ca neîntemeiata si nelegala.
In motivare, a arătat că, in ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice in reprezentarea Statului R., invoca Decizia nr.2/04.04.2011 referitoare la recursul in interesul legii privind calitatea procesuala pasiva a Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice sau a unităților administrativ-teritoriale in acțiunile având ca obiect constatarea calității de unic moștenitor asupra unei mase succesorale.
Potrivit acestei decizii ale cărei dispoziții sunt obligatorii pentru toate instanțele din tara " in situația acțiunilor având ca obiect constatarea calității de unic moștenitor asupra unei mase succesorale, statul nu are calitate procesuala pasiva decât in ipoteza in care pe seama acestuia s-a emis certificat de vacanta succesorala" .
Ca urmare, nu se justifica in cazul de fata chemarea in judecata a Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice doar pe baza unor simple afirmații ale reclamantului fără ca acesta sa facă dovada celor afirmate in acțiune in conformitate cu art. 1169 cod civil care prevede ca: "cel care face o propunere in fata judecații trebuie sa o dovedească." context in care onorata instanța ar stabili cadrul procesual in cauza.
Pe cale de consecința, daca reclamantul nu dovedește lipsa moștenitorilor printr-un certificat de vacanta succesorala, (nu prin proba testimoniala) s-a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului R., reprezentat de Ministerului Finanțelor Publice ca întemeiata.
Pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiata si nelegala pentru următoarele motive:
Reclamantul a dorit dezbaterea succesiunii doar la data de 10.12.2010, prin introducerea acțiunii si nu prin prezentarea la notarul public, cunoscând încă din anul 2007 (fiind vecin si "cumpărător" al imobilului) ca numita Spatariu I. a decedat in octombrie 2007. Devine cel puțin bănuitoare aceasta manevra a reclamantului prin care, a dorit să obțină un imobil ilegal, prin prezentarea unui contract sub semnătura privata si nu a unui contract autentic. Referitor la acest aspect, este evidenta si asemănarea grafica dintre semnăturile promitentului-vânzător- decedatul si beneficiarul-cumpărător, motiv pentru care a solicitat instanței sa pună in vedere reclamantului sa prezinte instanței documente in care sa apară semnătura decedatei, pentru comparație.
Pentru a sprijini demersul, s-a solicitat asociației de proprietari din Timișoara, P-ta T., nr. 2 sa comunice un specimen de semnătura a defunctei Spatariu I..
Tribunalul a constatat că este nefondat apelul pârâtului apreciind că judecătoria a reținut corect starea de fapt și a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale în materie, în sensul ca succesiunea defunctei este vacanta, deoarece nu au existat moștenitori legali sau testamentari care sa fi acceptat succesiunea in termenul de 6 luni, prevăzut de art. 700 Cod civil, situație in care masa succesorala este culeasa de către S. R., prin Direcția Generală a Finanțelor Publice T., conform art. 652 alin.2 si art. 680 Cod civil, raportat la alin.5 alin.8 din HG.731/2007.
În acest context, în speță nu este incidentă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, in reprezentarea Statului R., invocata de parata si in apel, in baza Deciziei nr. 2/04.04.2011 referitoare la recursul in interesul legii privind calitatea procesuala pasiva a Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice sau a Unităților Administrativ -Teritoriale in acțiunile având ca obiect constatarea calității de unic moștenitor asupra unei mase succesorale, a ICCJ, S. R. nefiind chemat in judecata de un moștenitor al defunctului pentru a i se constata calitatea de unic moștenitor, in speță reclamantul având calitate de creditor al obligației de a încheia un act autentic de vânzare-cumpărare, in contradictoriu cu S. R. ca moștenitor al defunctei, pentru îndeplinirea obligației, fiind probata concludent si pertinent pricinii încheierea promisiunii de vânzare-cumpărare cu privire la apartamentul din litigiu, între reclamant, ca promitent-cumpărător si defuncta S. I. ca promitentă- vânzătoare, la 23.06.2006, prețul de 20.000 Euro fiind plătit vânzătoarei care a fost îngrijită pana la deces, intervenit la 28.10.2007, de către reclamant.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul S. R. reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice T., solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei și, în principal, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului R. reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice București, iar pe fond respingerea acțiunii reclamantului ca neîntemeiată și nelegală.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul recurent a invocat Decizia nr. 2/04.04.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție București, referitoare la recursul în interesul legii privind calitatea procesuală pasivă a Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice București sau a unităților administrativ – teritoriale în acțiunile având ca obiect constatarea calității de unic moștenitor asupra unei mase succesorale, arătând că, potrivit acestei decizii, „în situația acțiunilor având ca obiect constatarea calității de unic moștenitor asupra unei mase succesorale, statul nu are calitate procesuală pasivă decât în ipoteza în care pe seama acestuia s-a emis certificat de vacanță succesorală”.
Pe cale de consecință, dacă reclamantul nu dovedește lipsa moștenitorilor printr-un certificat de vacanță succesorală, recurentul a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului R. reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice.
Că, de la apariția Deciziei nr.2/04.04.2011 probleme vacanței succesorale nu mai este atributul instanței de judecată, ci a birourilor notariale care trebuie să emită un certificat de vacanță succesorală.
În ceea ce privește fondul litigiului, recurentul a arătat că nu poate fi explicată rațiunea pentru care reclamantul dorește dezbaterea succesiunii doar la data de 10.12.2010, prin introducerea acțiunii prezente și nu prin prezentarea la notarul public, cunoscând încă din 2007 că numita S. I. a decedat în octombrie 2007.
În continuare, recurentul a învederat că devine bănuitoare această manevră a reclamantului prin care dorește să obțină un imobil în mod ilegal, prin prezentarea unui contract sub semnătură privată, motiv pentru care a solicitat instanței să pună în vedere reclamantului să prezinte instanței documente în care să apară semnătura decedatului.
Reclamantul intimat I. M. B. a formulat întâmpinare, înscris pe care Curtea l-a apreciat că are rolul unor concluzii scrise, pentru nedepunerea acestuia în termenul prevăzut de art. 308 alin. 2 Cod procedură civilă, solicitând respingerea recursului.
În urma examinării deciziei atacate, prin prisma motivelor invocate care se încadrează în cazul prev. de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea apreciază că este neîntemeiat recursul pârâtului.
Din punct de vedere formal, potrivit art. 109 alin. 4 Cod procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010, „La sesizarea instanței cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o încheiere emisă de notarul public cu privire la verificarea evidențelor succesorale prevăzute de Codul civil și de lege”.
În speță, reclamantul a depus în primă instanță Încheierea nr. 626 din 20.04.2011, emisă de BNP M. O., prin care s-a constatat că succesiunea defunctei S. I. nu figurează ca fiind dezbătută prin procedură succesorală notarială, că nu s-au găsit înregistrate testamente și că nu s-au găsit înregistrate declarații privind opțiunea succesorală.
În ceea ce privește Decizia nr. 2 din 04.04.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție București, dată în interesul legii, Curtea observă, așa cum corect a reținut instanța de apel, că nu are aplicabilitate în cauză, deoarece ea se referă doar la ipoteza în care moștenitorul defunctului cheamă în judecată Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice București, pentru a i se constata reclamantului calitatea de unic moștenitor, caz în care, existând moștenitori, statul nu are vocație succesorală concretă, ele nefiind „parte în raportul juridic dedus judecății și nu se află într-o opoziție de interese față de reclamant pentru a i se legitima poziția de pârât în cadrul litigiului”, astfel cum se reține în decizia invocată.
Or, în speța de față, situația este cu totul diferită, întrucât reclamantul intimat, în calitatea sa de creditor al obligației de a încheia un act autentic de vânzare – cumpărare, cheamă în judecată moștenitorul defunctei, S. R., pentru îndeplinirea obligației.
P. urmare, Curtea apreciază că se poate realiza și pe calea unei acțiuni în justiție constatarea vacanței succesorale și a calității de moștenitor a statului, legea neinstituind obligativitatea parcurgerii procedurii notariale prealabile.
În ceea ce privește fondul litigiului, Curtea reține pe de o parte, că există înscrisuri (procură specială) pentru comparația semnăturii aflate pe înscrisul sub semnătură privată, iar pe de altă parte, că acest aspect vizează netemeinicia hotărârii ce decurge dintr-o apreciere eronată a probelor, motiv ce nu mai poate face obiectul recursului, odată cu abrogarea punctelor 10 și 11 ale art. 304 Cod procedură civilă, prin OUG nr. 138/2008.
Pe de altă parte, pârâtul putea să uzeze de procedura înscrierii în fals, prevăzută de art. 180 și urm. Cod procedură civilă, ceea ce nu a făcut.
Față de cele de mai sus, Curtea apreciază că decizia recurată este legală, nefiind incident în cauză nici unul dintre cazurile prev. de art. 304 Cod procedură civilă, astfel că, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul S. R. reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice T. împotriva Deciziei civile nr. 152/A din 13.02.2012, pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._ .
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 27 iunie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
G. O. RUJIȚA R. F. Ș.
GREFIER,
L. P.
Red. Gh.O./03.07.2012
Tehnored L.P./13.07.2012
Ex.2
Primă instanță: C.F. N.
Instanța de apel:D.D.; Z.H.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 1687/2012. Curtea de Apel TIMIŞOARA | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 1773/2012. Curtea de... → |
|---|
