Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 2020/2012. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2020/2012 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 16-10-2012 în dosarul nr. 2020/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 2020
Ședința publică din 16 octombrie 2012
PREȘEDINTE: M. L.
JUDECĂTOR: D. C.
JUDECĂTOR:C. R.
GREFIER: I. P.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta S.C. Exclusiv A. L. SRL în procedură de insolvență prin administrator judiciar C. de Insolvență T. – F. B. SPRL împotriva deciziei civile nr. 142/A/10.02.2012 pronunțată de Tribunalul T. – Secția Civilă în dosar nr._, în contradictoriu cu reclamanta . Timișoara, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.
La apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat pentru reclamanta intimată . Timișoara, av. G. S. și pentru pârâta recurentă S.C. Exclusiv A. L. SRL în procedură de insolvență prin administrator judiciar C. de Insolvență T. – F. B., av. C. L..
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care, reprezentanta pârâtei recurente a depus la dosar împuternicire avocațială, adresă din parte Casei de Insolvență T. – F. B. SPRL, prin care se confirmă mandatul atribuit de aceasta, către av. L. C., și un memoriu însoțit de un set de înscrisuri.
Reprezentanta reclamantei intimate a depus la dosar împuternicire avocațială, factura și chitanța privind achitarea onorariului avocațial, și concluzii scrise.
Instanța, revine asupra timbrării recursului în raport de dispozițiile art. 77 din Legea nr. 85/2006, și, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta pârâtei recurente a solicitat în principal, suspendarea soluționării plângerii raportat la prevederile art. 36 din Legea nr. 85/2006, până la soluționarea dosarului nr._ al Tribunalului B., în subsidiar, modificarea în tot a hotărârii recurate, cu consecința respingerii plângerii împotriva încheierii de CF, arătând că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile art. 22 lit. a și art. 48 alin. 1 lit. c din Legea nr. 7/1996, și nici cele ale art. 42 din Ordinul 633/2006, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta reclamantei intimate a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii recurate, ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată, arătând că cererea formulată nu este o acțiune judiciară de realizare a unei creanțe asupra debitorului, obiectul cererii fiind unul nepatrimonial prin care se urmărește notarea în CF a unui act juridic care nu grevează imobilul, respectiv a promisiunii de vânzare-cumpărare, arătând de asemenea că în cauză sunt îndeplinite condițiile art. 22 lit. a și art. 48 alin. 1 lit. c din Legea nr. 7/1996, și nici cele ale art. 42 din Ordinul 633/2006.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față constată:
Prin decizia civilă nr. 142/10.02.2012, Tribunalul T. – Secția Civilă a respins apelul declarat de pârâta . SRL (fostă Aton T. SRL) prin C. de Insolvență T. – F. B. SPRL împotriva sentinței civile nr._/25.05.2011 pronunțată de Judecătoria Timișoara .
Pentru a pronunța astfel, tribunalul a avut în vedere faptul că prin sentința civilă nr._/25.05.2011, pronunțată de Judecătoria Timișoara in dosar nr._, a fost respinsă excepția lipsei de interes a S.C. G. D. S.A. în promovarea prezentei plângeri împotriva încheierii de carte funciară.
A fost admisă plângerea împotriva încheierii de carte funciară nr._/25.05.2010 a OCPI T.– Biroul de carte Funciară Timișoara, formulată de petenta S.C. G. D. S.A., în contradictoriu cu intimata S.C. ATON T. S.R.L.
S-a dispus anularea încheierii de carte funciară nr._ a OCPI T. - Biroul de Carte Funciară Timișoara și s-a dispus notarea în CF nr. 4158 Sînandrei, având nr. cad.Cc716-718/1/1/4, devenit CF nr._ Sînandrei cu nr. cad._-C1 a promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nr. 1/19.12.2008 și a convenției de cesiune a promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nr. 1/19.12.2008, încheiat la data de 29.07.2009.
A fost obligată intimata S.C. ATON T. S.R.L. să plătească petentei cheltuieli de judecată constând în suma de 8,3 lei taxe de timbru și 1240 lei onorariu de avocat.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
În temeiul art. 137 C.pr.civ., instanța va respinge excepția lipsei de interes al petentei în prezenta plângere împotriva încheierii de carte funciară, întrucât petenta are calitate de promitentă cumpărătoare în promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare nr. 1/19.12.2008 având ca obiect terenul în suprafață de 15.013 mp înscris în CF nr. 4158 Sînandrei, având nr. cad.Cc716-718/1/1/4 și două hale și birouri, devenit CF nr._ Sînandrei cu nr. cad._-C1 în suprafață de 13.460 mp, iar în urma convenției de cesiune a promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nr. 1/19.12.2008, încheiat la data de 29.07.2009, vânzătoarea promitentă . a cedat drepturile și obligațiile sale izvorând din promisiune cesionarului ., care are calitate de proprietar tabular al terenului înscris în CF nr._ Sînandrei cu nr. cad._-C1 în suprafață de 13.460 mp, astfel că prin aceasta se justifică interesul său în formularea prezentei plângeri. Nu are relevanță dacă petenta a cerut în fața instanțelor de judecată rezoluțiunea celor două contracte, întrucât câtă vreme acestea sunt în vigoare interesul de a face opozabilă terților existența unei promisiuni de vânzare cu privire la teren subzistă.
Totodată cererea de notare a promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nr. 1/19.12.2008 în CF nr. 4158 Sînandrei, având nr. cad.Cc716-718/1/1/4, devenit CF nr._ Sînandrei cu nr. cad._-C1 în suprafață de 13.460 mp - cum însăși toate părțile recunosc în cuprinsul cesiunii - este întemeiată din aceleași motive, petenta având calitate de promitentă cumpărătoare, iar proprietarul tabular . are calitate de vânzător promitent, în temeiul contractului de cesiune.
Nu este întemeiat motivul pentru care registratorul de carte funciară a apreciat că nu există identificarea imobilului prin identificator unic numerele de carte funciară și numerele cadastrale fiind indicate în chiar cele două convenții, în care părțile au arătat legătura între cele două cărți funciare, OCPI T. având astfel posibilitatea identificării imobilului cu privire la care se face cererea.
Art. 42 din Ordinul nr. 633/2006 prevede că poate face obiect al notării consemnarea unor fapte și drepturi personale, a litigiilor referitoare la drepturile reale asupra imobilelor și alte înscrieri cu caracter temporar în legătură cu imobilul. Cu titlu de exemplu textul enumeră și promisiunea stabilită prin convenție de a încheia un contract de înstrăinare cu privire la bunul imobil. Cererea petentei îndeplinește toate aceste condiții, precum și cele prevăzute de art. 22 lit. a din Legea nr. 7/1996 modif., astfel că plângerea îndreptată împotriva încheierii de carte funciară este întemeiată și a fost admisă, iar în consecință instanța a anulat încheierea de carte funciară nr._ a OCPI T. - Biroul de carte Funciară Timișoara și a dispus notarea în CF nr. 4158 Sînandrei, având nr. cad.Cc716-718/1/1/4, devenit CF nr._ Sînandrei cu nr. cad._-C1 a promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nr. 1/19.12.2008 și a convenției de cesiune a promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nr. 1/19.12.2008, încheiat la data de 29.07.2009.
În temeiul art. 274 C.pr.civ., a obligat intimata S.C. ATON T. S.R.L. să plătească petentei cheltuieli de judecată constând în suma de 8,3 lei taxe de timbru și 1240 lei onorariu de avocat.
Contra acestei sentințe, în termen legal, a declanșat calea de atac a apelului intimata . SRL (fostă .), solicitând admiterea căii de atac, modificarea in tot a sentinței civile apelate si pe cale de consecința, pronunțarea unei hotărâri temeinice si legale prin care sa se dispună în principal: suspendarea soluționării plângerii formulate de petenta raportat la prevederile art.36 din Legea nr.85/2006; În subsidiar; respingerea plângerii formulate de petenta intimata ca neîntemeiata pentru următoarele motive:
In principal: privind suspendarea soluționării plângerii formulate de petenta intimata se invocă următoarele motive pertinente: La data de 05.09.2011 s-a dispus deschiderea procedurii insolventei împotriva societății apelante in baza Sentinței Civile nr. 1796 pronunțat in dosar nr._ al Tribunalului B.. In cauza a fost desemnat administrator judiciar C. de I. T., F. B. (anexat prezentelor motive de apel sunt actele doveditoare in acest sens). Raportat la obiectul prezentului dosar, acesta vizează pe deplin si in mod direct patrimoniul societății apelante. In mod concret, se urmărește indisponibilizarea prin notarea in cartea funciara la foaia de sarcini a unei promisiuni de vânzare-cumpărare vizând o suprafața de teren care constituie un bun imobil al apelantei, așadar ne regăsim in situația evidenta a unui obiect evaluabil in bani, care privește valorificarea creanțelor impuse societății apelante cu privire la bunurile acesteia. Luând in considerare acest aspect major se invoca incidența prevederilor imperative ale art.36 din Legea nr. 85/2006, care statuează in mod absolut: „De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra bunurilor debitorului." In aceasta ordine de idei, au fost suspendate si toate celelalte acțiuni judiciare aflate pe rolul instanțelor dintre intimata si apelanta pe baza prevederilor legale anterior invocate.
In subsidiar: solicită a se avea in vedere următoarele motive privind netemeinicia plângerii formulate de petenta intimata: nu sunt îndeplinite prevederile imperative ale art.22 lit.a din Legea nr.7/1996, in sensul ca inscrierea unui drept se poate efectua numai împotriva aceluia care, la înregistrarea cererii sale, era in scris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează sa fie făcuta; nu sunt îndeplinite prevederile imperative ale art.48 alin.l, lit.c din Legea nr.7/1996, in sensul ca nu exista identitate intre imobilul care face obiectul pretinsei promisiuni de vânzare-cumpărare si imobilul înscris in cartea funciara nr._ Sanandrei; nu este îndeplinita cerința individualizării imobilului printr-un identificator unic conform art.48 alin.l lit.c din Legea nr.7/1996; art.42 din Ordinul 633/2006 prevede posibilitatea notarii in cartea funciara a unei promisiuni, cu condiția ca promisiunea in cauza sa privească bunul imobil care constituie obiectul promisiunii, ori in cazul de fata nu exista identitate intre imobilul care face obiectul pretinsei promisiuni de vânzare-cumpărare si imobilul înscris in cartea funciara nr._ Sanandrei;
În lumina acestor considerente este evident că soluția primei instanțe este netemeinică și nelegală, impunându-se, in principal suspendarea soluționării plângerii petentei, iar in subsidiar respingerea acesteia ca neîntemeiata. Pentru toate aceste considerente, se solicită admiterea apelului si sa se dispună pe cale de consecința. În drept, ne prevederile art.287 si urm. Cod. proc.civ.
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în limitele devoluțiunii căii de atac, cu observarea particularităților pricinii, reproșurile ce se aduc primei instanțe se verifică a fi neîntemeiate pentru considerentele reținute de aceasta, la care se adaugă cele ce succed.
Este binecunoscut că procedura înscrierii în cartea funciară are un caracter eminamente necontencios, ca de altfel și căile de atac prevăzute de art.50 din legea nr.7/1996 republicată și în care, controlul judecătoresc se limitează strict la verificarea legalității înscrierii, în limitele art. 48-49 din lege, fără a cerceta alte înscrisuri decât cele avute în vedere de registratorul de carte funciară la momentul înscrierii (plângerea fiind ea însăși, o cale de atac împotriva încheierii de carte funciară) și fără a putea analiza temeinicia actelor juridice sau a faptelor ce au stat la baza înscrierii.
Mai mult, observând că notarea în condițiile de exigență ale art. 19 din legea cu nr.7/1996 republicată, în corelație cu art. 42 apartenent legislației secundare-aceea a Noului regulament aprobat prin Ordinul cu nr.633/2006, are un caracter strict de opozabilitate față de terți, tribunalul a conchis că procedura insolenței inițiată contra apelantei nu conduce la suspendarea procesului pendinte. De vreme ce art. 36 apartenent legii cu nr.85/2006 – prin recurgerea la o formulă redacțională a cărei acuratețe nu îngăduite interpretări diferite ori speculații spune că „De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra bunurilor debitorului." Or, demersul judiciar pendinte, pentru considerentele ce preced, nu se privește a avea configurația unei acțiuni în realizare a creanțelor asupra bunurilor debitoarei-apelante (un asemenea caracter ar avea o acțiune în executarea silită a antecontractului de vânzare, iar nu o cerere de notare a acestuia în cartea funciară). Motiv pentru care tribunalul a apreciat ca neîntemeiată cererea de oprire temporară a judecății în condițiile normei legale antecitate.
Cum nefondate se privesc a fi și celelalte reproșuri aduse sentinței atacate. De vreme ce, în adevăr, notarea promisiunii de vânzare-cumpărare se circumscrie sferei actelor juridice ce pot fi notate în cartea funciară, în accepția art. 19 alin.1 lit. B în corelație cu art. 26 alin.4 lit. c - ambele apartenente legii cu nr.7/1996 republicată, în corelație cu art. 42 lit. k din Regulament fără a fi de natură a afecta dreptul de proprietate al titularei-apelante, de vreme ce nu produce decât un efect de opozabilitate față de terțele persoane, așa cum prevede art. 38 apartenent aceleiași legi.
De altă parte, identitatea imobilului promis spre vindere este confirmată de toți subiecții procesuali, inclusiv de către apelantă, prin semnarea convenției de cesiune a promisiunii de vânzare-cumpărare, convenție în corpul căreia imobilul-teren este identificat atât cu datele inițiale cât și cu cele ulterioare, dobândite în urma modificărilor (a se vedea pct.3.2.1. din convenție).
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal și prin administrator judiciar, societatea pârâtă, solicitând, în principal, suspendarea judecării plângerii de CF conform art. 36 din Legea nr. 85/2006 iar, în subsidiar, respingerea ca nefondată a acestei plângeri.
Recursul a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art. 299 și urm. Cod pr. civ., fără indicarea punctuală a vreunui motiv de recurs din cele prevăzute de art. 304 Cod pr. civ., iar în fapt pe mai multe considerente.
S-a susținut în acest sens că la data de 5.09.2011 s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței împotriva societății recurente în dosarul nr._ al Tribunalului B. ceea ce – în opinia acesteia – împiedică admiterea plângerii pentru că art. 36 al Legii nr. 85/2006 suspendă de drept toate acțiunile judiciare și extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra bunurilor debitorului .
În plus, prin renunțarea reclamantei la pretențiile din dosarul nr._ al Tribunalului T. (având ca obiect rezoluțiunea promisiunii de vânzare-cumpărare) este injust ca ea să beneficieze de notarea promisiunii în CF.
În subsidiar, s-a solicitat să se aibă în vedere faptul că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile art. 22 lit. a din Legea nr. 7/1996 (pentru că înscrierea unui drept se poate efectua numai împotriva aceluia care, la înregistrarea cererii sale, era înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează a fi făcută), ale art. 48 alin. 1 lit. c din Legea nr. 7/1996 (în sensul că nu există identitate între imobilul care face obiectul pretinsei promisiuni de vânzare-cumpărare și imobilul înscris în CF_ Sânandrei) și nici ale art. 42 din ordinul 633/2006 (pentru că promisiunea de vânzare – cumpărare nu privește imobilul notat în CF menționat).
La termenul de judecată din 16.10.2012 a fost depus la dosar un memoriu însoțit de documente justificative în care au fost reiterate și dezvoltate aceleași susțineri și, în plus s-a solicitat suspendarea judecării recursului în baza art. 244 alin. 1 Cod pr. civ. până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._/62/2011 aflat pe rolul Tribunalului B. care are ca obiect anularea promisiunii de vânzare-cumpărare și a cesiunii acestei promisiuni.
Prin concluzii scrise formulate în cauză intimata reclamantă . a solicitat respingerea recursului pârâtei ca nefondat atât în ceea ce privește cererea de suspendare a judecării plângerii de CF (care nu este o acțiune în realizarea unei creanțe asupra debitorului aflat în insolvență) cât și în ceea ce privește susținerile de fond, considerând că Tribunalul T. a făcut o corectă interpretare și aplicare a legii în cauză. A solicitat obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
Înainte de a proceda la analiza motivelor de recurs, Curtea a luat în discuție cu prioritate, incidentul procedural vizând suspendarea judecării recursului și a constatat că este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Cauza de față are ca obiect solicitarea de notare în CF a promisiunii de vânzare-cumpărare încheiate între reclamantă și autorul în drepturi al pârâtei (.) cu privire la imobilul din CF nr. 4158 Sânandrei (actual nr._ Sânandrei), anterior cesionării ei de către aceasta din urmă către . (actualmente . SRL) iar dosarul nr._/62/2011 al Tribunalului B. are ca obiect doar anularea convenției de cesiune a promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, fără a pune în discuție existența și legalitatea acesteia), situație în care soluția ce se va pronunța în acel dosar nu are nicio determinare asupra cauzei de față pentru a se putea dispune suspendarea judecării ei conform art. 244 pct. 1 Cod pr. civ. .
Examinând decizia atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, potrivit art. 306 alin. 2 Cod pr. civ., sub toate temeiurile de nulitate și pe baza tuturor probelor de la dosar, se constată că recursul declarat în cauză este nefondat.
În primul rând, în ceea ce privește solicitarea de suspendare a judecării plângerii de CF - inițiate de societatea reclamantă - în baza art. 36 din Legea nr. 85/2006 Curtea constată că este neîntemeiată întrucât articolul de lege menționat este menit să blocheze doar procedurile judiciare și extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra bunurilor debitorului aflat în procedura insolvenței, mijloc legal ce nu poate fi opus reclamantei din cauza de față a cărei acțiune nu urmărește realizarea niciunei creanțe împotriva societății pârâte.
Prin natura sa legală, promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare consacră doar drepturi personale și nu reale iar prin notarea ei în CF nu se produce nici executarea creanței în contra promitentului vânzător și nici indisponibilizarea bunului imobil, scopul acestei notări fiind doar acela de a avertiza terții asupra posibilelor probleme litigioase ce s-ar putea ivi în viitor în legătură cu imobilul ce face obiectul acestui act juridic.
Rezultă deci că art. 36 din Legea nr. 85/1996 nu are incidență în cauză și, deci, că primul motiv al recursului ce vizează acest aspect este neîntemeiat.
Neîntemeiat este și cel de-al doilea motiv de recurs care vizează o pretinsă greșită aplicare în cauză a dispozițiilor ce reglementează regimul evidențelor de carte funciară.
Întrucât la data formulării plângerii – ca și în prezent – promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare a cărei notare în CF s-a cerut nu fusese desființată amiabil sau judiciar iar obiectul ei era în ființă, în mod corect s-a admis cererea vizând această notare.
Faptul că promisiunea a fost cesionată de către . unui alt promitent vânzător: . – actualmente . SRL - (fără ca legalitatea acestei operațiuni să fi fost infirmată până în prezent) precum și faptul că în convenția de cesiune s-a precizat noua identitate topografică și cadastrală a imobilului tranzacționat ca fiind cea din CF_ Sânandrei (provenit din modificarea CF nr. 4158 Sânandrei, Cc 716-718/1/1/4 cum fusese identificat inițial în promisiunea de vânzare-cumpărare), nu împiedică notarea în noul CF a acesteia, existând o corespondență reală și corectă între vechea și actuala situație de CF atât în privința titularilor sau succesorilor în drepturi ai acestora cât și în privința imobilului.
Din această cauză, nu se poate constata încălcarea legii de către instanțele anterioare prin aplicarea greșită a dispozițiilor art. 22 lit. a, 48 alin. 1 lit. c din Legea nr. 7/1996 și a art. 42 din ordinul M.J. nr. 633/2006, astfel cum în mod nejustificat a susținut societatea pârâtă în recursul său, registratorul de CF care a pronunțat încheierea atacată procedând în mod corect la examinarea condițiilor formal procedurale ale cererii reclamantei în limitele competenței sale stabilite de art. 48 din Legea nr. 7/1996.
Pentru toate aceste considerente de drept și de fapt, Curtea constată că nu se confirmă în cauză niciunul din motivele de recurs prevăzut de art. 304 Cod pr. civ. care permit casarea sau modificarea unei hotărâri, din care cauză recursul societății pârâte va fi respins ca nefondat.
Fiind în culpă procesuală, în baza art. 274 Cod pr. civ., Curtea va obliga societatea recurentă să plătească intimatei reclamante suma de 1240 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat, conform chitanței de la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta S.C. Exclusiv A. L. SRL în procedură de insolvență prin administrator judiciar C. de Insolvență T. – F. B. SPRL împotriva deciziei civile nr. 142/A/10.02.2012 pronunțată de Tribunalul T. – Secția Civilă în dosar nr._, în contradictoriu cu reclamanta . Timișoara.
Obligă recurenta să plătească intimatei . suma de 1240 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 16 octombrie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
M. L. D. C. C. R.
GREFIER,
I. P.
Red. D.C./17.10.2012
Tehnored. I.P. 2 ex./24.10.2012
Instanța de apel: Tribunalul T., jud. Z. H., D. D.
Prima instanță: Judecătoria Timișoara, jud. R. – M. L.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 2006/2012. Curtea de Apel... | Legea 10/2001. Decizia nr. 2005/2012. Curtea de Apel TIMIŞOARA → |
|---|
