Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 1593/2012. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1593/2012 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 19-06-2012 în dosarul nr. 1593/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARAOperator 2928
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ nr.1593
Ședința publică din 19 iunie 2012
PREȘEDINTE: M. L.
JUDECĂTOR: D. C.
JUDECĂTOR: C. R.
GREFIER: M. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul M. TIMIȘOARA P. P. împotriva deciziei civile nr.77 din 25.01.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._, în contradictoriu cu pârâții G. C. și OFICIUL DE cadastru ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ T., având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat P. A. pentru pârâtul intimat G. C., lipsă fiind reclamantul recurent M. Timișoara prin P. și pârâtul intimat Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară T..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat în termen și este legal timbrat cu 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depusă la dosar prin registratura instanței la data de 10.05.2012 cererea formulată de reclamantul recurent M. Timișoara prin P., la care s-a anexat chitanțe privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
Reprezentanta pârâtului intimat G. C. depune la dosar împuternicire avocațială, chitanță reprezentând onorariul avocațial în sumă de 500 lei și concluzii scrise. Arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Instanța pune în discuție incidența în cauză a dispozițiilor art.50 din Legea nr.7/1996 și nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, constată încheiate dezbaterile și acordă cuvântul asupra excepției invocate și pe fond.
Avocat P. A., pentru pârâtul intimat G. C., solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând constată următoarele:
P. sentința civilă nr._ din 22.09.2011 pronunțată în dosarul nr._ Judecătoria Timișoara a respins acțiunea formulată de către petentul M. Timișoara prin primar în contradictoriu cu intimații G. C. și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară T..
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că prin încheierea de carte funciara nr.9371/2011, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară T. a respins cererea formulata de petentul municipiul Timișoara pentru notarea în cartea funciara a plângerii penale formulate împotriva numiților G. C. și A. C..
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive, s-a reținut că în cauzele ce au ca obiect plângerile privind cartea funciara întemeiate pe dispozițiile art.50 din Legea nr.7/1996, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară nu are calitate procesuală pasivă, motiv pentru care văzând prevederile art.137 al.2 C.pr.civ., s-a admis excepția, constându-se că Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară T. nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
În ce privește fondul plângerii, s-a reținut că potrivit art.26 al.4 lit.c din Legea nr.7/1996, notările în cartea funciară trebuie să aiba legatură cu imobilele din cartea funciară, o astfel de prevedere fiind prevăzută și de art.42 al.1 și 2 lit.e din Regulamentul de organizare și functionare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară. D. urmare, având în vedere că notarea în cartea funciară solicitată de petent nu intrunește condițiile legale menționate mai sus, instanța văzând prevederile art.50 din Legea nr.7/1996, a respins plângerea formulată de petent.
Împotriva sentinței pronunțată de Judecătoria Timișoara a declarat apel reclamantul M. Timișoara prin primar solicitând admiterea apelului, schimbarea hotărârii atacate în sensul modificării încheierii Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr.9371/25.01.2011.
În motivare arată că art.48 din Legea nr.7/1996, prevede că: încheierea va cuprinde determinarea dreptului sau a faptului, indicarea numărului cadastral al imobilului și al cărții funciare, precum și a părții cărții funciare în care urmează a se face înscrierea. De asemenea, se vor indica pozițiile ce au fost radiate și numele celui în favoarea sau împotriva căruia s-au făcut înscrierile, indiferent de felul lor.
În speță, nu sunt îndeplinite toate condițiile prevederilor art.48 din Legea nr.7/1996 și art.42 al.1 și 2 lit.e din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, întrucât G. C. și-a intabulat dreptul de proprietate în baza sentinței civile nr._/16.12.2008 rămasă irevocabilă prin decizia civila nr.569/16.04.2009, iar aceste hotărâri judecătorești au fost pronunțate în baza unui înscris, situație în care plângerea penală, fiind formulată în vederea constatării falsului și uzului de fals, are legătură cu o infracțiune care a stat la baza înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate a numitului G. C..
În drept, invocă dispozițiile art.282 și următoarele C.pr.civ., art.26 al.4 lit.c și art.48-55 din Legea nr.7/1996, republicată.
P. decizia civilă nr.77 din 25.01.2012 Tribunalul T. a respins apelul formulat de apelantul M. Timișoara prin P., împotriva sentinței civile nr._/22.09.2011 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul_ în contradictoriu cu intimații G. C. și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară T..
A obligat apelantul să plătească intimatului G. C. suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
S-a reținut în motivare faptul că argumentul apelantului în sensul că atâta timp cât plângerea penală vizează un plan întocmit în mod fals, care a stat la baza pronunțării sentinței civile nr._/16.12.2008 a Judecătoriei Timișoara, irevocabilă prin decizia civilă nr. 569/2009 a Tribunalului T., aceasta ar avea legătură cu o infracțiune care a stat la baza înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate a numitului G. C., acesta este nefondat.
În mod judicios, instanța de fond a apreciat că notarea în cartea funciară solicitată de reclamant nu întrunește condițiile art.26 al.4 lit.”c” din Legea nr.7/1996, în sensul că nu are legătură cu imobilul înscris în cartea funciară.
Potrivit art.42 al.1 și 2 lit.”e” din Regulamentul de organizare și funcționare biroului de cadastru si publicitate imobiliara, notarea în cartea funciară poate avea obiect, plângeri sau acțiuni penale în legătură cu o infracțiune care a stat la baza înscrierilor din cartea funciară.
Din interpretarea acestor texte, rezultă că pentru a fi admisibilă o asemenea notare în cartea funciară, este esențial ca plângerea penală să vizeze fapte de natură penală, care au stat la baza înscrierilor de carte funciară, relativ la înscrisurile care au determinat înscrierea.
Or, în speța de față, înscrierea dreptului de proprietate a numitului G. C. s-a realizat în baza unei hotărâri judecătorești irevocabile și nu în baza unui plan așa cum susține apelantul. În acest context s-a reținut că este evident că plângerea penală formulată de apelant nu este susceptibilă de a face obiectul notării în cartea funciară.
Instanța de apel a apreciat că plângerea penala formulată de apelant având ca obiect constatarea falsului și a uzului de fals, privind un plan întocmit de un expert, nu se încadrează în ipoteza art. 42 al.1 și 2 lit.”e” din Regulament.
Referitor la așa zisa excepție a prematurității plângerii invocată de pârâtul intimat direct în apel prin concluzii scrise, având în vedere art. 50 al.2 și al.2 ind.1 din Legea nr.7/1996, instanța a reținut următoarele:
Art. 50 al.2 și al.2 ind.1 din Legea nr.7/1996 nu privește o excepție a prematurității ci o procedură prealabilă în sensul art.109 al.2 C.pr.civ.
Excepția de prematuritate este o excepție de fond care poate fi invocată atunci când a fost promovată o acțiune pentru validarea unui drept afectat de termen sau condiție suspensivă, înainte de împlinirea acestora.
Or, în speța de față nu se putea reține că a fost promovată o acțiune în realizarea unui drept afectat de termen sau condiție suspensivă, exercitată înainte de împlinirea acestuia. Dimpotrivă, art.50 al.2 și al.2 ind.1 din Legea nr.7/1996, stabilește o procedură prealabilă care trebuie îndeplinită înainte de a sesiza instanța.
Potrivit art.109 al.3 C.pc.civ., neîndeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocată decât de către pârât prin întâmpinare sub sancțiunea decăderii.
P. urmare, atâta timp cât pârâtul nu a invocat-o în prima instanță prin întâmpinare, el este decăzut din dreptul de a o mai invoca în apel.
Pentru aceste argumente, instanța în baza art.296 C.pr.civ., a respins cererea de apel.
În baza art.274 C.pr.civ. a obligat apelantul să plătească intimatului G. C. suma de 500 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs reclamantul M. Timișoara prin P. care a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei recurate, admiterea apelului și schimbarea hotărârii primei instanțe, în sensul admiterii plângerii formulată de instituția reclamantă împotriva Încheierii Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară T. nr.9371/25.01.2011, cu consecința admiterii cererii formulată privind notarea în CF nr._ Timișoara (provenită din conversia CF nr._ Timișoara), nr.top PS 629/2, a plângerii penale formulată împotriva numiților G. C. și A. C., pentru săvârșirea infracțiunilor de fals și uz de fals, prevăzute de art.288, 289, 290 și 291 din Codul penal.
În motivare a arătat că, în mod greșit instanța de fond a constatat, iar instanța de apel a reținut că notarea în cartea funciară nu are legătură cu terenul din CF nr._ Timișoara, nr.top PS 629/2, potrivit art.26 al.4 lit.c din Legea nr.7/1996.
Învederează că plângerea penală a fost formulată împotriva numiților G. C. și A. C., pentru săvârșirea infracțiunilor de fals și uz de fals, prevăzute de art.288, 289, 290 și 291 din Codul penal, întrucât în dosarul nr._/325/2008 al Judecătoriei Timișoara, G. C., a solicitat, în baza unui plan fals, restituirea parcelelor nr.Ps 629/1, Ps 629/2, Ps 630/1, Ps 630/2, Ps 632, Ps 633 și A 1980, precizând că sunt libere și pot fi restituite în natură.
A învederat că din moment ce plângerea penală vizează un plan întocmit în mod fals, care a stat la baza pronunțării sentinței civile nr._/16.12.2008 rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr.569/16.04.2009, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară T. în mod netemeinic și nelegal a apreciat că plângerea penală nu are legătură cu o infracțiune care a stat la baza înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate a numitului G. C..
În drept invocă art.304 pct.8 și 9 C.pr.civ., art.26 al.4 și 48-55 din Legea nr.7/1996.
P. concluzii intimatul G. C. a solicitat respingerea plângerii cu motivarea că în speță nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.48 din Legea nr.7/1996 și art.42 al.1 și 2 lit.e din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, întrucât intimatul și-a intabulat dreptul de proprietate în baza sentinței civile nr._/16.12.2008 rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.569/16.04.2009, și nu în baza înscrisurilor defăimate ca false de către petentă, cum în mod corect s-a reținut de registratorul de carte funciară și instanțele de judecată.
Examinând decizia atacată, prin prisma motivelor invocate de părți și din oficiu, în limitele trasate de art.304 și 306 al.2 C.pr.civ., față de dispozițiile art.299 și următoarele C.pr.civ., coroborate cu prevederile art.50 și următoarele din Legea nr.7/1996 în forma în vigoare la data pronunțării încheierii de carte funciară în discuție, Curtea constată că prezentul recurs este întemeiat, pentru următoarele considerente:
Raportat la dispozițiile art.50 din Legea nr.7/1996 modificate prin art.28 din OUG nr.64/2010 împotriva încheierii de carte funciară se poate formula doar cerere de reexaminare care se soluționează de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, prin registratorul-șef și că doar împotriva acestei din urmă încheieri (a registratorului-șef) se poate formula plângere, de competența judecătoriei, însă, în cauză, petentul M. Timișoara, prin reprezentanți, s-a adresat Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară T. cu o cerere intitulată „Plângere” împotriva încheierii nr.9371/25.01.2011 pronunțată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară T. în dosar nr.9371/2011. Această din urmă instituție, deși avea competența jurisdicțională, conferita de al.2 al art.50 din Legea nr.7/1996 modificată, în mod eronat a înaintat cererea Judecătoriei Timișoara, în loc să o califice corect, potrivit intenției părții și nu după denumirea acesteia, cu ignorarea prevederilor art.84 C.pr.civ., potrivit cărora cererea de chemare în judecată sau exercitarea unei căi de atac este valabil făcută, chiar dacă poartă o denumire greșită.
În consecință, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară T. avea obligația ca, față de conținutul cererii, din care rezultă cu îndestulătoare evidență, că se exercită o cale de atac împotriva unei încheieri de carte funciară, să califice corect această cerere ca fiind una de reexaminare și să o rețină spre competentă soluționare, potrivit dispozițiilor art.50 din legea arătată, și nu să o trimită Judecătoriei Timișoara, atâta timp cât nu ne aflăm în situația prevăzută de al.2 ind.1 al art.50 din actul normativ arătat.
În consecință, constatând că plângerea reclamantului, având ca obiect calea de atac exercitată împotriva unei încheieri de carte funciară, chiar eronat intitulată, a fost soluționată cu încălcarea regimului corect al căilor de atac aplicabil speței, regim stabilit de către legiuitor prin norme imperative, de la a căror aplicare nici părțile și nici instanța nu pot abdica, având în vedere că, în cauză, atât sentința, cât și decizia atacată au fost pronunțate cu ignorarea acestui regim, în baza art.304 pct.3 raportat la art.312 al.6 C.pr.civ., Curtea va admite prezentul recurs, va casa atât decizia Tribunalului T., cât și sentința Judecătoriei Timișoara, cu trimitere spre competentă soluționare la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară T., organ cu atribuții jurisdicționale competent.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul M. Timișoara împotriva deciziei civile nr.77 din 25.01.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._ .
Casează decizia civilă recurată și sentința civilă nr._/22.09.2011 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._ și dispune trimiterea cauzei spre competentă soluționare la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 iunie 2012.
Președinte, Judecător, Pentru Judecător,
M. L. D. C. C. R.
- aflat în concediu de odihnă -
VICEPREȘEDINTE
F. D.
Grefier,
M. M.
Red.ML/20.06.2012
Tehnored.MM/2 ex/16.07.2012
Instanță fond: Judecătoria Timișoara – jud.C. L.
Inst.apel: Tribunalul T. – jud.D. H., L. D.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 5395/2012. Curtea... | Rectificare carte funciară. Sentința nr. 5256/2012. Curtea de... → |
|---|
