Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 1454/2012. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1454/2012 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 29-05-2012 în dosarul nr. 1454/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARAOperator 2928
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ nr.1454
Ședința publică din 29 mai 2012
PREȘEDINTE: D. C.
JUDECĂTOR: C. R.
JUDECĂTOR: M. L.
GREFIER: M. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta Direcția G. a Finanțelor P. A., în reprezentarea Administrației Finanțelor P. pentru Contribuabili Mijlocii A. împotriva deciziei civile nr.52/07.02.2012 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații . și O. de C. și P. I. A., B. L., având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă avocat M. L. pentru reclamanta . L., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat în termen și instituția recurentă este scutită de la plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depusă la dosar, prin registratura instanței, la data de 24.05.2012, întâmpinarea formulată de reclamanta . L., la care s-a anexat împuternicirea avocațială nr._/23.05.2012.
Având în vedere că întâmpinarea nu a fost depusă în termenul prevăzut de art.308 al.2 C.pr.civ., instanța îi conferă valoarea unor concluzii scrise.
Reprezentantul reclamantei învederează instanței că nu mai are cereri de formulat în cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat M. L., pentru reclamanta intimată . L., solicită respingerea recursului pentru motivele invocate în cuprinsul concluziilor scrise depuse la dosar, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1097/21.11.2011 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria L. a admis plângerea formulată de ., societate aflată în stare de insolvență, cu drept de administrare păstrat în persoana reprezentantului său legal, D. V., în contradictoriu cu intimații DGFP A. și OCPI A. - B. L., și a desființat Încheierea de carte funciară nr.7071/2 mai 2011 și Încheierea nr.5384/4 aprilie 2011 date de OCPI A. - B. L. și a ordonat radierea notării dreptului de ipotecă legală instituit cu titlu de sechestru în favoarea intimatei DGFP A. din Partea III de sub A.1.1 din CF nr. 301.160 L. (CF vechi nr.7871 L.) A1 CAD: 1921, Top 5276…5245/3, A1.1 CAD:C1, Top 5276…5245/3 – spațiu de producție tip P, magazie, depozitare materiale, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanța a reținut că, în privința petentei, a fost deschisă procedura de insolvență prin Încheierea nr.429/23 martie 2011 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._, fiind păstrat dreptul de administrare al administratorului petentei și că procesul-verbal de sechestru de bunuri imobile nr.3296/24.03.2011 a fost înscris în Partea III de sub A.1.1 din CF nr. 301.160 L. (CF vechi nr.7871 L.) A1 CAD: 1921, Top 5276…5245/3, A1.1 CAD:C1, Top 5276…5245/3 – spațiu de producție tip P, magazie, depozitare materiale prin înscrierea de sub nr.5384 din data de 4 aprilie 2011.
Judecătoria a subliniat că, potrivit art. 36 din Legea nr. 85/2006 în forma modificată prin Legea nr.169/2010 publicată în Monitorul Oficial nr.505/21 iulie 2010, normă aflată în vigoare la data instituirii sechestrului, a înscrierii în cartea funciară și a judecății pricinii: „De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale.” De asemenea, a învederat că potrivit prevederilor art.39, art.40 din aceeași lege – art.39: „ (1) Creditorul titular al unei creanțe garantate cu ipotecă, gaj sau altă garanție reală mobiliară ori drept de retenție de orice fel poate solicita judecătorului-sindic ridicarea suspendării prevăzute la art.36 cu privire la creanța sa și valorificarea imediată, în cadrul procedurii, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art.116 - 118 și cu condiția achitării din preț a cheltuielilor prevăzute la art.121 al.(1) pct.1, a bunului asupra căruia poartă garanția sau dreptul de retenție, în una dintre următoarele situații: … Deschiderea procedurii suspendă orice termene de prescripție a acțiunilor prevăzute la art.36”.
Pe cale de consecință, ținând seama de caracterul imperativ al normei prevăzute de art. 36 din Legea nr.85/2006, modificată și completată, dar și de posibilitatea recunoscută legal unui creditor de a obține derogarea în cazul unei creanțe garantate ipotecar, observând că demersul de evidențiere tabulară a sechestrului instituit reprezintă o acțiune extrajudiciară admisă în data de 4 aprilie 2011, după 11 zile de la data pronunțării Încheierii nr.429/23 martie 2011 de către Tribunalul A. în Dosar nr._ și apreciind că prin păstrarea opozabilității funciare a sechestrului s-ar contraveni rațiunii administrării procedurii speciale a insolvenței în condiții de egalitate pentru starea tuturor creditorilor existenți la un anumit moment clar determinat – data deschiderii insovenței – Judecătoria a conchis că acțiunea este fondată.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel Direcția G. a Finanțelor P. A., solicitând admiterea apelului, cu consecința respingerii plângerii împotriva încheierii nr.707/02.05.2011 emise de O. de C. și P. I. A., BCPI L..
Apelanta a arătat că în data de 24.03.2011 DGFP A. prin AFPCM A. a emis Procesul verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr.3296/24.03.2011 întrucât societatea avea debite neachitate la bugetul general consolidat al statului și la data de 24.03._, când s-a întocmit de către AFPCM A. procesul verbal de sechestru pentru bunuri imobile, la registratura AFPCM A. nu se afla depus niciun înscris oficial din care să rezulte că la data de 23.04.2011 s-a deschis procedura insolvenței față de debitoarea .. Procesul verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr.3296/24.03.2011 a fost întocmit la sediul contribuabilului și comunicat acestuia, fiind înregistrat în registrul de corespondență sub nr.139/24.03.2011 și în Registrul Unic de Control sub nr.24/24.03.2011.
Apelanta a precizat că, doar în data de 06.04.2011, a fost înregistrată la AFPCM A. sub nr.3726 adresa FN a reclamantei prin care le-a comunicat încheierea nr.429/23.03.2011 a Tribunalului A. prin care s-a pronunțat deschiderea procedurii insolvenței, la cererea debitoarei și a menționat că reclamanta nu a formulat contestație la executare împotriva Procesului verbal de sechestru de bunuri imobile nr.3296/24.03.2011 potrivit art.172 din Codul de procedură fiscală și având în vedere că Procesul verbal de sechestru pentru bunuri imobile nu a fost anulat de către instanța de judecată, apelanta a considerat că în mod corect a fost respinsă plângerea formulată de societate de către OCPI A., BCPI L..
Referitor la afirmația reclamantei cu privire la faptul că apelanta nu a comunicat actul administrativ nr.3296/24.03.2011, aceasta a menționat că actul administrativ este de fapt Procesul verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr.3296/24.03.2011, iar acesta a fost întocmit la sediul societății și comunicat la data de 24.03.2011.
În ceea ce privește afirmația reclamantei că apelanta a recurs, în regim de urgență, la efectuarea tuturor măsurilor de executare silită după ce a luat la cunoștință de . debitoarei, apelanta a menționat că AFPCM A. nu a avut cunoștință de faptul că societatea a intrat în procedura insolvenței la data întocmirii procesului verbal, fiind înregistrată doar la data de 06.04._ încheierea nr.429/23.03.2011 a Tribunalului A. prin care s-a deschis procedura insolvenței împotriva debitoarei.
Referitor la afirmația reclamantei că apelanta cu rea credință a făcut toate demersurile administrative pentru intabularea în Cartea funciară a unui drept de ipotecă după luarea la cunoștință a intrării în procedura insolvenței a societății, apelanta a menționat că AFPCM A. doar la data de 06.04.2011 a luat la cunoștință de faptul că societatea a intrat în procedura insolvenței, respectând în mod legal prevederile Codului de procedură fiscală.
Apelanta a considerat că reclamanta trebuia să atace procesul verbal de sechestru pentru bunuri imobile în termenul legal de 15 zile de la comunicarea acestuia conform art.172 din Codul de procedură fiscală și că OCPI A. - BCPI L. în mod corect a respins plângerea formulată de reclamantă potrivit art.20 al.1 și 3 din Legea nr.7/1996 unde se prevede în mod imperativ că dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil.
Apelanta a invocat prevederile art.3 din punctul 29 și art.7 al.9 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței și a susținut că în mod corect a încheiat procesul-verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr.3296/24.03.2011 conform prevederilor Codului de procedură fiscală și că nefiind publicat în Buletinul procedurilor de insolvențe deschiderea procedurii insolvenței AFPCM A. nu a avut cunoștință de faptul că a fost deschisă procedura insolvenței împotriva reclamantei-intimate pentru a face aplicarea prevederilor prevăzute de Legea nr.85/2006.
Prin întâmpinare intimata . a solicitat respingerea apelului formulat, de către Direcția Generala a Finanțelor P. a Județului A. - Administrația Finanțelor P. pentru Contribuabili Mijlocii A. - Serviciul Executare Silita și Stingere a Creanțelor Fiscale, ca fiind neîntemeiat.
Intimata a arătat în fapt că Direcția Generala a Finanțelor P. a Județului A. - Administrația Finanțelor P. pentru Contribuabili Mijlocii A. - Serviciul Executare Silita si Stingere a Creanțelor Fiscale a emis actul administrativ nr.3296 din 24.03.2011 cu încălcarea prevederilor art.36 din Legea nr.85/2006 modificată care statuează că „de la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale."
Prin decizia civilă nr.52/07.02.2012 pronunțată în dosarul cu același număr, Tribunalul A. a respins apelul declarat de Direcția G. a Finanțelor P. A., în reprezentarea Administrației Finanțelor P. pentru Contribuabili Mijlocii A., împotriva sentinței primei instanțe, ca nefondat, în baza art.296 C.pr.civ., fără a acorda cheltuieli de judecată.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că soluția primei instanțe este legală și temeinică, bazată pe o analiză corectă a probelor existente la dosarul cauzei.
Astfel, prin procesul verbal nr.3296/24.03.2011 s-a instituit sechestru asupra imobilelor reprezentând clădire în suprafață de 170 mp, compusă din magazie depozitare materiale tip Pârât, situată în L. ., J. A. înscrisă în CF nr.7871 L. nr.cad. 1921-C2 până la recuperarea sumei de 1.498.472 lei.
Prin încheierea nr.429/23.03.2011 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ a fost deschisă procedura de insolvență cu păstrarea dreptului de administrare al petentului ..
În mod corect prima instanță a reținut ca fiind incidente în cauză dispozițiile art.36 din Legea nr.85/2006, modificată, în sensul că „de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale”. De asemenea reținem că procesul verbal de sechestru de bunuri imobile s-a înscris în cartea funciară din data de 04.04.2011, ulterior deschiderii procedurii de insolvență. Mai mult, la data admiterii cererii de înscriere în cartea funciară a procesului verbal de sechestru, apelanta avea cunoștință de faptul că pe rolul Tribunalului A. există un dosar având ca obiect insolvență privitor la ., aspect ce rezultă din Nota de constatare întocmită în data de 24.03.2011.
Criticile formulate în apel s-a constatat a nefiind întemeiate, obiectul dosarului constituindu-l plângere împotriva încheierii de carte funciară, și nu anulare a procesului verbal de sechestru.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs, în termenul prevăzut de lege, pârâta Direcția G. a Finanțelor P. A., în reprezentarea Administrației Finanțelor P. pentru Contribuabili Mijlocii A., solicitând admiterea recursului, cu consecința respingerii plângerii împotriva încheierii nr.707/02.05.2011 emise de O. de C. și P. I. A., B. de C. și P. I. L..
În motivare, se arată că doar în data de 06.04.2011 a fost înregistrată la AFPCM A. sub nr.3726 adresa FN a reclamantei prin care a comunicat încheierea nr.429/23.03.2011 a Tribunalului A. prin care s-a pronunțat deschiderea procedurii insolvenței, la cererea debitoarei.
Menționează că reclamanta nu a formulat contestație la executare împotriva Procesului verbal de sechestru de bunuri imobile nr.3296/24.03.2011 potrivit art.172 din Codul de procedură fiscală.
Având în vedere că Procesul verbal de sechestru pentru bunuri imobile nu a fost anulat de către instanța de judecată consideră că în mod corect a fost respinsă plângerea formulată de societate de către OCPI A., BCPI L..
Referitor la afirmația reclamantei cu privire la faptul că nu a comunicat actul administrativ nr.3296/24.03.2011 menționează că actul administrativ este de fapt Procesul verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr.3296/24.03.2011, iar acesta a fost întocmit la sediul societății și comunicat la data de 24.03.2011.
În ceea ce privește afirmația reclamantei că a recurs în regim de urgență la efectuarea tuturor măsurilor de executare silită după ce a luat la cunoștință de . debitoarei, menționează că AFPCM A. nu a avut cunoștință de faptul că societatea a intrat în procedura insolvenței la data întocmirii procesului verbal, fiind înregistrată doar la data de 06.04.2011 încheierea nr.429/23.03.2011 a Tribunalului A., prin care s-a deschis procedura insolvenței împotriva debitoarei.
Referitor la afirmația reclamantei că cu rea credință a făcut toate demersurile administrative pentru intabularea în cartea funciară a unui drept de ipotecă după luarea la cunoștință a intrării în procedura insolvenței a societății, menționează că AFPCM A. doar la data de 06.04.2011 a luat la cunoștință de faptul că societatea a intrat în procedura insolvenței, respectând în mod legal prevederile Codului de procedură fiscală.
Din prevederile art.154 C.pr.fiscală rezultă faptul că organele de executare silită au respectat dispozițiile legale prevăzute de Codul de procedură fiscală.
Consideră că reclamanta trebuia să atace procesul verbal de sechestru pentru bunuri imobile în termenul legal de 15 zile de la comunicarea acestuia conform art.172 din Codul de procedură fiscală.
OCPI A. - BCPI L. în mod corect a respins plângerea formulată de reclamantă, potrivit art.20 al.1 și 3 din Legea nr.7/1996, unde se prevede în mod imperativ că dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil.
Mai mult decât atât, la data emiterii procesului-verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr.3296/24.03.2011, nu era publicată în Buletinul procedurilor de insolvență deschiderea procedurii insolvenței.
La art.3 din punctul 29 din legea insolvenței se prevede în mod imperativ că buletinul procedurilor de insolvență este publicația editată de O. Național al Registrului Comerțului, care are drept scop publicarea citațiilor, convocărilor, notificărilor și comunicărilor actelor de procedură efectuate de instanțele judecătorești, administratorul judiciar/lichidator după deschiderea procedurii de insolvență prevăzute de prezenta lege.
La art.7 al.9 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței se prevede că publicarea actelor de procedura sau, dupa caz, a hotărârilor judecătorești in Buletinul procedurilor de insolventa înlocuiește, de la data publicării acestora, citarea, convocarea si notificarea actelor de procedura efectuate individual fata de participanții la proces, acestea fiind prezumate a fi indeplinite la data publicării.
Susține că în mod corect a încheiat procesul-verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr.3296/24.03.2011, conform prevederilor Codului de procedură fiscală.
Nefiind publicat în Buletinul procedurilor de insolvență deschiderea procedurii insolvenței, AFPCM A. nu a avut cunoștință de faptul că a fost deschisă procedura insolvenței împotriva reclamantei-intimate pentru a face aplicarea prevederilor prevăzute de Legea nr.85/2006.
În drept, invocă dispozițiile art.304 pct.7 și 304 ind.1 C.pr.civ., art.154 din Codul de procedură fiscală, art.20 al.1 și 3 din Legea nr.7/1996.
Examinând decizia atacată, prin prisma motivelor invocate, în limitele trasate de art.304 și art.306 al.2 C.pr.civ., față de dispozițiile art.299 și următoarele C.pr.civ., art.36 din Legea nr.85/2006 modificată, curtea constată că prezentul recurs nu este întemeiat, atât Judecătoria L., cât și Tribunalul A., pronunțând hotărâri temeinice și legale, pentru considerentele expuse în cuprinsul acestora și pe care instanța de recurs și le însușește în întregime.
Astfel, dispozițiile art.36 din Legea nr.85/2006 modificată au fost corect interpretate și aplicate, raportat la starea de fapt existentă în cauză.
Din tehnica de redactare folosită de legiuitor, instanța constată că este vorba de suspendarea de drept a oricăror forme de executare silită, iar, față de faptul că nu este menționat expres un anume moment de la care ar opera această suspendare, concluzia ce se impune este că măsura în discuție ( a suspendării, în speță a măsurilor de executare silită asupra bunurilor debitoarei) operează de la data pronunțării hotărârii de deschidere a procedurii și nu de la momentul ulterior, al publicării hotărârii în Buletinul procedurilor de insolvență, cum încearcă a acredita recurenta.
Faptul că recurenta a respectat dispozițiile Codului de procedură fiscală, la întocmirea actelor de executare silită sau că nu s-a promovat contestație la executare, nu prezintă relevanță în speță, față de obiectul pricinii, în cadrul căreia nu se contestă formele de executare silită, ci de invocă un caz de suspendare de drept, care nu este condiționată de îndeplinirea altor cerințe legale.
De asemenea, este lipsit de relevanță momentul la care instituția a aflat despre deschiderea procedurii insolvenței, atâta timp cât legea prevede suspendarea, ce operează de drept, nu condiționată de alte formalități ulterioare, cum ar fi notificarea sau comunicarea hotărârii cu debitorii.
Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor legale invocate, coroborate cu prevederile art.299 și următoarele C.pr.civ., curtea constată că prezentul recurs nu este întemeiat, motiv pentru care, în baza art.312 al.1 C.pr.civ., îl va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta Direcția G. a Finanțelor P. A., în reprezentarea Administrației Finanțelor P. pentru Contribuabili Mijlocii A. împotriva deciziei civile nr.52/07.02.2012 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații . și O. de C. și P. I. A., B. L..
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 29 mai 2012.
Președinte, Judecător, Judecător,
D. CALAICLAUDIA R. M. L.
Grefier,
M. M.
Red.CR/20.06.2012
Tehnored.MM/2 ex/26.05.2012
Instanță fond: Judecătoria A. – jud.E. D. B.
Inst.apel: Tribunalul A. – jud.L. Blidat, O. S. S.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Hotărâre din 02-05-2012,... | Rectificare carte funciară. Decizia nr. 2268/2012. Curtea de... → |
|---|
