Rectificare carte funciară. Decizia nr. 1870/2012. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1870/2012 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 20-09-2012 în dosarul nr. 1870/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR - 2928
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.1870
Ședința publică din 20 septembrie 2012
PREȘEDINTE: Prof. univ. dr. L. B.
JUDECĂTOR: M. G.
JUDECĂTOR: A. M. N.
GREFIER: F. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul H. S. S. V. împotriva deciziei civile nr. 63/24.04.2012 pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosarul nr._ și a sentinței civile nr.2797/14.12.2007 pronunțată de Judecătoria Caransebeș, în contradictoriu cu pârâta intimată DIRECȚIA A. B. – Timișoara, intervenienta intimată T. P. E., reclamant intimat S. S., având ca obiect rectificare carte funciară.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat L. R. în reprezentarea reclamantului recurent, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentanta reclamantului recurent depune taxa judiciară de timbru în valoare de 10 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Nemaifiind de formulat alte cereri, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentanta reclamantului recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței în baza dispozițiilor art. 312 pct. 5 Cod procedură civilă, pentru soluționarea pe fond, în sensul completării cadrului juridic procesual și efectuarea unei expertize tehnice de specialitate care să stabilească situația reală a terenului în litigiu și trimiterea acesteia la Judecătoria Caransebeș în vederea efectuării unei expertize și pentru introducerea în cauză a tuturor vecinilor. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Caransebeș sub nr_ / 05. 10.2010, reclamantul S. S. a chemat în judecată pârâta Direcția A. B. Timișoara solicitând în contradictoriu cu aceasta rectificarea înscrierii suprafeței terenului înscris CF 1886 M. nr. top 770/2 (cad 3369/2) Poiana Fânețe, conform situației reale din teren, terenul având o suprafață de_ mp, iar în Cartea Funciară fiind înscrisă o suprafață de 1559 mp..
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că este proprietar asupra imobilului menționat mai sus, iar suprafața de teren pe care o folosește este mai mare decât cea înscrisă în Cartea Funciară, terenul în sine fiind în posesia folosința sa de foarte multă vreme.
S-a menționat că terenul este bine delimitat de vecinătăți prin garduri și nu au existat divergențe cu vecinii pentru stabilirea liniei de hotar.
Reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe prevederile Decretului Lege 115/1938 – art. 34-40, și Legea 7/1996- art. 35 ind.1 – art.40.
Prin precizările ulterioare de acțiune formulate de reclamant, s-a reținut că acesta este decedat și singurul moștenitor al defunctului S. S. este H. S. V., care cere rectificarea suprafeței de teren din CF de la 1.559 mp la 6.000 mp.
Legal citat, pârâtul Direcția A. B. nu a formulat întâmpinare cereri sau apărări.
La data de 19 10 2011 (fila 44 dosar fond) a susținut că reclamantul în cauză este Hardălău S. S. V., întrucât reclamantul S. S. a decedat pe parcursul procesului si a solicitat introducerea în cauză a acestei persoane în calitate de reclamant. După efectuarea probatoriului, la termenul de judecată din data de 30 11 2011, numita T. P. E., a depus la dosar cerere de intervenție în interes propriu.
Aceasta și-a justificat interesul în baza deciziei civile nr. 339/R/10 06 2009, pronunțată de Tribunalul C. S. în dosar nr._, respectiv, pe faptul că, deși sunt vecini de hotar nu a fost chemată în judecată pentru a-i fi opozabilă hotărârea iar interesul personal derivă și din faptul că reclamantul ar putea solicita rectificarea unei suprafețe mai mari de 6147 mp - suprafață ce i-a fost atribuită prin expertiza T. și expertiza U. efectuate în dosarul menționat (_ ) și care stabilesc aceeași stare de fapt, expertize contestate în acel moment de către reclamantul S. S..
Potrivit art. 53 Cod procedură civilă “cel care intervine în proces va lua procesul în starea în care se află” și în prezenta cauză, la data introducerii cererii de intervenție în nume propriu pricina era în stare de judecată, fiind administrat probatoriul.
Judecătoria Caransebeș prin sentința civilă nr. 2797/14.12.2011 pronunțată în dosarul_ a respins acțiunea reclamantului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a avut în vedere faptul că potrivit extrasului de carte funciară nr._- . conversia pe hârtie a CF 1886-M., nr. top 770/2 M. (cad 3369/2), Poiana Fânețe de 1559 mp, proprietar tabular al imobilului este reclamantul H. S. S. V., în cotă de 1/1 parte, intabulare efectuată la data de 18 06 2010, sub nr._ – act notarial și încheierea CF nr._ ( fila 18 dosar fond) -
Din conținutul acestor înscrisuri a rezultat intabularea numitului Hardălău S. S. V. la data de 02 07 2010 la rubrica “proprietar” cu titlul de convenție pentru CF_ de sub B5( provenită din CF 1886 – Z.).
Cu prilejul identificării imobilului, a vecinătăților precum și a semnelor de hotar, prin expertiza judiciară (raport filele 48-51 dosar fond) expertul Tomoiasgă V. a constatat că imobilul menționat nr. top 770/2 cadastral 3369/2, se învecinează pe o parte cu pârâul S. și pe altă parte cu drumul pietruit (fost terasament de cale ferată).
Prin decizia nr. 339/R/10 06 2009, pronunțată de Tribunalul C. S. în dosar nr._, s-a dispus rectificarea suprafeței imobilului notat cu nr. top 770/1 ( nr. cad 3369/1) Poiana Fânețe, înscris în Cf 2670 M. din 1559 mp în_ mp – suprafața reală, imobilul fiind transcris în CF_ Z., proprietarii acestui imobil fiind Boitaș D. V. și soția Boitaș M. și din considerentele acestei hotărâri judecătorești, a rezultat faptul că la baza hotărârii este expertiza efectuată în cauza respectivă de expert U. (filele 33-37 dosar fond), prin care expertul identifică vecinii nr. top 770/1 ca fiind: la sud: S. S. nr. top 770/2, (obiectul prezentei cauze), la vest Statul Român prin Consiliul Local și . pentru drumul spre Pensiunea “Trei Moroșeni”; la est – Direcția A. B., pentru pârâtul S., la nord – drum public – Statul Român prin Consiliul Local și Primăria Z..
Intervenienta T. E. a dobândit dreptul prin donație - act autentic nr. 1505/16 07 2011, asupra parcelei nr. top 770/1 și în acest sens și-a justificat interesul și calitatea în formularea cererii de intervenție în nume propriu la termenul de judecată din 30.11.2011, dar întrucât pe fond acțiunea reclamantului nu a îndeplinit condițiile legale pentru rectificarea suprafeței nr. top 770/2, această acțiune nu-i este opozabilă, instanța respingând în cadrul analizei în principiu această cerere de intervenție în nume propriu.
Pornind de la .. top 770 în întregul său prin dezemebrările efectuate în timp – nr. top 770/1; 770/2 în condițiile în care proprietarii actuali ai acestor imobile sunt diferiți, în cauză nu au fost părți, și prin expertiza tehnică de specialitate judiciară efectuată atât în dosarul nr._, expert U. M., cât și în expertiza efectuată în respectivul dosar de același expert T. V., care a efectuat expertiza în prezenta cauză, s-au identificat vecinătățile arătate pe toate laturile, parcelei obiect al acțiunii.
În analiza condițiilor prevăzute de art. 34 din Decretul Lege nr. 115/1998 privitor la rectificarea înscrierilor din Cartea Funciară, raportat la obiectul prezentei cauze pentru stabilirea suprafeței reale a unei parcele – nr. top 770/2, nu este suficient constatarea excedentului folosit în contradictoriu cu unul dintre proprietarii imobilelor învecinate, fiind necesar și obligatoriu stabilirea situației privind proveniența excedentului, folosit faptic, în raport de toate suprafețele vecinătăților identificate corespunzător.
În consecință, pentru considerentele și temeiul legal arătat, instanța a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul H. S. S. V. în contradictoriu cu pârâta Direcția A. B., pentru rectificare Carte Funciară, precum și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta T. P. E..
Împotriva acestei sentințe a formulat apel în termen apel înregistrat pe rolul Tribunalului C.-S. sub nr._ /13.02.2012.
Apelul reclamanților este legal timbrat cu taxă de timbru în sumă de 10 lei, și timbre judiciare de 0,15 lei, conform art. 11 din Legea nr. 146/1997 modificată și completată.
În motivarea apelului, se arată că așa cum rezultă din expertiza efectuată în cauză la vest cât și la nord se află Statul Român prin Consiliul Local și ., iar la est Direcția A. B., sens în care a solicitat introducerea în cauză Statul Român ce are calitatea de parte interesată în cauză, aspect care oricum nu ar afecta soluția în cauză, având în vedere că terenul supus judecății este doar terenul folosit de reclamant, drumul menționat în expertiză fiind un drum public și folosit de toată lumea.
A arătat că intimata Tîrlescu E. are calitate procesuală legitimă în sensul de persoană interesată, având în vedere vecinătatea acesteia cu terenul folosit de reclamant, doar sub aspectul înscrierii în CF, în realitate aceasta nu a folosit niciodată terenul.
Astfel, a considerat că este necesară efectuarea unui nou raport de expertiză în prezența tuturor părților și de către un alt expert, având în vedere că expertul T. V. și-a spus punctul de vedere în dosarul nr._, în cadrul expertizei ce a stat la baza deciziei nr. 339/R/10.06.2009 a Tribunalului C.-S. prin care s-a admis rectificarea înscrierii în CF a suprafeței cu nr. top. 770/1, proprietar fiind B. D. și B. M., persoane care nu a u folosit niciodată terenul și care au cumpărat doar suprafața de 1559 m.p.
Pe baza celor menționate și a probei cu expertiză, acte și martorii propuși spre încuviințare, a solicitat instanței admiterea apelului și pe fond admiterea acțiunii.
Intimații nu au formulat întâmpinare în cauză față de apelul reclamanților.
În apel nu s-au mai administrat probe noi.
Prin decizia civilă nr. 63 din 24 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosarul nr._, a fost respins apelul reclamantului H. S. S. V., în contradictoriu cu intimata pârâtă Direcția A. B. Timișoara și intimata intervenientă în interes propriu Tîrlescu P. E. împotriva sentinței civile nr. 2797/14.12.2007 pronunțată de către Judecătoria Caransebeș în dosarul nr._, reținându-se în considerentele acestei hotărâri că, rectificarea CF are, de regulă, un caracter accesoriu, fiind necesară, în prealabil, anularea actului în baza căruia a operat în CF înscrierea a cărei rectificare se solicită, ipoteză ce nu se regăsește a fi îndeplinită în speța de față.
De asemenea, s-a reținut ca inadmisibilă, cererea reclamantului, formulată prin motivele de apel, de introducere în cauză a Statului Român, raportat la dispozițiile art. 294 al. 1 Cod procedură civilă, potrivit cu care în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul dedus judecății și nici nu se pot face alte cereri noi.
S-a apreciat ca nelegală și cererea privind efectuarea unei noi expertize, în condițiile în care în cauză, în fața primei instanțe, s-a încuviințat și s-a efectuat o expertiză, comunicată părților cu respectarea dispozițiilor legale, și față de care acestea, în speță, reclamantul, nu a formulat obiecțiuni.
În consecință, raportat la dispozițiile art. 212 al. 2 Cod procedură civilă și art. 108 al. 3 Cod procedură civilă, cererea a fost respinsă ca nelegală.
Împotriva acestei hotărâri, reclamantul H. S. S. V. a declarat recurs în termen legal la data de 23 mai 2012, solicitând admiterea recursului și casarea sentinței recurate în baza dispozițiilor art. 312 pct. 5 Cod procedură civilă, în vederea cercetării fondului cauzei de către instanța de fond și trimiterea cauzei la Judecătoria Caransebeș. Pe fond, solicită admiterea recursului în baza dispozițiilor art. 312 pct. 2 raportat la art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă și admiterea acțiunii privind rectificarea suprafeței de teren înscrisă în CF nr. 1886, M. nr. top. 770/2.
În motivarea recursului reclamantul critică atât hotărârea instanței de fond, cât și decizia pronunțată în apel, care, fără a cerceta pe fond pricina, au respins cererea pe argumentul neintroducerii ca pârâți a tuturor părților interesate, deși prin expertiza tehnică de specialitate întocmită în cauză s-au stabilit vecinătățile, iar instanța de fond, în virtutea rolului activ, putea și trebuia să întregească cadrul juridic procesual, pentru o justă soluționare a pricinii.
În consecință, se solicită casarea hotărârilor atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru a se putea cerceta fondul cauzei, având în vedere că nu contestă nici o parte excedentul de suprafață aflat în proprietatea reclamantului, probleme fiind doar de identificare a vecinătăților, strict o problemă tehnică care poate fi rezolvată doar printr-o expertiză de specialitate care să răspundă la obiectivele menționate mai sus.
Pe fond, a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și să se dispună rectificarea suprafeței de teren înscrisă în CF conform expertizei efectuate în cauză de ing. T. V..
Intimații, legal citați, nu au depus întâmpinare.
Examinând recursul prin prisma celor arătate și în condițiile prevăzute de art. 304, raportat la art. 306 și art. 312 Cod procedură civilă, Curtea constată că este întemeiat, pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea civilă formulată la 05.05.2010 și precizată ulterior, atât sub aspectul persoanei reclamantului, H. S. S. V. – ca moștenitor legal al defunctului S. S., cât și sub aspectul întinderii obiectului concret dedus judecății, s-a solicitat instanței de judecată ca, în contradictoriu cu pârâta Direcția A. B. Timișoara, să se dispună rectificarea suprafeței de teren înscrisă în CF 1886 M. cu nr. top. 770/2 (cad 3369/2) – Poiana Fânețe, conform situației reale din teren, în fapt fiind terenul având o suprafață de 18.335 mp, iar în CF fiind înscrisă o suprafață de 1.559 mp.
Ulterior, pârâtul a solicitat înscrierea corectă în CF a suprafeței reale de 6.000 mp, întrucât aceasta este suprafața pe care el o folosește ca și proprietar, fără a afecta vecinii și fără a exista vreodată divergențe pentru stabilirea liniei de hotar.
În susținerea prezentului demers judiciar, reclamantul H. S. S. V. a invocat o expertiză tehnică extrajudiciară, efectuată de expert topograf P. D., care a constatat că suprafața reală a terenului înscris în CF 1886 M. – Poiana Fânețe, este de 18.335 mp și nu de 1559 mp, cum eronat apare înscrisă.
Expertiza de specialitate încuviințată și efectuată în cauză, de către expertul inginer T. V., la cererea reclamantului, cu respectarea dispozițiilor art. 212 și urm. Cod procedură civilă, stabilește care sunt vecinătățile imobilului în litigiu (nr. top. 770/2, nr. cadastral 3369/2) Poiana Fânețe în suprafața tabulară de 1.559 mp, reală de 6.147 mp), făcând totodată trimitere și la dispozițiile deciziei civile pronunțată de Tribunalul C.-S. la 10.06.2009 în dosarul nr._, prin care s-a dispus rectificarea suprafeței imobilului notat sub nr. top. 770/1(cad 3369/1) Poiana Fânețe, din CF 2670 M., de la 1550 mp, la 13.694 mp, transcris apoi în CF_ Z., nr. cad 30.537, în proprietatea familiei B. D. V. și B. M..
Rezultă deci că pretențiile reclamantului H. S. S. V., de rectificare a întinderii suprafeței de teren din CF – 1886 M. nr. top. 770/2, rezultă în urma unui proces de sistare indiviziune a întregului imobil inițial din CF 1886 M., top. 770 Poiana Fânețe (cu ale sale parcele: nr. cad.3369, 3370 și 3371), conform sentinței civile nr. 1914/23.05.2006 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr. 995/C/2006 (ce se impune a fi acvirat prezentei cauze), în raport cu care se identifică și vecinătățile imobilului în litigiu, care să asigure astfel cadrul juridic procesual complet.
Din această perspectivă, Curtea reține că hotărârile pronunțate în cauză sunt nelegale, întrucât deși la dosar există probe suficiente privind vecinătățile imobilului a cărui rectificare de suprafață se solicită (a se vedea decizia civilă nr. 339/R/ 10.06.2009 pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosarul nr._, f 67 – 76 dosar fond nr._ al Tribunalului C.-S., ce se completează cu expertiza întocmită de expert ing. T. V. în prezenta cauză (f. 48 – 62,) în mod nelegal a procedat la respingerea acțiunii, pentru nechemarea în judecată a tuturor părților învecinate, respectiv nelegala constituire a cadrului juridic procesual. De menționat este și faptul că problema vecinătăților imobilului în litigiu a fost invocată, de altfel, de buna credință, și de intervenienta în interes propriu, doamna T. P. E. (fila 66 dosar fond), care, fără a avea vreo obligație față de cererea reclamantului, reiterează împrejurările concrete ale parcelării nr. top. 770 inițial în două, 770/1, (fostă proprietatea numiților B., de la care a dobândit ulterior domnia sa, cu o suprafață reală de 13.694 mp, și top. 770/2 proprietatea reclamantului, de 6.147 mp (față de 1.559 mp, înscriși în CF).
Rezumând, Curtea reține că nu i se poate imputa reclamantului o culpă procesuală în stabilirea corectă și exactă a cadrului juridic procesual, și, mai mult, lipsa unui petit prealabil și prioritar de anulare a înscrierii efectuată în CF (în raport cu care prezenta cerere de rectificare să aibă un caracter subsidiar, în condițiile în care, în cursul procesului astfel cum a fost inițiat de reclamant, prin expertiza efectuată au fost identificate și vecinătățile, instanța în virtutea rolului său activ, conform art. 129 Cod procedură civilă, având obligația de a complinii astfel cadrul juridic procesual și a soluționa pe fond cauza.
Este de principiu că instanța are obligația, conform art. 129 alin. 6 Cod procedură civilă, de a se pronunța asupra obiectului concret al acțiunii, astfel cum acesta a fost stabilit prin cererea de chemare în judecată, are obligația de a se pronunța asupra tuturor cererilor formulate de părți și de a motiva, admiterea sau respingerea, în tot sau în parte.
În plus, instanța trebuie să aibă calitate activă în materie probatorie, iar în virtutea rolului său activ în administrarea probelor, este abilitată să ordone completarea acestora, pentru a pronunța o hotărâre justă și în cunoștință de cauză.
Nu în ultimul rând, instanța de trimitere va trebui să aibă în vedere exigențele ce țin de caracterul echitabil al procedurii judiciare, din perspectiva art. 6 a Convenției Europene a Drepturilor Omului – judecata cauzei într-un termen rezonabil și garantarea dreptului la o instanță efectivă, având în vedere că reclamatul este în posesia unor hotărâri judecătorești irevocabile obținute în demersul său judiciar pentru punerea în acord a suprafeței de teren deținută în aceste hotărâri.
Astfel fiind, recursul declarat de reclamant este fondat și în baza art. 299, 312 al. 1 Cod procedură civilă, va fi admis, cu consecința casării ambelor hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, Judecătoria Caransebeș, care în raport cu obiectul concret dedus judecății și înscrisurile elocvente depuse în acest sens la dosar, va stabili cadrul juridic procesual și va proceda la soluționarea pe fond a cererii de rectificare, în raport și în concordanță cu cele statuate prin hotărârile judecătorești, depuse la dosar, intrate în puterea lucrului judecat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul H. S. S. V. împotriva deciziei civile nr. 63/24.04.2012 pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosarul nr._ și a sentinței civile nr. 2797/14.12.2007 pronunțată de Judecătoria Caransebeș.
Casează ambele hotărâri și dispune trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanța de fond, Judecătoria Caransebeș.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 20 septembrie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Prof. univ. dr. L. B. M. G. A. M. N.
GREFIER,
F. B.
Red.M. G./28.09.2012
Tehnored F.B./19.10.2012
Ex.2
Primă instanță: A. P.
Instanța de apel:M. R. și C. A.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 145/2012. Curtea de Apel TIMIŞOARA | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1721/2012. Curtea de Apel... → |
|---|
