Decizia civilă nr. 1275/2012, Curtea de Apel Cluj - Minori și familie
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...) Cod operator 8428
DECIZIA CIVILĂ NR. 1275/R/2012
Ședința publică din 09 martie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE: C.-M. CONȚ JUDECĂTORI: I.-D. C.
A.-A. C. GREFIER : A.-A. M.
S-a luat spre examinare, recursul declarat de pârâtul H. G. I., împotriva deciziei civile nr. 1. din (...) a T.ui C., pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe reclamanta intimată D. G. DE A. S. ȘI P. C. C., precum și pe pârâtele intimate B. R. și H. L., precum și pe S. DE A. T. DE PE L. P. M. C.-N., având ca obiect tutelă.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă pârâtul recurent personal, reprezentanta reclamantei intimate, doamna consilier juridic M. A., care depune la dosar delegație de reprezentare, pârâta intimată B. R. și reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C., doamna procuror S. A., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care C. constată că recursul nu a fost semnat de către pârâtul recurent H. G. I., motiv pentru care, pune dosarul la dispoziția acestuia, iar pârâtul recurent semnează recursul în fața instanței.
C. constată că recursul a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat părților adverse și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
De asemenea, C. constată că la data de (...), reclamanta intimată D. C. a înregistrat la dosar o întâmpinare, în 4 exemplare, prin care solicită respingerea recursului formulat de pârâtul recurent H. G. I. și menținerea deciziei recurate ca fiind temeinică și legală, iar la această întâmpinare au fost anexate următoarele înscrisuri: fișa de consiliere psihologică a minorei M. R. M. I. din ședințele nr. 1 și
2 care au avut loc în data de (...) și în data de (...); fișa de consiliere psihologică a minorei din ședința nr. 3 care a avut loc în data de (...); raportul de vizită nr.
545/(...) întocmit de D. C., precum și o consemnare întocmită de asistenta socială care monitorizează cazul.
C. constată că întâmpinarea reclamantei intimate a fost depusă la dosar cu nerespectarea termenului prevăzut de art. 308 alin. 2 C.pr.civ., motiv pentru care, va considera apărările din această întâmpinare ca și concluzii scrise.
Instanța înmânează pârâtului recurent și pârâtei intimate B. R. câte un exemplar din întâmpinarea reclamantei intimate.
La întrebarea instanței, adresată pârâtului recurent, referitoare la împrejurarea dacă dorește lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a lectura întâmpinarea reclamantei intimate, acesta arată că nu dorește lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a lectura întâmpinarea.
C., din oficiu, invocă excepția inadmisibilității parțiale a motivelor de recurs, respectiv a acelor motive de recurs care vizează netemeinicia hotărârii atacate, având în vedere că prevederile art. 304 pct. 10 și 11 au fost abrogate, singurul motiv de nelegalitate care s-ar putea încadra în prevederile art. 304 pct. 9
C.pr.civ. fiind cel prin care se invocă art. 1, art. 5, art. 7 și art. 24 din Legea nr.
2., respectiv acela prin care se arată că instanța de apel nu a ținut seama de opinia minorei, atunci când a dat hotărârea atacată.
Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, C. declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pârâtului recurent în susținerea recursului, iar reprezentantei reclamantei intimate și pârâtei intimate B. R. le acordă cuvântul pentru a pune concluzii asupra recursului care formează obiectul prezentului dosar, cu mențiunea ca aceștia să se refere și la excepția invocată din oficiu de către instanță.
Pârâtul recurent solicită admiterea recursului, în principal, solicită casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea reanalizării probelor, iar în subsidiar, solicită modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii reconvenționale cu consecința respingerii cererii principale, pentru motivele dezvoltate pe larg în memoriul de recurs și, totodată, arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției inadmisibilității parțiale a motivelor de recurs.
Pârâtul recurent arată că nu dorește să despartă minorii și precizează că există alte persoane din familie care se îngrijesc de minora M. R. M. I., astfel încât, această minoră nu mai poate fi adoptată și, totodată, arată că după 7 ani, a apărut o mătușă care dorește să se ocupe de minoră.
De asemenea, pârâtul recurent arată că asistenta socială și pârâta intimată
B. R. susțin unele lucruri bazate doar pe povestiri și, totodată, arată că doamna
B. a fost împotriva înscrierii minorei la grădiniță, însă atunci când s-a demarat procesul de divorț, dintr-o dată aceasta și-a dat silința să se ocupe de minoră și a fost de acord ca minora să fie înscrisă la grădiniță.
Pârâtul recurent arată că nu are cheltuieli de judecată.
Reprezentanta reclamantei intimate solicită respingerea recursului declarat de către pârât și arată că potrivit prevederilor art. 24 din Legea nr. 2., instanța de apel a considerat că trebuie să țină seama de interesul minorei și a considerat că este necesar ca minora să rămână în tutelă la doamna B. R., având în vedere și faptul că minora a fost abuzată emoțional de către pârât.
Pârâta intimată B. R. arată că pârâtul recurent H. G. I. nu are loc de muncă
și nici o locuință, iar acesta nu dorește ca minora să rămână în grija ei, respectiv acolo unde minora a trăit până în prezent.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită admiterea excepției invocate din oficiu de către Curte, respingerea recursului declarat de pârât ca nefondat și menținerea hotărârii prin care a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta D. C., având în vedere că instanța de apel a aplicat în mod corect prevederile L. nr. 2., iar hotărârea atacată este legală.
C. reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Reține că prin S. civilă nr. 12065/(...) pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. (...) a fost respinsă ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta D. G. de A. S. și P. C., împotriva pârâților B. R., H. G. I., H. L., având ca obiect instituirea tutelei minorei M. R. M. I.
S-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta D. G. de A. S. și P. C. împotriva pârâtei P. M. C.-N., ca fiind formulată împotriva unei structuri fără capacitate procesuală de folosință pasivă.
S-a luat act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 10109/(...) Judecătoria Cluj-Napoca a instituit tutela în favoarea minorei M. R. M. I. și i-a numit tutori pe pârâții H. G. I. și H. L. (f. 76-
78).
Prin ordonanța președințială nr. 16015/(...), Judecătoria Cluj-Napoca a încredințat temporar pârâtului G. I. spre creștere și educare pe cei doi copii născuți din căsătoria sa cu pârâta H. L. și pe minora M. R. M. I., până la soluționarea irevocabilă a dosarului civil nr. (...) al J. C.-N. având ca obiect divorțul actualilor tutori ai minorei.
Potrivit articolului 138, alin. 2 din Codul familiei, tutorele va fi îndepărtat dacă săvârșește un abuz, o neglijență gravă sau fapte care îl fac nevrednic de a fi tutore, precum și dacă nu își îndeplinește mulțumitor sarcina.
Instanța va analiza temeinicia cererii reclamantei de înlocuire a tutorilor minorei, pârâții H. G. I., H. L., cu pârâta B. R., prin prisma textului legal anterior menționat și a probelor administrate în cauză.
Instanța a reținut astfel că nici una dintre probele administrate în cauză nu a dovedit îndeplinirea condițiilor vreuneia dintre ipotezele enumerate de art. 138 din
Codul familiei care să poată justifica înlocuirea tutorilor cu pârâta B. R. și nici interesul superior al copilului promovat prin dispozițiile L. nr. 2. nu coincide cu această înlocuire, concluzie izvorâtă din coroborarea tuturor probelor dosarului.
Instanța apreciază așadar că nici una dintre circumstanțele invocate de reclamantă și probate în cauză nu justifică înlocuirea tutorilor minorei cu pârâta
B. R.
Având în vedere toate considerentele de fapt și de drept expuse mai sus, instanța va respinge ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta D. G. de A. S. și P. C. împotriva pârâților B. R., H. G. I. și H. L., având ca obiect instituirea tutelei minorei M. R. M. I.
Având în vedere dispozițiile articolului 274 din codul de procedură civilă și principiul disponibilității în procesul civil, instanța a luat act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta solicitând instanțeiadmiterea apelului.
Prin decizia civilă nr. 1. din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj s-a admis apelul declarat de D. G. de A. S. și P. C. împotriva sentinței civile nr. 12065/(...) pronunțata de Judecătoria Cluj-Napoca in dosar nr. (...) care a fost schimbată in parte in sensul ca s-a admis in parte cererea de chemare in judecata formulata de către D. G. de A. S. și P. C. împotriva pârâților B. R., H. G. I., H. L.,si in consecința: s-a înlocuit tutela pârâților H. G. I., H. L. cu tutela in favoarea pârâtei B. R., cu privire la minora M. R. M. I.
S-a dispus delegarea exercițiul drepturilor părintești pentru minora M. R. M.
I. în persoana tutorelui B. R.,.Dispune plata alocației prevăzute de art. 119, alin.
1 din Legea nr. 2. pentru minora M. R. M. I., începând cu data pronunțării prezentei decizii - (...) -, în favoarea pârâtei și sistarea alocației de plasament prevăzută de art. 119, alin. 1 din Legea nr. 2. tutorilor H. G. I., H. L., începând cu data pronunțării prezentei decizii -(...).
Au fost menținute restul dispozițiilor hotărârii.
Pentru a hotărî astfel tribunalul a reținut că prin sentința civilă nr.
10109/(...) a J. C.-N. s-a stabilit tutela în favoarea minorei M. R. M. I., fiind numiți tutori pe pârâții H. G. I. și H. L.
Între pârâți au apărut neînțelegeri astfel încât pe rolul J. C.-N. aceștia au înregistrat o acțiune de divorț sub nr. (...), dosar cu termen de judecată la data de
(...).
Prin Ordonanța președințială nr. 11507/a/2011 a J. C.-N. a fost admisă acțiunea cererea reclamantei H. spre creștere și educarea minorilor rezultați din relația de căsătorie a pârâților precum și a minorei M. I., cu privire la care s-a instituit tutela, măsura provizorie până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr. (...) prin care s-a solicitat încredințarea definitivă a minorilor.
Astfel, așa cum rezultă și din conținutul raportului de vizită instituit la data de (...) precum și din procesul verbal de audiere în C. de C. a minorei, aceasta înlocuiește în prezent cu pârâta H. L. și B. R.
A.anta critică hotărârea primei instanțe susținând că aceasta în mod greșit nu a reținut faptul că în familia tutorilor nu există stabilitate și echilibru pentru dezvoltarea armonioasă a minorei care se află sub tutela, aceasta fiind o măsură de protecție nu poate fi asimilata situației acesteia cu cea a copiilor naturali din familie.
De asemenea, apelanta susține că minora fiind înscrisă la o școală în apropierea locuinței pârâtei B. R. ori pârâtul H. I. și își schimbă mereu locuința închiriata, în timp de 1 an acesta a avut trei locuințe închiriate, ceea ce ar presupune schimbarea de către minoră a școlii, în mod frecvent or acest fapt nu ar fi in interesul ei.
T. a apreciat ca fiind întemeiate criticile apelantei în primul rând cele referitoare la caracterul special al situației copilului cu privire la care este instituită măsura specială de ocrotire.
Această concluzie se desprinde atât din cuprinsul dispozițiilor art. 39 alin. 1 și 2 din Legea nr. 2., precum și din dispozițiile 104-163 din Noul Cod Civil.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 135 din Noul Cod civil, în cazul în care tutela este exercitată de soți, în cazul introducerii acțiunii de divorț, instanța din oficiu va înștiința instanța de tutelă pentru a dispune cu privire la exercitarea tutelei, ținându-se astfel seama tocmai de situația specială a minorelor cu privire la care există instituția această măsură de ocrotire.
Prima instanță a reținut că în conformitate cu dispozițiile art. 138 alin. 2 din Codul familiei tutorele va fi îndepărtat dacă săvârșește un abuz, o neglijență gravă sau fapte care îl fac nevrednic de a fi tutore, precum și dacă nu își îndeplinește mulțumitor sarcina, dispoziții care în Noul cod civil își găsesc corespondent în prevederile art. 158 , potrivit cărora "în afara de alte cauze prevăzute de lege, tutorele este îndepărtat dacă săvârșește un abuz, o neglijență gravă sau alte fapte care îl fac nedemn de a fi tutore, precum și dacă nu își îndeplinește în mod corespunzător sarcina";.
T. a apreciat că aceste dispoziții legale nu pot fi interpretate fără a se ține seama de principiul interesului superior al copilului, căruia i se subordonează orice act emis de autorități, inclusiv deciziile care privesc copii, așa cum rezultă din dispozițiile exprese si cu caracter imperativ ale art. 2 din Legea nr. 2..
În speță, s-a apreciat ca având în vedere vârsta minorei, a faptului că doar de curând aceasta a luat la cunoștință că pârâții nu sunt părinții ei naturali, că pârâtul H. I. de la data despărțirii în fapt își schimbă în mod frecvent locuința pecare o închiriază, este în interesul superior al minorei M. I. de a beneficia de stabilitate, care nu poate si asigurată de către pârâții H., datorită relațiilor tensionate dintre aceștia ca urmare a procesului de divorț.
Este adevărat că din rapoartele de evaluare psihologice și de anchetă psiho- socială întocmite pârâților și minorei rezultă că cei rezultă că cei trei pârâți, atât tutorii actuali ai minorei cât și pârâta propusă pentru preluarea tutelei au un profil psihologic parțial asemănător, toți fiind conform opiniilor specialistului evaluator, predispuși la cicăleală în relația cu copilul, stil care are consecințe negative asupra copiilor în sensul că tind să dezvolte comportamente greșite sau să nu înțeleagă pe deplin însemnătatea consecințelor negative ale comportamentelor greșite iar pârâta B. R. are un stil parental permisiv si tendința de a evita exercitarea controlului, că părinții care adoptă acest stil, predispun copilul la probleme de comportament și că stilul disciplinar al pârâtei B. R. permite copilului să persiste în comportament greșit în multe situații.
T. a reținut insa că punând în balanță efectele negative ale celor două împrejurări, pe de o parte starea de tensiune generată de divorțul pârâților, pe care minora ar resimți-o atât în prezenta pârâtei H. care locuiește temporar cu pârâta B. R. cât și în prezenta pârâtului H. I., precum și incertitudinea legată de condițiile de locuit și veniturile acestuia din urmă care ar genera o instabilitate pentru minora și pe de alta parte caracterul permisiv al stilului parental al pârâtei B. R., care conform recomandării din raportul psihologic se impune a stabili împreună cu minora reguli clare, ceea ce s-a început a se face cu concursul specialiștilor reclamantei, s-a apreciat că este in interesul superior al minorei ca pârâta B. R. sa fie numită tutore al acesteia.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul H. G. I., solicitând în principal casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea reanalizării probelor, iar în subsidiar modificarea hotărârii în sensul admiterii cererii reconvenționale cu consecința respingerii cererii principale.
În motivarea recursului a arătat că instanța de fond nu a ținut cont de declarația minorei, de ancheta socială efectuată de A. T. din cuprinsul căreia rezultă că imobilul din str. A. F. nr. 15 nu se încadrează în limite corespunzătoare din punct de vedere igienico-sanitar și de motivele invocate de pârât pentru părăsirea domiciliului conjugal, respectiv mizeria din imobil și dezinteresul în depozitarea medicamentelor.
Reclamanta nu comunică instanței că motivul schimbării reședințelor au fost chiar obiecțiunile acesteia în ce privește naveta ce trebuie să o facă minora până la școală sau că nu are cameră separată.
Instanța nu a ținut cont de vârsta înaintată 65 de ani a pârâtei B. R., de bolile cronice de care suferă, faptul că nu-i permite sănătatea să se deplaseze în fiecare zi la școală după minoră.
Minora nu a fost înscrisă la grădiniță de către pârâtă numai de pârâtul H. G.
I.
Consideră că ancheta DGASPC o favorizează pe pârâta în sensul că pozele efectuate reprezintă camera minorei după zugrăvire dar nu a executat poze și la domiciliul pârâtului.
Hotărârea instanței de fond este discriminatoare față de intimat, îi creează o imagine negativă, contravenind Constituției României art. 4 alin. 2, se favorizează o persoană în etate, bolnavă de astmă cronic, instabilă psihic.
Nu s-a luat în considerare proba testimonială a minorei astfel contravenind L. 2. art. 1, art. 5 alin. 4, art. 24 iar motivarea instanței este nefondată și netemeinică, creând o imagine negativă și exclude în totalitate posibilitatea tatălui de a-și crește și educa copiii, acestea fiind considerate inadmisibile într-o țară europeană unde se respectă drepturile omului și mai ales a minorilor.
D. G. de A. S. și protecția C. C. prin întâmpinare (f.14-16) a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei tribunalului ca temeinică și legală.
Examinând hotărârea atacată în raport de motivele invocate, C. de A. urmează să respingă recursul pentru următoarele considerente:
Marea majoritatea a motivelor de recurs sunt motive care se referă la netemeinicia deciziei atacate și la greșita apreciere a probelor de către instanța de apel.
C. instanței de recurs este limitat la motivele prevăzute de art. 304 pct. 1-9
C.pr.civ. și vizează numai motive de nelegalitate.
Cum o parte a motivelor de recurs tind la modificarea deciziei urmare a unei reaprecieri a probelor și a aprecierii temeiniciei, C. va admite excepția inadmisibilității respectivelor motive de recurs, deoarece instanța de recurs nu examinează faptele cauzei, existența și aprecierea lor aparținând puterii suverane a instanțelor de fond. C. exercitat de instanța de recurs se referă doar la corectitudinea concluziei instanței de fond, dacă judecătorii fondului au interpretat și aplicat corect norma de drept.
Rămân de analizat restul motivelor de recurs, ca motive de nelegalitate, anume invocarea art. 1, art. 5, art. 7 și art. 24 din Legea nr. 2., respectiv acela prin care se arată că instanța de apel nu a ținut seama de opinia minorei, atunci când a dat hotărârea atacată
În legătură cu pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1, art. 5, art. 7 din Legea nr. 2. constând în neluarea în considerare a declarației minorei, nu reiese din motivele de recurs în concret în ce mod s-ar fi încălcat dispozițiile legale menționate.
Cât privește încălcarea art. 24 din același act normativ, nici aceasta nu poate fi reținută deoarece textul prevede că poate fi ascultat și copilul sub 10 ani, că acesta își poate exprima opinia, de care se va ține seama în raport cu vârsta și gradul de maturitate al copilului, doar în caz de refuz al ascultării se va motiva decizia.
În speță, copilul are peste 7 ani, fiind născut la data de (...), iar instanța a procedat la ascultarea acestuia potrivit procesului verbal din data de (...) (fila 32 dosar apel) unde se menționează că dorește să stea cu tatăl dar singurul criteriu pentru care indică această opțiune este că e mai liniște iar nu zgomot. Mai arată același copil că bunica se ocupă de ea, îi pregătește mâncarea și se joacă cu ea adesea.
Analizând decizia din apel rezultă că instanța a ținut seama de cele declarate de copil prin prisma singurului criteriu care poate fi luat în considerare, anume interesul superior al copilului, așa cum prevede art. 2 din Legea nr. 2..
În motivarea recursului a mai arătat recurentul că instanța de fond nu a ținut cont de ancheta socială efectuată de A. T. din cuprinsul căreia rezultă că imobilul din str. A. F. nr. 15 nu se încadrează în limite corespunzătoare din punct de vedere igienico-sanitar și de motivele invocate de pârât pentru părăsirea domiciliului conjugal, respectiv mizeria din imobil și dezinteresul în depozitareamedicamentelor, motivul schimbării reședințelor, înscrierea la grădiniță, condițiile de la domiciliul pârâtului.
Aceste motive se referă la starea de fapt iar nu la legalitatea deciziei, prin urmare nu pot fi analizate prin prisma acestui criteriu, al legalității, fiind inadmisibile.
Instanța de apel a ținut cont de vârsta pârâtei B. R., dar a considerat că acest fapt este compensat de alte criterii care fac alegerea acesteia o alegere mai bună pentru copil, chiar instanța de apel a arătat că trebuie să facă alegere între două situații negative dar a pus în balanță efectele negative ale celor două împrejurări, și a făcut cea mai bună alegere între cele două.
Pe de o parte era starea de tensiune generată de divorțul pârâților, pe care minora ar resimți-o atât în prezenta pârâtei H. care locuiește temporar cu pârâta B. R. cât și în prezenta pârâtului H. I., precum și incertitudinea legată de condițiile de locuit și veniturile acestuia din urmă care ar genera o instabilitate pentru minora și pe de altă parte caracterul permisiv al stilului parental al pârâtei B. R., care conform recomandării din raportul psihologic se impune a stabili împreună cu minora reguli clare.
Între cele două situații instanța de apel a ales pe cea care poate să servească cel mai bine interesul superior al copilului, și a motivat de ce a făcut această alegere.
Nu se poate afirma prin prisma celor de mai sus că hotărârea instanței este discriminatoare față de intimat, și că îi creează o imagine negativă, deoarece în procesul comparării este firesc să se pună în balanță cele două situații și să fie aleasă doar una, prin prisma criteriului interesului superior al copilului.
În temeiul prevederilor art. 312 alin . 1 și art. 299 și urm. Cod procedură civilă, curtea urmează să respingă ca nefondat recursul, nefiind incidente nici unul din motivele de casare sau modificare prevăzute art. 304 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE L. DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul H. G. I. împotriva deciziei civile nr. 1. din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
C.-M. CONȚ I.-D. C. A.-A. C.
Redactat de I., dactilografiat de S. În 2 ex., la data de (...)
Judecător fond - Moț M.G. - Judecătoria Cluj-Napoca
Judecători apel - Bolchiș F. S., Tatu D. - Tribunalul Cluj
GREFIER A.-A. M.
| ← Decizia civilă nr. 3595/2012, Curtea de Apel Cluj - Minori și... | Decizia civilă nr. 1233/2012, Curtea de Apel Cluj - Minori și... → |
|---|
