Decizia civilă nr. 194/2012, Curtea de Apel Cluj - Minori și familie
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 194/R/2012
Ședința publică din data de 18 ianuarie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
T. D. - președintele Secției I-a civilă
JUDECĂTORI:
M.-C. V.
A.-T. N.
GREFIER:
M.-L. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul S. I., împotriva deciziei civile nr. 24 din 29 martie 2011, pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosar nr. (...), privindu-le și pe reclamanta O. (S.) I. și pe pârâta C. L., având ca obiect partaj bunuri comune.
Se constată că la data de 16 ianuarie 2012, reclamanta-intimată O. I., a depus la dosar, prin fax, concluzii scrise.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de
11 ianuarie 2012, când părțile prezente au pus concluzii care au fostconsemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A,
Prin sentința civilă nr. 3694 din 22 decembrie 2010 a Judecătoriei Z., s-a admis în parte acțiunea civilă intentată de reclamanta O. I. (fostă S.), împotriva pârâtului S. I., în contradictoriu și cu pârâta C. L. și în consecință:
S-a constatat că reclamanta O. I. și pârâtul S. I. au dobândit sub durata căsătoriei lor, în cote-părți egale, următoarele bunuri comune:
- imobil teren intravilan în suprafață de 550 mp cu una casă, curte și grădină situat în loc. O. (mun. Z.) str. B. nr. 709/A, înscris în CF nr. 384 O. nr. top 150/a/2 în coproprietate cu pârâta C. L. care deține o cotă-parte de
25 mp teren-valoare 199.000 lei;
- bunuri mobile: una mașină tricotat V. - 10 lei; una orgă-50 lei; unu
TV color-100 lei; una plită electrică-20 lei; unu aragaz-20 lei; una mașină de cusut electrică -20 lei; trei carpete plușate-30 lei; două plăpumi groase de iarnă-20 lei; două cuverturi de culoare verde-10 lei; una cuvertură plușată pentru pat-5 lei; unu covor bucătărie-20 lei; una mochetă hol-30 lei; unu covor persan ¾ -30 lei;una mochetă în camera mare-20 lei; patru perdele-30 lei; unu congelator -20 lei; una mașină de spălat automată-20 lei; unu frigider-20 lei; una masă mare bucătărie-10 lei; două mese rotunde -10 lei; unu dulap mic pentru haine-10 lei; unu dulap cu patru uși-20 lei; șaseperne mari-30 lei; patru perne mijlocii -20 lei; patru perne mici-10 lei; două paturi de o persoană-10 lei; unu pat dublu-10 lei.
Valoarea masei de împărțit este de 199.625 lei, iar valoarea fiecărei părți este de 99.812,50 lei.
I s-a atribuit reclamantei lotul nr. 1 compus din următoarele bunuri: imobil-casă etaj și cota de 1/2 parte din teren-54.700 lei; una mașină tricotat V.-10 lei; una plită electrică-20 lei; una mașină de cusut electrică-20 lei; trei carpete plușate-30 lei; una cuvertură plușată pentru pat-5 lei; unu covor persan ¾-50 lei; patru perdele-30 lei; una mașină de spălat automată-
20 lei; unu frigider-20 lei; unu dulap mic pentru haine 10 lei; patru perne mijlocii-20 lei.
Valoarea lotului reclamantei este de 54.935 lei.
I s-a atribuit pârâtului lotul nr. 2 compus din următoarele bunuri: imobil-casă parter și cota de ½ parte din teren -144.300 lei; una orgă-50 lei; unu TV color-100 lei; unu aragaz-20 lei; două plăpumi groase de iarnă-20 lei; două cuverturi de culoare verde-10 lei; unu covor de bucătărie-20 lei; una mochetă hol-30 lei; una mochetă în camera mare-20 lei; unu congelator-20 lei; una masă mare bucătărie-10 lei; două mese rotunde-10 lei; unu dulap cu patru uși-20lei; șase perne mari-30 lei; patru perne mici-
10 lei; două paturi de o persoană-10 lei; unu pat dublu-10 lei.
Valoarea lotului pârâtului este de 144.690 lei.
A fost obligat pârâtul să îi plătească reclamantei suma de 44.877,50 lei, cu titlu de sultă.
S-a dispus ieșirea din indiviziune.
S-a respins ca nefondat capătul de cerere având ca obiect restituirea sumei reprezentând drepturi de asigurări sociale.
S-a anulat ca netimbrată cererea reconvențională formulată de pârât, având ca obiect constatarea contribuției proprii, plata cotei-părți din cheltuielile comune și restituirea sumei folosite în interes propriu de reclamantă.
S-au compensat parțial cheltuielile de judecată și a fost obligat pârâtul să îi plătească reclamantei suma de 1.185,50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată rămase după compensare.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că părțile s-au căsătorit la data de (...) și au divorțat prin sentința civilă nr. 1542 din
(...) a Judecătoriei Z., rămasă definitivă și irevocabilă.
În timpul căsătoriei, părțile au dobândit în anul 1993, imobilul teren intravilan, în suprafață de 550 mp cu o casă, curte și grădină, situat în O., str. B. nr. 70/A, înscris în CF nr. 384 O., nr. top 150/a/2, în coproprietate cu pârâta C. L., care deține o cotă-parte de 25 mp teren dobândit în timpul căsătoriei.
Banii pentru cumpărarea acestui imobil au provenit din munca pe care ambele părți au prestat-o în Germania.
În anul 1995, reclamanta a fost încadrată în gradul II de handicap, dar a păstrat capacitatea de a presta munci în gospodărie, iar în anul 2004 a fost încadrată în gradul I cu handicap locomotor, beneficiind de însoțitor asistent personal chiar în persoana pârâtului, capacitatea de muncă fiindu-i înlăturată cu totul, postură în care reclamanta a beneficiat de sume de bani plătite periodic cu titlu de indemnizații de asigurări sociale, iar pârâtul în calitate de soț avea obligația morală și legală de a o sprijini în continuare.
Îmbunătățirile aduse la imobil evidențiate în raportul de expertiză, chiar dacă au fost realizate de către pârât prin manoperă proprie, sunt bunuri comune dobândite și conservate prin contribuția egală a ambilor soți.
Valoarea actuală de circulație a întregului imobil teren și construcții, este de 199.000 lei.
De asemenea, părțile au dobândit bunuri mobile comune, în valoare de
625 lei.
Valoarea totală a masei de împărțit este de 199.625 lei, din care cota de ½ parte reprezintă 99.812, 50 lei.
Ținând cont de criteriile prevăzute de art. 6739 C., instanța a procedat la împărțirea bunurilor comune în natură, atribuindu-i reclamantei lotul nr.1 compus din etajul casei și cota de ½ parte din teren, precum și bunuri imobile, în valoare totală de 54.935 lei, iar pârâtului lotul nr.2, compus din parterul casei și cota de ½ parte din teren, precum și bunuri mobile în valoare totală de 144.690 lei. Pentru egalizarea loturilor, pârâtul a fost obligat să îi plătească reclamantei o sultă compensatoare în sumă de 44.877,50 lei. Prin decizia civilă nr. 24 din 29 martie 2011 a T.ui S., s-a admis apelul declarat de reclamanta O. I. (fostă S.), împotriva sentinței civile nr. 3694/(...) a Judecătoriei Z., care a fost schimbată în ceea ce privește partajul bunurilor comune și rejudecând cauza sub acest aspect, s-a dispus ieșirea din indiviziune prin formarea a două loturi, astfel: Lotul nr. 1 atribuit reclamantei, este compus din următoarele bunuri comune: mașină de tricotat V.-10 lei; una plită electrică-20 lei; una mașină de cusut electrică-20 lei; trei carpete plușate-30 lei; una cuvertură plușată pentru pat-5 lei; unu covor persan 3/4 -50 lei; patru perdele-30 lei; una mașină de spălat automată-20 lei; unu frigider-20 lei; un dulap mic pentru haine10 lei; patru perne mijlocii-20 lei. Valoarea totală a lotului reclamantei este de 235 lei. Lotul nr. 2 atribuit pârâtului, este compus din: casa situată în O., str. B. nr. 70/A, curtea și grădina în valoare totală de 199.000 lei, precum și următoarele bunuri mobile: aragaz-50 lei, TV color-100 lei, aragaz -20 lei, două plapume groase de iarnă-20 lei, două cuverturi verzi-10 lei, 1 covor bucătărie-20 lei, o masă mare de bucătărie-10 lei, un congelator-20 lei, o masă mare de bucătărie-10 lei, două mese rotunde-10 lei, un dulap cu patru uși-20 lei, 6 perne mari-30 lei, 4 perne mici-10 lei, două paturi de o persoană-10 lei, un pat dublu-10 lei. Valoarea totală a lotului atribuit pârâtului este de 199.390 lei. A fost obligat pârâtul să îi plătească reclamantei o sultă compensatoare în sumă de 99.577,5 lei în termen de 90 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. S-a respins ca nefondat apelul formulat de pârâtul S. I. A fost obligat pârâtul să îi plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 2.385,50 lei. Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că pârâtul a exercitat violențe asupra reclamantei, motiv pentru care a și fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, situație în care nu este posibilă conviețuirea foștilor soți în același imobil, chiar dacă la nivele diferite. Așa fiind, instanța de apel a modificat componența loturilor atribuite părților și i-a atribuit întregul imobil pârâtului, cu obligarea lui la plata sultei corespunzătoare în favoarea reclamantei. Întrucât lotul atribuit reclamantei are valoarea de 235 lei, iar lotul atribuit pârâtului are valoarea de 199.390 lei, pentru egalizarea loturilor sulta stabilită în favoarea reclamantei și în sarcina pârâtului, este de 99,577,5 lei. A.ul pârâtului a fost respins, deoarece la prima instanță acesta a formulat o cerere reconvențională prin care a solicitat constatarea unei contribuții mai mari a lui la dobândirea bunurilor comune, pentru soluționarea căreia avea obligația să plătească o taxă judiciară de timbru în sumă de 2.792 lei și un timbru judiciar în valoare de 11 lei, dar întrucât nu s-a conformat în mod nejustificat dispozițiilor instanței, cererea reconvențională a fost anulată ca netimbrată. Or, motivele invocate în apel, se regăsesc în cererea reconvențională. Împotriva acestei decizii, a declarat la data de (...) recurs pârâtul S. I., solicitând modificarea ei în sensul ca rodul muncii lui de o viață să rămână în întregime sub stăpânirea sa. În motivarea recursului său, pârâtul a susținut că reclamanta O. I. s-a aflat în incapacitate de a-și aduce contribuția la realizarea bunurilor imobiliare, deoarece pe tot parcursul căsniciei lor a fost grav bolnavă, iar faptul că a decis să divorțeze, nu este vina lui. Până la divorț, pârâtul a îngrijit-o în permanență zi și noapte, dormind pe marginea patului atunci când a fost internată în spitalele din Z. și C.- Napoca, pentru că nu a fost în stare să-și ducă mâna la gură și nu putea să meargă pe picioarele ei. La data declarării recursului, pârâtul se afla în executarea pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare, nevinovat, din cauza ei, pe bază de mărturii mincinoase. Sentința penală nr. 365/2009 și decizia nr. 11/2009 au fost casate în întregime prin decizia penală nr. 225 din 19 mai 2009 a Curții de A. C. Î. lui este: ce căuta dos. nr. 5059/2009, în dos. nr. (...), când acest dosar a fost casat în întregime și de ce nu există la dos. nr. 1. decizia penală nr. 62 din (...) ? Recurentul a constatat că a fost înșelat prin șantaj, deoarece pedeapsa de 8 luni închisoare cu suspendare care a fost casată, a fost copiată și aplicată împotriva lui ilegal. C. de acuzare din dos. nr. 2569/2010 poartă aceeași învinuire de lovire și alte violențe, numai că atunci când i s-a dat cuvântul în fond, a solicitat T.ui S. admiterea în probațiune a expertizei medico-legale efectuate de IML C., expertiză la fața locului și audierea 3-4 martori, pentru a-și dovedi nevinovăția, dar cererea i-a fost respinsă pentru că instanța nu a dorit ca adevărul să fie scos la lumină. De aceea, recurentul a solicitat ca prin toate mijloacele ce stau la dispoziție, să fie cercetat în mod deosebit dos. nr. (...), unde se vor putea vedea lucruri șocante în actul de justiție. De asemenea, a mai arătat recurentul, că depune la dosar mandatul de execuție a pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare, din care rezultă că în dos. nr. 2569/2010 nu există dos. nr. 1. și nici decizia penală nr. 11 din 18 februarie 2009. Pentru aceste motive, recurentul a solicitat admiterea recursului în sensul ca rodul muncii sale de o viață să rămână în întregime sub stăpânirea sa, deoarece el niciodată nu a dorit ca O. I. să nu se folosească de lucrurile lui, dar numai împreună, iar dacă ea a decis să se despartă de el și a renunțat la el, trebuie și este normal că a riscat să piardă și lucrurile care le-a agonisit de o viață cu multă trudă, având în vedere că trebuia să o îngrijească și pe ea în același timp. Recurentul a mai depus motive de recurs la dosar f.30-32 la data de 14 noiembrie 2011, f. 37 la data de (...), care nu pot fi luate în considerare față de dispozițiile art. 301 C., conform cărora termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune astfel și de prevederile art. 303 alin (1) din același cod, potrivit cărora recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs. Prin întâmpinare depusă la dosar f.22, intimata O. I. a solicitat respingerea recursului ca nefondat și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. Recurentul a depus și concluzii scrise la dosar. Intimata a depus și concluzii scrise la dosar. Examinând recursul pârâtului prin prisma motivelor ce pot fi încadrate în prevederile art. 304 pct. 9 C., curtea reține următoarele: Recurentul-pârât S. I. critică decizia tribunalului și implicit sentința judecătoriei, pentru că în mod greșit instanțele de fond au reținut contribuția egală a foștilor soți la dobândirea bunurilor comune, care în opinia pârâtului ar fi fost dobândite prin contribuția lui exclusivă, în timp ce reclamanta avea doar dreptul să se folosească de ele, numai strict atât timp cât erau căsătoriți. În fața primei instanțe, pârâtul S. I. a formulat o cerere reconvențională f.27-29, prin care a susținut că din terenul curte și grădină în suprafață de 500 mp, împreună cu casa din CF nr. 384 O., nr. top 150/a în valoare de 200.000 lei, numai 100.000 lei este bun comun, în timp ce restul de 100.000 lei reprezintă îmbunătățiri aduse exclusiv de pârât. La termenul din 9 decembrie 2010, pârâtul și-a precizat cererea reconvențională în sensul de a se constata că la dobândirea casei cu bani câștigați în Germania, aceasta are o contribuție exclusivă. Întrucât pârâtul nu a plătit taxa judiciară în sumă de 2.792 lei stabilită în sarcina lui de către prima instanță, prin sentința civilă nr. 3694 din 22 decembrie 2010 a Judecătoriei Z., s-a anulat ca netimbrată cererea reconvențională formulată de pârât, având ca obiect constatarea contribuției proprii, plata cotei-părți din cheltuielile comune și restituirea sumei folosite în interes propriu de reclamant. Aplicându-se sancțiunea anulării ca netimbrate a cererii reconvenționale, susținerile pârâtului privind contribuția lui exclusivă la dobândirea bunurilor comune nu au putut fi legal verificate. După abrogarea pct. 11 al art. 304 C. prin pct. 112 al art. I din Ordonanța de urgență a G. nr. 1., probele analizate de instanțele de fond nu mai pot fi reanalizate de instanța de recurs, pentru a li se da o altă interpretare, față de actuala configurație a recursului care poate fi exercitat exclusiv pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. Referirile instanței de apel la hotărârea penală prin care pârâtul a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate pentru săvârșirea unei infracțiuni de violență împotriva reclamantei, s-a făcut pentru a se argumenta partajarea bunurilor imobile în natură prin atribuirea lor în întregime la pârât, cu obligarea lui la plata sultei în favoarea reclamantei, întrucât nu este posibilă conviețuirea celor doi în același imobil, chiar dacă pârâtului i s-ar fi atribuit parterul casei, iar reclamantei etajul aceleiași case; totodată, la alegerea modalității de partajare s-a ținut cont că pârâtul nu are o altă locuință, în timp ce reclamanta are și alte variante locative. Însă, instanța civilă nu a fost învestită și abilitată să cerceteze sub aspectul legalității lor, hotărârile pronunțate în dosarele penale, dacă existădos. nr. 1. în dos. nr. 2569/1020, inclusiv decizia penală nr. 11/(...), sau dacă au fost administrate toate probele solicitate în dosarele penale și felul în care au fost ele evaluate. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 304 pct. 9 C.pr.civ, se va respinge recursul pârâtului împotriva deciziei tribunalului, ca nefondat. Fiind căzut în pretenții, în baza art. 274 alin. (1) C., pârâtul-recurent aflat în culpă procesuală, va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată în recurs în sumă de 1.500 lei, în favoarea reclamantei-intimate. PENRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge recursul declarat de pârâtul S. I. împotriva deciziei civile nr. 24 din 29 martie 2011 a T.ui S. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține. Obligă pe numitul recurent să îi plătească intimatei O. I., suma de 1.500 lei, cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 18 ianuarie 2012. PREȘEDINTE JUDECĂTORI T. D. M.-C. V. A.-T. N. GREFIER M.-L. T. Red.TD:(...) Dact.CC.(...)-2 ex. Jud.apel:P. R. M, Lazoc M. Jud.fond:P. C.
| ← Decizia civilă nr. 3533/2012, Curtea de Apel Cluj - Minori și... | Decizia civilă nr. 4524/2011, Curtea de Apel Cluj - Minori și... → |
|---|
