Decizia civilă nr. 4524/2011, Curtea de Apel Cluj - Minori și familie

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR. (...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 4524/R/2011

Ședința publică din data de 31 octombrie 2011

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE:

T. D. - președintele Secției I-a civilă

J.ECĂTORI:

M.-C. V.

T.-A. N.

G.:

M. T.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul M. T.-A., împotriva deciziei civile nr. 1. din 3 mai 2012, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosar nr. (...), privind și pe pârâta B. G.-C., având ca obiect exercitarea autorității părintești.

La apelul nominal se prezintă reclamantul-recurent M. T.-A. și pârâta- intimată B. G.-C., asistată de avocat B.-C. A.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 30 octombrie 2012, reclamantul-recurent a depus la dosar prin registratura instanței, dovada achitării timbrajului aferent recursului, potrivit mențiunilor din citație.

Recursul este legal timbrat cu 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar.

La termenul de azi, reprezentanta pârâtei-intimate depune la dosar delegația de reprezentare, un set de acte în copie, din care rezultă cheltuielile efectuate de pârâta-intimată pentru copii, și concluzii scrise.

Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.

Reclamantul-recurent susține recursul așa cum a fost formulat în scris, solicită admiterea acestuia, modificarea în parte a deciziei recurate și în rejudecare să se admită cererea privind stabilirea domiciliului minorilor M. A.-R. și M. D.-G. la domiciliul sau reședința sa, și obligarea pârâtei- intimate la plata unei pensii de întreținere de câte 200 lei/ lună de la data introducerii acțiunii și până la vârsta majoratului. Nu solicită cheltuieli de judecată. Arată că deși minorii au fost încredințați spre creștere și educare mamei prin sentința de divorț, de la data divorțului, el a fost cel care s-a ocupat de creșterea și educare copiilor, pârâta nu a contribuit nici măcar cu suma care ar fi reprezentat pensia de întreținere. O singură dată le-a trimis copiilor înainte de C., un pui congelat și niște cremvuși. Atâta a fost toată contribuția ei la creșterea copiilor. Pentru că se descurca foarte greu, a trebuit să plece în Italia la muncă, și să lase copii în grija părinților săi.

Pentru aceste motive apreciază că cererea sa este întemeiată și solicită admiterea recursului.

Reprezentanta pârâtei-intimate solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca temeinică și legală a hotărârii recurate, fără cheltuieli de judecată. Apreciază că în mod corect instanțele, în urma administrării probatoriului, au dispus exercitarea autorității părintești de către ambii părinți. De asemenea s-a apreciat că este în interesul superior al minorilor ca domiciliul acestora să fie stabilit la mamă, întrucât ea a fost cea care s-a preocupat în permanență de creșterea și educarea lor, chiar și în perioada în care aceștia au locuit efectiv în altă parte, ea a fost cea care i-a supravegheat îndeaproape și care le-a asigurat mereu cele necesare traiului zilnic și unei bune dezvoltări psiho-fizice. Astfel că acuzațiile pe care i le aduce reclamantul-recurent nu sunt fondate. Chiar în această perioadă, copilul cel mai mic este bolnav, și pârâta a fost cea care l-a dus la medic și i- a cumpărat medicamentele. Mai mult, pentru începerea noului an școlar, pârâta-intimată a fost cea care le-a asigurat copiilor rechizitele și îmbrăcămintea. Trebuie avute în vedere și constatările făcute de instanță în urma audierii celor doi minori, respectiv că aceștia sunt reticenți și agresivi, manifestând o atitudine necorespunzătoare vârstei lor, care este determinată exclusiv de comportamentul tatălui.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 9609/(...) Judecătoria Baia Mare a admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamantul M. T. A. în contradictoriu cu pârâta B. G. C.

S-a dispus ca autoritatea părintească asupra minorilor M. A. R. născut la data de (...) și M. D. G. născut la data de (...) să fie exercitată de ambii părinți.

S-a stabilit locuința minorilor M. A. R. și M. D. G. la domiciliul sau reședința pârâtei.

S-au menținut dispozițiile sentinței civile nr. 4416 din 30 aprilie 2010 pronunțată în dosar nr. (...) cu privire la pensia de întreținere.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele: Prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr. 4416 din data de 30 aprilie 2010 pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosar nr. (...), s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiate între părți și încredințarea către pârâ- tă a minorilor rezultați din căsătorie: M. A. R. și M. D. George. Apelul declarat împotriva sentinței civile a fost respins prin decizia civilă nr. 4. pronunțată de Tribunalul Maramureș la data de 17 februarie 2011, decizie irevocabilă prin nerecurare.

P. art. 46 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.

287/2009 privind Codul civil dispozițiile hotărârilor judecătorești privitoare la relațiile personale și patrimoniale dintre copii și părinții lor divorțați înainte de intrarea în vigoare a codului civil pot fi modificate potrivit dispozițiilor art. 403 din codul civil.

P. art. 403 cod civil „în cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tu- telă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau aunui alt membru de familie, a copilului, a instituției de ocrotire, a instituției publice specializate pentru protecția copilului sau a procurorului";.

Din declarațiile martorilor încuviințați pârâtei a rezultat că minorii locuiesc cu reclamantul deși au fost încredințați pârâtei și a fost opțiunea lor să se mute cu reclamantul. M. P. C. M. a declarat că de când minorii s-au mutat cu reclamantul comportamentul lor s-a schimbat în sens negativ, fără ca martora să poată preciza în concret schimbarea comportamentului minorilor. A. martoră a declarat că pârâta nu mai poate lua legătura cu copii de când aceștia s-au mutat în imobilul în care locuiește tatăl lor.

Ascultați în camera de consiliu la data de 29 iunie 2011 minorii au de- clarat că doresc să rămână în continuare să locuiască cu tatăl lor. Au declarat că nemulțumirile lor sunt legate de faptul că mama îi ceartă prea des și sub orice motiv. A declarat minorul D. G. că mama l-a bătut când a fost la scăldat fără să îi ceară voie, iar minorul A. a declarat că mama îi ceartă pentru lucruri mărunte, de exemplu i-a certat când a spart o cană sau un ghiveci. Este evidentă nemulțumirea copiilor față de încercările mamei de a-i convinge să îmbrățișeze o altă religie decât cea ortodoxă.

În raportul social de evaluare, urmare a intervievării minorilor, s-a constatat că minorii au preocupări nespecifice vârstei lor precum „problema succesiunii";, aspecte legale de „. părinților";. Nemulțumirea minorilor vizând- o pe mamă este legată de valoarea unor „atenții"; oferite de către mamă, pre- cum și de modul în care mama lor le permitea petrecerea timpului liber.

S-au observat semnele abuzului emoțional datorită conflictelor dintre părinți: refuză să comunice cu mama și refuză ajutorul din partea acesteia, manifestă interes scăzut față de ce se întâmplă în jurul său, manifestă impulsivitate, agresivitate verbală, negativitate și detașare emoțională, se izolează de alți copii. P. raportului este prezentă neglijarea supravegherii copiilor și uneori a unei alimentații corespunzătoare vârstei din partea tatălui.

Nu este în interesul superior al minorilor să fie stabilită locuința acestora la domiciliul reclamantului. Î. rezultă din depoziția martorei C. S. C.

(depozițiile celorlalți martori nu sunt relevante cu privire la relațiile dintre părinți și copii pentru motivele expuse anterior) faptul că pârâta asigură co- piilor o educație corespunzătoare, îi îngrijește, îi supraveghează, îi discipli- nează, acționează în interesul copiilor, iar aceste aspecte sunt confirmate de cele două rapoarte de evaluare - de psihodiagnostic și evaluare clinică și de raportul social de evaluare - precum și de concluziile desprinse în urma audierii minorilor în camera de consiliu, va fi respinsă cererea de stabilire a domiciliului minorilor la domiciliul reclamantului. T. acordă minorilor mai multă libertate, raportat însă la vârsta minorilor această libertate nu este gestionată în interesul copiilor.

Prin decizia civilă nr. 1./(...) a T.ui C. a fost respins apelul declarat de reclamantul M. T. A. împotriva sentinței civile nr. 9609/(...), pronunțată de

Judecătoria Baia Mare.

A fost respinsă cererea intimatei B. G. C. privind obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că părțile locuiesc în aceeași curte în S. nr. 269, apelantul într-o casă nouă (construită în timpul căsătoriei cu intimata) și intimata în casa veche (casa părintească).

Între părți relațiile sunt deosebit de tensionate, existând acuzații reciproce de maltratare a minorilor, plângeri penale etc.

Minorii sunt ambii profund afectați de relația dintre părinți.

În primul rând, ambii minori sunt puternic influențați de tată, acesta inoculându-le propriile păreri și aprecieri față de mamă și de relația lor.

Din transcrierile sms-urilor trimise de copii tatălui (când acesta era în străinătate) rezultă clar dorul acestora de părintele lor și tendința de a nega tot ceea ce îi înconjoară dacă nu corespunde dorințelor de moment.

Nu este de neglijat aspectul că timp de mai mulți ani mama a fost cea care s-a ocupat de minori (apelantul fiind în străinătate) și venirea tatălui a creat o schimbare pe care copii au perceput-o ca fiind o rezolvare pentru ei.

Este esențial și conținutul observațiilor efectuate nemijlocit de psihologul D. G. de A. S. și P. a C. M., conform căruia relația minorilor cu mama și cu bunica maternă este de natură disfuncțională datorită influențelor negative a tatălui asupra minorilor inducându-le acestora ideea că mama lor este o persoană „rea și mai puțin importantă";, minimalizându-i acesteia calitățile și punându-o pe aceasta într-o lumină nefavorabilă.

Principalele activități de petrecere a timpului liber de către copii sunt: se joacă pe calculator, se uită la TV, se joacă fotbal.

S-au observat semnele abuzului emoțional datorită conflictelor existente între cei doi părinți: minorii refuză să comunice cu mama lor și să primească ajutorul ce vine din partea ei, manifestă un interes scăzut față de tot ce se întâmplă în jurul lor, manifestă impulsivitate, agresivitate verbală, negativitate și detașare emoțională, se izolează de alți copii.

Este prezentă neglijarea supravegherii copiilor și uneori a unei alimen- tații necorespunzătoare vârstei din partea tatălui.

S-a recomandat să fie crescuți și educați într-un mediu familial securizat în care să se asigure nevoile pentru dezvoltarea fizică, intelectuală și psiho-socială, consilierea psihologică a părinților și consilierea psihologică a minorilor.

Apelantul a invocat dificultățile financiare și nu a mai prezentat minorii la consiliere psihologică.

Reticența, încăpățânarea, lipsa disponibilității pentru un dialog deschis au manifestat ambii minori și cu ocazia audierii lor în Camera de C. de către instanța de apel.

În aceste condiții, instanța a reținut că evoluția caracterului și comportamentului minorilor nu este una pozitivă de când aceștia se află în grija reclamantului apelant.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, solicitândmodificarea în parte în sensul admiterii apelului și schimbării sentinței în sensul admiterii cererii de stabilire a minorilor la domiciliul sau reședința reclamantului, cu obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreținere de câte 200 lei pe lună de la data introducerii acțiunii și până la majorat, sau noi dispoziții.

Reclamantul a invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod proc.civ.

În motivarea recursului reclamantul a arătat că este în interesul copiilor să li se stabilească locuința la domiciliul sau reședința reclamantului, având în vedere legăturile afective, poziția minorilor, înstrăinarea locuinței de către pârâtă.

Motivarea hotărârii de respingere a modificării măsurii încredințării este subiectivă.

Probațiunea administrată conduce la singura concluzie că interesul copiilor este să fie încredințați tatălui.

Copiii nu au înregistrat scăderi la învățătură, au condiții bune de locuit și de trai, sunt mai relaxați și mai deschiși.

Reclamantul a prezentat starea de fapt ulterioară divorțului, când copiii au fost încredințați mamei, fiind însă neglijați și maltratați, situație care l-a determinat pe reclamant să revină în țară din Italia, unde lucra. Din luna septembrie 2011 și până în prezent copiii locuiesc împreună cu reclamantul, care se ocupă de întreținerea lor, asigurându-le condiții perfecte.

Pârâta a înstrăinat imobilul comun în care a locuit împreună cu copiii în perioada în care aceștia au locuit cu mama.

Pârâta nu a formulat întâmpinare în termen legal, depunând la dosar concluzii scrise.

Analizând recursul formulat, curtea constată că acesta este nefondat.

Decizia pronunțată în apel poate fi analizată numai sub aspectele de nelegalitate care, în prezenta speță, vizează o eventuală încălcare a interesului superior al copiilor, în cazul stabilirii domiciliului lor la pârâtă.

Instanțele de fond din analiza probațiunii administrate au reținut că o perioadă îndelungată de timp, în care reclamantul a fost plecat în străinătate, copiii s-au aflat în întreținerea mamei.

Copiii au fost supuși unei analize de psihodiagnostic de către psihologul din cadrul Direcției G. de A. și P. C. M., reținându-se aspecte necorespunzătoare din punctul de vedere al relaționării, comportamentului, preocupărilor și nu în ultimul rând al modului în care aceștia sunt supravegheați în perioada de când se află la reclamant.

Însăși instanța de apel, care a procedat la audierea minorilor în camera de consiliu, a constatat și a relevat în cadrul considerentelor deciziei reticența, încăpățânarea și lipsa disponibilității pentru un dialog deschis, manifestate de ambii minori.

Cei doi copii se află în pragul adolescenței. Este lesne de înțeles, raportat la caracteristicile psiho-fizice ale acestei vârste, opțiunea lor de a locui împreună cu tatăl, unde principalele activități de petrecere a timpului liber constau în joaca la calculator, privitul la televizor și fotbalul, iar din punct de vedere comportamental, le sunt tolerate manifestările de impulsivitate, agresivitate verbală și negativitate.

Curtea constată însă că stabilirea domiciliului într-un loc unde sunt lăsați să se manifeste și să își petreacă timpul așa cum își doresc, la o vârstă la care capacitatea de a discerne asupra aspectelor pozitive și negative, esențiale și neimportante ale propriilor vieți, nu este încă matură, nu este în interesul superior al celor doi copii.

Interesul superior al lor reclamă stabilirea domiciliului la părintele care exercită o supraveghere corespunzătoare din toate punctele de vedere, al modului de manifestare, al comportamentului, al gestionării timpului liber, al pregătirii școlare, alimentației și toate celelalte aspecte care țin de creșterea și educarea celor doi copii.

La fel ca instanțele de fond, curtea apreciază că pârâta este cea care este în măsură să se ocupe de creșterea și educarea copiilor, într-un mod care să servească interesului lor superior, raportat la etapa de dezvoltare psiho-fizică la care aceștia se află.

Pentru aceste motive, curtea în temeiul art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., va respinge recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Respinge recursul declarat de M. T.-A. împotriva deciziei civile nr. 1. din 0(...) a T.ui M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 31 octombrie 2012.

PREȘEDINTE J.ECĂTORI

T. D. M. C. V. A.-T. N.

G.

M. L.T.

Red. MV dact. GC

2 ex/(...)

J..apel: D. W., A.S.-T.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 4524/2011, Curtea de Apel Cluj - Minori și familie