Decizia civilă nr. 2806/2012, Curtea de Apel Cluj - Minori și familie
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ S. I CIVILĂ
Dosar nr. (...) Cod operator 8428
DECIZIA CIVILĂ NR. 2806/R/2012
Ședința publică din 01 iunie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I.-D. C.
JUDECĂTORI: A.-A. P.
C.-M. CONȚ
GREFIER : A.-A. M.
S-a luat spre examinare recursul declarat de pârâții T. F. și T. C. M., împotriva ordonanței președințiale nr. 351 din 17 aprilie 2012 a T. C., pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe reclamanta intimată D. G. DE A. S. ȘI P. C. C., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă pârâții recurenți personal, reprezentantul reclamantei intimate, domnul consilier juridic N. M.-I. și reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de A. C., doamna procuror S. A.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat de pârâții T. F. și T. C. M., a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat reclamantei intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care Curtea pune în discuție două chestiuni prealabile, respectiv :
1) Prin cererea de recurs, pârâții recurenți au formulat o cerere prin care solicită stabilirea domiciliului copilului la domiciliul acestora, însă în fața instanței de fond pârâții nu au formulat o astfel de cerere, motiv pentru care,
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 137 alin. 1 C.pr.civ. raportat la art. 316 și art. 294 alin. 1 C.pr.civ., invocă și pune în discuție excepția inadmisibilității acestei cereri noi formulate pentru prima dată în recurs.
2) Pune în vedere pârâților recurenți să precizeze dacă aceștia înțeleg să-și mai susțină cererea de suspendare a executării hotărârii atacate până la soluționarea recursului, dacă azi se va soluționa recursul, având în vedere că în această situație, cererea de suspendare a executării hotărârii va rămâne fără obiect.
Pârâții recurenți arată că au formulat cererea de suspendare a executării hotărârii atacate doar până la soluționarea recursului.
Reprezentantul reclamantei intimate lasă la aprecierea instanței soluționa- rea celor două chestiuni puse în discuție de către instanță.
Reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de A. C. solicită admiterea excepției inadmisibilității cererii noi formulate pentru prima dată în recurs; respectiv a cererii prin care pârâții solicită stabilirea domiciliului minorului la domiciliul acestora, având în vedere că în fața instanței de fond nu s-a formulat o astfel de cerere.
Cu privire la a doua chestiune pusă în discuție de către instanță, reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de A. C. arată că cererea de suspendare a executării hotărârii va rămâne fără obiect, având în vedere poziția recurenților de azi.
Pârâții recurenți și reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de A. C. arată că nu au de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.
Curtea, în temeiul art. 306 alin. 2 C.pr.civ., pune în discuția părților o a treia chestiune, respectiv faptul că prima instanță nu s-a pronunțat cu privire la delegarea exercițiului drepturilor părintești, potrivit prevederilor legii speciale nr.
2..
Curtea constată că la data de (...), reclamanta intimată a înregistrat la dosar o întâmpinare, în 4 exemplare, prin care se solicită respingerea cererii de recurs ca netemeinică și nefondată, din care câte un exemplar se înmânează pârâților recurenți și reprezentantei Parchetului de pe lângă Curtea de A. C.
La întrebarea instanței, adresată pârâților recurenți, referitoare la împrejurarea dacă aceștia doresc lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a studia întâmpinarea reclamantei intimate, pârâții recurenți arată că nu doresc lăsarea cauzei la o strigare ulterioară pentru a studia întâmpinarea.
La întrebarea instanței, adresată pârâților recurenți, referitoare la locul unde se află copilul în prezent, aceștia arată că minorul se află la spital, la secția distrofici și, de asemenea, arată că s-a decis ca asistenta maternală care să aibă grijă de minor, să fie mama pârâtului recurent.
Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pârâților recurenți, reprezentantului reclamantei intimate și reprezentantei Parchetului de pe lângă Curtea de A. C. asupra recursului care formează obiectul prezentului dosar și asupra chestiunii referitoare la delegarea exercițiului drepturilor părintești, pusă în discuție de către instanță.
Pârâta recurentă solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și arată că măsura luată de către prima instanță de judecată este una extremă, având în vedere că în prezent, ea și soțul său au posibilitate să se ocupe de creșterea și educarea minorului, deoarece amândoi lucrează și sunt ajutați de părinți, de prieteni și de nași. T., arată că regretă ce i s-a întâmplat copilului său.
Pârâtul recurent arată că este de acord cu susținerile soției sale.
Reprezentantul reclamantei intimate arată că nu s-a formulat o cerere în sensul delegării exercițiului drepturilor părintești, dat fiind caracterul urgent al cererii de ordonanță președințială. T., arată că reprezentanții Direcției Generale de A. S. și P. C. C. îi înțeleg pe părinții minorului, însă având în vedere starea de sănătate a minorului, acesta nu poate fi externat și dus la domiciliul părinților săi. De asemenea, arată că a fost la domiciliul pârâților recurenți și a discutat cu aceștia referitor la internarea copilului la C. de P. III, având în vedere că în urma investigațiilor medicale s-a ajuns la concluzia că acest copil trebuie să fie internat la secția distrofici și chiar bunica paternă a minorului a fost de acord cu acest aspect și a solicitat plasamentul copilului, iar acest fapt a fost acceptat și tocmai pentru această situație nu s-a formulat un petit referitor la delegarea exercițiului drepturilor părintești.
De asemenea, reprezentantul reclamantei intimate arată că recurentul a înțeles situația copilului său, iar pe recurentă o înțelege deoarece la secția de distrofici nu i se dă voie să stea cu minorul.
Reprezentantul reclamantei intimate solicită respingerea recursului pârâți- lor și rămânerea copilului în plasament până când acesta va fi externat și părinții vor putea să-și reintegreze copilul în familie.
Reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de A. C. arată că inexistența unui petit cu privire la delegarea exercițiului drepturilor părintești este o chestiune de ordine publică, însă din câte a observat, plasamentul copilului nu a avut loc la o persoană nominalizată, iar în condițiile în care pe rolul T. C. există o cerere de înlocuire a măsurii plasamentului de urgență, prin plasament la bunica paternă, această problemă a delegării exercițiului drepturilor părintești se poate rezolva în dosarul aflat pe rolul T. C.
De asemenea, reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de A. C. arată că trebuie aplicate prevederile Legii nr. 2., având în vedere că este vorba de un copil de 6 luni, cu o stare de sănătate precară, iar măsura plasamentului de urgență este legală și provizorie, deoarece există indicii de rele tratamente aplicate minorului din partea părinților, motiv pentru care, a fost sesizată și poliția.
În replică, pârâta recurentă arată că atât ea, cât și soțul său sunt consiliați psihologic și doresc reintegrarea copilului în familie și, totodată, arată că alăptează, iar până la internare, copilul a stat lângă ea tot timpul.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Pr in ordon anț a preș ed inț ial ă nr. 351/(... ), pronunț ată de T ribun alul Clu j în dosar nr. (...), s-a admis cererea de ordonanță președințială formulată de petenta D. G. de A. S. si P. C. C. și în consecință, s-a dispus stabilirea măsurii de protecție specială a plasamentului în regim de urgență la asistent maternal profesionist pentru minorul T. K. D., CNP 5. născut la data de (...) în municipiul C.-N., jud. C., fiul lui T. F. și T. C. M.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței următoarele:
„Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 12 aprilie
2012, petenta D. G. de A. S. și P. C. C. a solicitat în contradictoriu cu numiții -
T. F. și T. C. M., plasamentul în regim de urgență la asistent maternal profesionist pentru minorul : T. K. D., CNP 5. născut la data de (...) în mun. C.-N., jud. C., fiul lui T. F. și T. C.
În motivare se arată în esență, că minorul se află într-un mediu familial care îi pune în pericol sănătatea fizică situație datorată lipsei unor abilități și răspunderi parentale adecvate.
Din actele și lucrările dosarului, T. a reținut următoarele:
Cazul copilului T. K. D., născut la data de (...), fiul lui T. F. și T. C. M., locuind fără forme legale în C.-N., str. B-dul M., nr. 83, sc. 2, ap. 3, jud. C., a intrat în atenția D. printr-o sesizare din partea S.ui C. de U. pentru C. C.
În data de (...) copilul a fost dus de către părinți pentru consult medical la S. C. de U. pentru C. C. In urma evaluării copilului, diagnosticul primit a fost următorul: „fractură costală bilaterală, multiple vechi consolidate, fracturi costale VIII, X, XI, XII stângă recente - suspiciune de abuz.";
Familia T. a susținut faptul că motivul pentru care au adus copilul la consultații medicale este acela că în urmă cu două săptămâni, pe partea stângă a toracelui se auzea un fel de „. si au observat la copil o inflamație.
S-a recomandat internarea copilului dar părinții nu au fost inițial de acord cu internarea copilului in spital pe motiv că d-na T., mama copilului, este singura care aduce venituri în casă, având loc de munca, fiind angajata ca taximetrist. M. copilului a motivat faptul ca doar pe timpul nopții poate rămâne internata cu copilul, pe timpul zilei urmând sa rămână tatăl, lucru incomod pentru unitatea medicala.
Ulterior, familia T. s-a răzgândit în ceea ce privește internarea copilului, acesta fiind internat cu mama in C. de C. și O. P. C.
Referitor la diagnosticul copilului, ambii părinți au declarat in scris ca respectivele fracturi ar fi cauzate de faptul ca la vârsta de 2 săptămâni copilul a alunecat pe marginea patului si a cazut pe spate, iar la varsta de 1 luna, cand a fost cantarit a cazut de pe cantar pe masa. O alta explicatie oferita de catre parinti este aceea ca noaptea copilul doarme in acelasi pat cu ei.
Nu s-a efectuat pana in prezent expertiza medico-legala, neexistand un certificat medico-legal care sa elucideze cauzele fracturilor.
Parintii au sustinut in fata personalului Centrului judetean de I. pentru Copilul Abuzat (C.) din cadrul D. declaratiile date in scris la unitatea sanitara in ceeea ce priveste producerea fracturilor.
Perioada de internare a copilului T. K. D. în cadrul C.ii de C. și O. P. C. a fost de o săptămână.
Conform biletului de ieșire din spital FO 40184, relevante sunt următoarele aspecte: „la internare pacientul prezenta stare generală influențată, plâns, stare de agitație, tumefiere, crepitații osoase la nivelul peretelui lateral hemitorace stâng. Radiografia toracică efectuată evidențiază multiple fracturi costale bilateral, vechi, vindecate cu calus: arcuri posterioare drepte III, V, VI, VII, IX; arc posterior drept VI; arcuri posterioare stânga V, VI, VII, VIII, IX, X; arcuri laterale stânga III, IV. Liniile de fractură la nivelul coastelor VII, VIII, IX, X stg. situate lateral toracic, posibil volet costal, edem al părților moi laterotoracic stg. ";
Datorită scaunelor moi, grunjoase, fără a se evidenția scaune cu elemente patologice sau microorganisme patogene, s-a propus transferul copilului la S. D. din cadrul S.ui pentru C. C.
În cadrul Secției de D. copilul a rămas internat aproximativ o săptămână iar ulterior a fost externat de către parinti fără acordul medicului, pe proprie răspundere, pe motivul ca parintii nu au posibilitatea de a sta cu copilul pa parcursul internarii in clinica si mama nu poate alapta copilul, avand in vedere ca in aceasta clinica copiii sunt internati fara parinti, acestora permitandu-li-se doar vizitarea acestora.
Diagnosticul primit la externarea din S. D. este urmatorul: malnutritie gradul I; deficit latent de fier; diaree trenantă de etiologie neprecizată; fracturi costale multiple; purtător sănătos de stafilococ aureu hemolitic.
Pe întreaga perioadă de internare a copilului, personalul C. a mentinut legătura cu S. de P. 1 care are in evidenta cazul si care a fost sesizata de catre U. P. U. P. a comunicat C. faptul ca sesizarea privind situația copilului T. K. D. a fost înregistrată în evidența dosarelor penale și se efectuează cercetări subaspectul săvârșirii infracțiunii de rele tratamente aplicate minorului, faptă prevăzută și pedepsită de art. 306 Cod penal.
De asemenea s-a luat legatura cu D. de A. S. și M. din cadrul primariei
C.-N. in scopul evaluarii familiei, intocmirii unui plan de servicii si implicit a oferirii serviciilor care sa previna separarea copilului de familie.
Reprezentanții S.ui P. C., F. și D. C. din cadrul Direcției de A. S. și M. au identificat ca solutie instituirea unei măsuri de protecție specială pentru copil.
Familia T. a fost invitată la sediul C. in data de (...), timp in care copilul era internat in cadrul clinicii P. IV-S. D., pentru a discuta posibilitatea includerii acesteia într-un proces de consiliere sociala si psihologică. C.a psihologica nu și- a atins scopul propus întrucât părinți au afișat agitație psiho-motorie și verbală, fiecare sot fiind întrerupt de întervenția celuilalt soț, contrazicandu-se si nereușind să ajungă la o concluzie. Doamna T., mama copilului, a avut o atitudine dominantă pe tot parcursul discuției, intervenind deseori și rectificând poziția soțului său.
Din discutia personalului de specialitate al C. cu parintii a reiesit faptul ca acestia neagă nevoia lor de a-și însuși unele abilități practice de îngrijire a copilului, declarand că odată ce copilul va fi acasă, ei se vor ocupa de el la fel ca si până in prezent. Părinții nu constientizeaza gravitatea bolii copilului la aceasta varsta, negând existența unor probleme in acest sens. Doamna T. a afișat o atitudine suspicioasă față de diagnosticul medical al copilului, afirmând că medicii nu au evaluat corect starea copilului. De asemenea aceasta nu dorește ca fiul ei să fie vaccinat conform grilelor de vaccinare dorind să îl înscrie la un medic homeopat.
Pe parcursul discutiilor doamna T. a relatat faptul ca K. D. se afla în grija mamei când a căzut de două ori, prima dată din pat, a doua oară de pe genunchii mamei iar a treia oara în timp ce era cântărit.
Domnul T., tatal copilului, are grijă de copil in timpul zilei însă este incapabil să își îndeplinească datoria de părinte într-un mod corespunzător, din cauza faptului că nu posedă abilități parentale adecvate ingrjirii unui bebeluș si isi pierde usor rabdarea. Comunicarea între cei doi părinți este deficitară in ceea ce privește creșterea și îngrijirea copilului, un exemplu în acest sens fiind faptul că domnul T. hrănea pe ascuns copilul cu lapte praf, fără consimțământul sau știrea mamei, punand in practica indicatiile medicale.
Relația de cuplu este una deficitara, domnul T. își iubește soția si este este dispus la nivel declarativ să aplice indicațiile venite din partea medicilor, a tuturor autorităților implicate dar până la un punct, când consideră că s-a expus prea mult și începe să bata în retragere, in cele din urma fiind de acord cu sotia, considerand ca punctele de vedere diferite intre el si sotie le afecteaza relatia de cuplu.
Parintii si-au manifestat din nou dorinta sa scoata copilul din spital, dorinta motivata de faptul ca, citam ";nu putem trăi fără el";.
În cadrul intalnirii s-a discutat oportunitatea ca ambii părinți să participe la ședințe de consiliere psihologică urmând ca în data de (...) aceștia să se prezinte la sediul C. C. pentru a se semna Contractul de C. si planul personalizat de consiliere.
Aceștia nu s-au prezentat la data și ora stabilită și nici nu au anunțat ca nu vor veni.
Pe parcursul interventiei in familie a fost contactata și bunica paterna, incercandu-se implicarea familiei extinse in sprijinirea parintilor/copilului in procesul de crestere si ingrjire a acestuia.
Bunica paternă reprezintă un punct de spijin pentru domnul T. care o ascultă și încearcă să pună în aplicare sfaturile mamei dar relațiile sunt extrem de tensionate între d-na T. și nora sa. Acesta este motivul pentru care bunica paternă nu dorește să își asume răspunderea creșterii și îngrijirii copilului în cauză, aspect consemnat intr-o declaratie.
Doamna T. E., bunica paternă a copilului în cauză susține că nu a fost de la bun început de acord cu relația celor doi însă a trebuit să accepte pentru a-și avea fiul aproape.
In data de (...), au fost informati de catre S. C. de U. pentru C. -
Compartimentul de asistenta sociala - ca familia T. a fost în vizită la un pacient din cadrul S.ui C. de U. pentru C., secția P. II.
Doamna dr. Erdei Simina, medic specialist pediatru, a văzut copilul si a cerut permisiunea părinților pentru un consult medical. In urma consultului diagnosticul stabilit a fost: malnutriție protein-calorică grad III, afte bucale, eczemă, sindrom anemic, echimoze (afirmativ post cădere din pat), rinofaringită acută. S-a propus internarea copilului in unitatea medicala. Tatal a refuzat internarea, ducand copilul acasa.
Familia a fost monitorizata de catre reprezentantii C. mentinandu-se permanent contactul cu parintii.
Pe parcursul interventiei in familie, reprezentantii D. au incercat prevenirea separarii copilului de parinti prin cresterea responsabilitatii acestora si identificarea de solutii adecvate astfel incat copilul sa beneficieze de conditii corespunzatoare de crestere si dezvoltare.
In acest context, reprezentanții Centrului Județean de I. pentru Copilul
Abuzat C. au luat legătura cu personalul Centrului de zi - A. M. D. pentru a discuta despre posibilitatea includerii copilului în cadrul acestuia, cu scopul de a preveni separarea copilului de familie si pentru a da posibilitatea tatalui sa-si gaseasca un loc de munca, in paralel luandu-se decizia de a se lucra cu parintii pentru dezvoltarea abilitatilor parentale si de a-i responsabiliza in ceea ce priveste constientizarea de catre acestia a nevoilor copilului si a factorilor ce pun in pericol sanatatea acestuia.
Familia T. a avut posibilitatea sa cunoasca centrul de zi si sa interactioneze cu personalul. Personalul si-a aratat disponibilitatea in a ajuta familia desi a manifestat o atitudine rezervata fata de aceasta vazand neincrederea familiei fata de serviciile oferite de centru pe motivul ca un copil asa de mic trebuie sa fie crescut de parinti.
Personalul Centrului de zi - A. M. D. a înțeles necesitatea de a ne sprijini în monitorizarea stării de sănătate a copilului și a evoluției acestuia.
Familia T. a refuzat initial serviciile centrului de zi dar a cerut timp de gandire, urmand sa ia ulterior o decizie.
In perioada 10.03-(...) copilul se interneaza din nou impreuna cu tatal in
C. P. III, de unde se externeaza pe propia raspundere.
In data de (...) copilul revine in C. P. III cu tuse productiva si febra, fiind insotit de parinti si ramane internat cu parintii pana in data de (...).
În data de (...), s-au deplasat de urgență la S. C. de C. - P. III deoarece au fost anunțați telefonic de către doamna T. ca dorește să externeze copilul pe proprie răspundere. Din discutia purtată cu medicul curant al copilului, a reiesit faptul că starea de sănătate a copilului nu este propice externării, mai ales din cauza faptului că copilul este malnutrit și slăbit după bronșiolita cu care a fost internat.
Pe parcursul vizitei la spital au încercat să responsabilizeze părinții să nu externeze copilul decât atunci când va fi din punct de vedere medical vindecat avand in vedere ca acesta era agitat si plangea dar aceștia au refuzat pe considerentul că în spital copilul este expus imbolnavirilor prin contactul cu ceilalti copii bolnavi internati.
Bebelușul era ținut în brațe de fiecare părinte pe rând. Au constat ca tatăl nu stia cum sa manipuleze copilul, neavand abilitati/deprinderi in conformitate cu varsta si gradul de dezvoltare a acestuia.
Pe parcursul monitorizarii familiei pe perioada internarilor in unitatile sanitare mentionate parintii au fost consiliati de personalul de specialitate al centrului cu privire la punerea in aplicare a unor tehnici adecvate de ingrjire a copilului.
Părinții copilului au ignorat sfaturile personalului de specialitate al D. si ale personalului medical in ceea ce priveste externarea copilului și au dus copilul acasă, consemnand in scris decizia prin care își asumă întreaga responsabilitate pentru copil.
În dimineața următoare, (...), au fost contactați telefonic de către asistentul social C. Condor din cadrul S.ui C. de C., deoarece T. K. a fost readus peste noapte, de către părinți, la spital cu diagnosticul ";sindrom dureros acut sever, acidoză metabolică decompensată";. Având în vedere starea de sănătate a copilului, s-a procedat la reinternarea lui în cadrul S.ui de C.- pediatrie III. În această unitate, copilul a stat internat impreuna cu parintii (cu tatal ziua si cu mama noaptea) până în data de (...), cand a fost transferat la C. P. IV, pentru recuperarea ponderală";.
Diagnosticul la externare din C. P. III este urmatorul: „malnutriție protein calorică- grad II, enterocolită acută, sindrom de dezhidratare grad III, acidoză metabolică decompensată, rinofaringită acută, anemie carențială, sindrom de hepatocitoliză, fractura coasta I stânga, eritem perineal";.
De mentionat este faptul ca pe parcursul interventiei, constatand ca familia T. se confrunta si cu dificultati materiale, mama copilului fiind singurul intretinator de familie, reprezentantii D. au decis sa-i sprijine prin oferirea unui patut pentru copil, a unor obiecte de imbracaminte si a unor produse de igiena.
În data de (...), intre parinti si D.a fost semnat un contract (nr.958/(...)) în care acestia isi asuma mai multe obligatii in ceea ce priveste cresterea si ingrjirea copilului, din care amintim: să colaboreze cu personalul medical în procesul de recuperare a stării de sănătate a copilului, respectand indicatiile medicale si perioada de internare; sa respecte indicatiile medicale si sa preia efectuarea corecta a sarcinilor ce le revin; sa puna in aplicare sugestiile personalului de specialitate din cadrul D. in vederea consolidarii abilitatilor parentale; sa participe la sedintele de consiliere stabilite
In data de (...) copilul a fost transportat cu ambulanța la P. IV- S. D., fiind însoțit de către tată.
Desi tatal a fost de acord cu transferul copilului de la C. P. III la S. D., dand si o declaratie scrisa in acest sens, familia T. a manifestat din nou neincredere pe parcursul internarii in aceasta unitate sanitara, pe motivul ca ei nu pot supraveghea ce se intampla cu copilul si ca nu pot sta separati de acesta.
C. P. IV- S. D. este o unitate sanitara in care copii sunt internati fara parinti, acestora permitandu-li-se doar vizitarea copiilor.
În urma unei negocieri avute cu doamna dr. C. Culcițchi din cadrul clinicii P. IV- S. D., s-a hotărât ca vizitarea copilului de către părinți sa se faca în zilele de luni, miercuri și vineri, în intervalul orar13-13.30, vizite urmand a fi asistatede un reprezentant al D.G.A.S.P.C care sa acompanieze familia si sa medieze relatia parintilor cu personalul spitalului, lucru mentionat intr-o anexa a contractului cu familia pe care parintii au refuzat sa o semneze, pe motivul ca doresc sa supravegheze permanent copilul
In data de (...), a avut loc vizitarea copilului de către ambii părinți in unitatea sanitara. Pe parcursul vizitei, soții T., au manifestat o atitudine ostilă, numulțumită și acuzatoare atât față de serviciile medicale si personalul medical, in urma constatarii de catre parinti a faptului ca copilul tuseste.
In scrisoarea medicala de externare a copilului se precizeaza de altfel faptul ca in data de (...) a aparut la copil o tuse seaca, murmur vezicular usor inasprit interpretandu-se medical ca o bronsiolita acuta de debut.
În data de (...), D. a fost contactată de către cadrele medicale din pediatrie IV si li s-a adus la cunoștință faptul că părinții sunt în unitatea medicală si doresc externarea pe proprie răspundere a copilului, contrar indicatiilor medicale, fiind nemultumiti de faptul ca in cursul intenarii copilul a contactat o bronsiolita si tuseste. Reprezentanții D. s-au deplasat din nou la S. de C.-P. IV, cu scopul de a încerca responsabilizarea părinților și conștientizerea acestora asupra gravității deciziei pe care urmează să o pună în aplicare, însă fără succes.
Copilul T. K. a fost externat la cererea părinților, pe proprie răspundere contrar recomandărilor medicale și ale reprezentanților din cadrul D.G.A.S.P.C.
În scrisoarea medicală din cadrul Secției C.e- P. IV se specifică următorul diagnostic la externere:"; bronșiolită acută, rino faringită acută, enterocolită acută, hepatocitoliză de etipologie neprecizată, fractură coastăI stânga, anemie carențială, dificultăți de alimentație"; si se precizeaza importanta continuarii tratamentului bronsiolitei intr-un serviciu medical de specialitate.
Părinții au declarat că îl vor duce pe copil la un alt cadru medical/unitate medicala pentru un tratament medical adecvat, lucru care nu a fost pus in practica.
Reprezentantii D. au incercat toate demersurile in vederea unei bune colaborari cu parintii pentru constientizarea de catre acestia a nevoilor copilului si a factorilor ce pun in pericol sanatatea si dezvoltarea acestuia, insa toate demersurile D. au fost percepute de catre familie ca fiind intruzive si daunatoare vietii de familie.
S-a incercat sa se lucreze cu familia pe pentru ca aceasta sa preia efectuarea corecta a sarcinilor ce le revin vis a vis de ingrjirea bebelusului ofeindu-li-se parintilor posibilitatea mentinerii copilului in familie insa acest lucru s-a izbit de refuzul repetat al familiei de a ne amesteca in viata lor.
Consideram că starea de sănătate și siguranța copilului sunt puse în pericol avand in vedere varsta frageda a copilului. In ciuda intervenției și consilierii părinților, aceștia persistă într-un comportament inadecvat față de copil.
Nevoile de bază ale acestui copil, în special cele referitoare la hrana și siguranța lui sunt nesatisfăcute de către părinți din cauza lipsei unor abilități și răspunderi parentale adecvate. Părinții refuză colaborarea cu reprezentanții D.G.A.S.P.C și cu cadrele medicale manifestand o accentuata neincredere pe motivul ca ei sunt cei care trebuie sa decida vis-a vis de soarta copilului si nu institutiile. Parintii minimizeaza starea de sanatate a copilului, dovada in acest sens fiind externarile pe propria raspundere din unitatile sanitare in care copilul a fost internat, acest lucru ducand la un risc major in ceea ce priveste sănătatea, dezvoltarea si securitatea acestuia.
T. apreciază că se impune măsura plasamentului în regim de urgență cu respectarea dispozițiilor art.64 alin.3, art.89 alin.2 și art.94 alin.3 din L. nr.2., întrucât din înscrisurile depuse rezultă că există motive temeinice care să susțină existența unei situații de pericol iminent pentru copil, în primul rand în ce privește sănătatea și securitatea fizică a acestuia. Dovadă în acest sens sunt externările repetate ale minorului, pe răspunderea părinților, înainte de finalizarea tratamentului prescris de medici și înainte de vindecarea copilului, ceea ce a condus la alterarea continuă a stării lui de sănătate.
Se impune cu necesitate această măsură având în vedere că părinții, deși consiliați de personal de specialitate, persistă într-un comportament inadecvat față de minor, care este de natură să îi pună în pericol sănătatea, integritatea și dezvoltarea fizică .
Astfel, interesul părinților pentru sănătatea minorului este manifestat numai la nivel declarativ, fiind contrazis, așa cum s-a arătat anterior, de acțiunile lor în raport cu acesta, cu ignorarea tuturor propunerilor și sugestiilor făcute de asistenții sociali, aspecte ce conduc la concluzia că se justifică pe deplin măsura de protecție specială a plasamentului în regim de urgență la un asistent maternal..
Având în vedere toate aceste considerente , tribunalul, în temeiul art.56 lit.c, 58 al.1 lit.b, art.59, art.60-61 din L. nr.2. va admite cererea de ordonanță președințială formulată și va dispune stabilirea măsurii de protecție specială a plasamentului în regim de urgență la asistent maternal profesionist pentru minorul T. K. D., CNP 5. născut la data de (...) în mun. C.-N., jud. C., fiul lui T. F. și T. C. M..
Împ o tr iv a aces te i ord on anțe au decl ar at r ecurs, în ter men leg al, p âr âț ii T . F.
ș i T . C. M. , solicitând respingerea cererii de ordonanță președințială formulată de
D. G. de A. S. și P. C. C. și stabilirea domiciliului minorului T. K. D. la pârâții recurenți, în calitatea lor de părinți.
S-a invocat în motivarea recursului faptul că toate motivele invocate de D.
G. de A. S. și P. C. C. sunt formale, în realitate, actele medicale și celelalte demonstrând atașamentul și dorința recurenților, ca părinți, de a-și avea copilul aproape, fiind îndreptățiți să-i asigure acestuia un trai decent.
Recurenții doresc să își exprime regretul că din cauza lipsei de experiență și a presiunii reclamantei D. G. de A. S. și P. C. C. nu au reușit să ia cele mai bune decizii privind starea de sănătate a fiului lor, la momentul respectiv.
Recurenta lucrează ca șofer de taxi, iar veniturile sale lunare se încadrează între 2.000- 2.500 RON.
Recurenții se completează reciproc, pentru a asigura copilului un trai cât mai bun, iar când recurenta este la lucru, copilul este lăsat în grija temporară a soțului.
Amândoi recurenții își iubesc copilul, poate prea mult.
Recurenții doresc ca, copilul să stea lângă părinți, nedorind să resimtă efectele unei spitalizări îndelungate, nici recurenții, nici copilul.
Prin întâmpinarea formul ată în c auz ă, re cl aman ta D. G. de A. S. ș i P. C. C. asolicitat respingerea recursului ca nefondat și netemeinic, și menținerea sentinței recurate, cu motivarea că, în fapt, cazul minorului T. K. D., născut la (...), fiul recurenților, a intrat în evidența Direcției Generale de A. S. și P. C. C. în baza unei sesizări a S.ui C. de U. pentru C. C., unde copilul a fost adus în data de (...), pe motiv că părinții lui au auzit în urmă cu două săptămâni, pe partea stângă a toracelui, un fel de scârțâit, și au observat la copil o inflamație.
În urma evaluării copilului diagnosticul primit a fost următorul „fractură costală bilaterală, multiple fracturi costale vechi consolidate, fracturi costale VIII, X, XI, XII, stângă recentă - suspiciune de abuz";.
În plus, copilul era distrofic, și necesita spitalizarea într-o unitate de specialitate, însă mama acestuia s-a opus spitalizării și tratamentului medical.
În consecință, reclamanta apreciază că s-a impus, de urgență, luarea față de minor a măsurii plasamentului în regim de urgență la un asistent maternal profesionist.
Recursul este fondat în parte.
La termenul de judecată din data de (...) Curtea, din oficiu, în temeiul art. 306 alin. 2 C.pr.civ., raportat la principiul consacrat de L. nr. 2., acela al interesului superior al minorului, a invocat un motiv de recurs de ordine publică, și anume, omisiunea instanței de fond de a se pronunța cu privire la delegarea exercițiului drepturilor părintești cu privire la persoana și bunurile minorului.
Din întreaga economie a Legii nr. 2., actualizată, se desprinde ideea esențială conform căreia, orice măsuri s-ar dispune, în temeiul acestei legi, cu privire la un minor, acestea trebuie să se facă exclusiv în vederea interesului superior al minorului, ceea ce primează întotdeauna fiind interesul minorului și o bună protejare a bunurilor acestuia.
Astfel, art. 2 alin. 2 din această lege prevede că „Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părinților copilului, altor reprezentanți legali ai săi, precum și oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat în mod legal";.
A.. 3 al aceluiași articol prevede că indiferent de demersurile și deciziile care vor fi dispuse cu privire la un minor, ceea ce are prioritate întotdeauna este
„principiul interesului superior al copilului";, care va trebui să prevaleze „în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești";.
În același timp, art. 62 din aceeași lege, prevede următoarele:
„(1) Drepturile și obligațiile părintești față de copil se mențin pe toată durata măsurii plasamentului dispus de către comisia pentru protecția copilului.
(2) Drepturile și obligațiile părintești în situația copilului pentru care nu a putut fi instituită tutela și pentru care instanța a dispus măsura plasamentului sunt exercitate și, respectiv, îndeplinite, de către președintele consiliului județean, respectiv de către primarul sectorului municipiului B.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), părinții decăzuți din drepturile părintești, precum și cei cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părintești păstrează dreptul de a consimți la adopția copilului lor.
(4) Modalitatea de exercitare a drepturilor și de îndeplinire a obligațiilor părintești cu privire la persoană și la bunurile copilului aflat în situația prevăzută la art. 56 lit. c) și d) și, respectiv, la art. 56 lit. b) și e) se stabilește de către instanța judecătorească";.
Din modul în care este formulat aliniatul 4 al art. 62 din L. nr. 2., se desprinde concluzia evidentă că, stabilirea de către instanța judecătorească a modalității de exercitare a drepturilor și de îndeplinire a obligațiilor părintești cu privire la persoana și la bunurile unui copil aflat în una din situațiile expres prevăzute de art. 56 lit. b, c, d și e din aceeași lege, este imperativă și obligatorie.
În consecință, ori de câte ori este vorba despre un minor aflat în una din situațiile despre care face vorbire art. 56 lit. b, c, d și e din L. nr. 2., instanța este obligată, chiar și din oficiu, să se pronunțe asupra modalității de exercitare adrepturilor și de îndeplinire a obligațiilor părintești cu privire la persoana și la bunurile respectivului minor.
În speță, instanța de fond a omis să facă aplicarea în cauză a prevederilor art. 62 din L. nr. 2., omisiune care poate fi suplinită de instanța de recurs în condițiile art. 306 alin. 2 C.pr.civ.
Drept urmare, Curtea constată că strict în limitele motivului de recurs de ordine publică anterior menționat, recursul pârâților este fondat, impunându-se a fi admis doar în ceea ce privește motivul de recurs de ordine publică.
În ceea ce privește cererea formulată de pârâții recurenți prin memoriul de recurs, cerere care a fost formulată pentru prima dată doar în recurs, nefiind invocată nicăieri în fața primei instanțe, și prin care recurenții solicită ca domiciliul copilului să fie stabilit la domiciliul recurenților, Curtea constată că aceasta intră sub incidența excepției inadmisibilității, întemeiată pe dispozițiile art. 294 alin. 1 C.pr.civ., coroborat cu art. 316 C.pr.civ.
Prin urmare, Curtea, în privința acestei cereri noi formulate pentru prima dată prin recurs, urmează să admită excepția inadmisibilității, invocată din oficiu la termenul de judecată din (...).
În ceea ce privește restul motivelor de recurs, acestea, afirmativ, sunt de netemeinicie, însă, prin prisma art. 306 alin. 3 C.pr.civ., Curtea apreciază că motivele expuse în recursul pârâților pot fi circumscrise noțiunii de „. superior al copilului";, recurenții apreciind că este în interesul minorului să fie împreună cu părinții săi.
Analizând, prin prisma art. 3041 C.pr.civ., ansamblul probelor administrate atât în fața primei instanțe, cât și a instanței de recurs - plan de situație nr. 958/II/2/18/(...), întocmit de D. G. de A. S. și P. C. C. (f. 9-13 dosar fond), adresa nr. 29501/(...), emisă de C. Local al municipiului C.-N. - D. de A. S. și M., S. P. C., F. și D. C. (f. 21 dosar fond), biletele de ieșire din spital și scrisorile medicale aflate la filele 31-40 dosar fond -, Curtea constată că acest motiv din recursul pârâților este vădit nefondat, pentru motivele ce urmează a fi expuse: Reclamanta D. G. de A. S. și P. C. C. a fost sesizată cu privire la situația minorului T. K. D., fiul pârâților recurenți, născut la data de (...), de către S. C. de U. pentru C. C. În data de (...), copilul a fost adus de către pârâți pentru un consult medical la S. C. de U. pentru C. C., în urma evaluării copilului, diagnosticul stabilit fiind următorul: „fractură costală bilaterală, multiple vechi consolidate, fracturi costale VIII, X, XI, XII, stângă recente - suspiciune de abuz";. S-a recomandat internarea copilului, însă părinții nu au fost inițial de acord, mama motivând acest refuz prin aceea că este singura care are un loc de muncă și aduce venituri în casă, fiind angajată ca taximetrist, astfel încât poate rămâne în spital cu copilul doar pe timpul nopții, urmând ca pe timpul zilei în spital să rămână tatăl, lucru incomod pentru unitatea medicală. Ulterior, recurenții s-au răzgândit în ceea ce privește internarea copilului, acesta fiind internat împreună cu mama sa în C. de C. și O. P. C. Referitor la diagnosticul copilului, ambii părinți au declarat în scris că respectivele fracturi costale ar fi fost cauzate de faptul că la vârsta de 2 săptămâni copilul a alunecat pe marginea patului și a căzut pe spate, iar la vârsta de o lună, când a fost cântărit, a căzut de pe cântar, pe masă. O altă explicație oferită de către părinți este aceea că noaptea copilul doarme în același pat cu ei. Întrucât nu a fost efectuată o expertiză medico-legală, nu a fost eliberat niciun certificat medico-legal care să elucideze cauzele fracturilor. La internare copilul prezenta o stare generală influențată, plâns, stare de agitație, tumefiere, crepitații osoase la nivelul peretelui lateral hemitorace stâng, radiografia toracică efectuată evidențiind multiple fracturi costale bilateral, vechi, vindecate cu calus: arcuri posterioare drepte III, V, VI, VII, IX; arc posterior drept VI; arcuri posterioare stânga V, VI, VII, VIII, IX, X; arcuri laterale stânga III, IV; linie de fractură la nivelul coastelor VII, VIII, IX, X stâng, situate lateral toracic, posibil volet costal, edem al părților moi laterotoracic stâng. Datorită scaunelor moi, grunjoase, fără a se evidenția scaune cu elemente patologice sau microorganisme patogene, s-a produs transferul copilului la S. D. din cadrul S.ui pentru C. C., unde diagnosticul primit a fost „malnutriție gradul I; deficit latent de fier; diaree trenantă de etiologie neprecizată; fracturi costale multiple; purtător sănătos de stafilococ auriu hemolitic";. Constant, părinții s-au opus spitalizării minorului și acordării în favoarea acestuia a ajutorului medical absolut necesar pentru starea sa de sănătate precară. A fost sesizată și S. 1 de P., înregistrându-se un dosar penal pentru rele tratamente aplicate minorului, faptă prev. și ped. de art. 306 C., în prezent efectuându-se cercetări sub aspectul săvârșirii de către pârâți a acestei infracțiuni (f. 18 dosar fond). Toate aceste circumstanțe de fapt au format convingerea reclamantei că este necesară instituirea unei măsuri de protecție specială pentru copil. Din adresa nr. 29501/(...), emisă de C. Local al municipiului C.-N. - D. de A. S. și M., S. P. C., F. și D. C. (f. 21 dosar fond) rezultă faptul că securitatea și viața copilului sunt primejduite, pe de o parte, datorită abuzului la care este supus de către părinții săi, iar pe de altă parte, datorită faptului că îi este îngrădit dreptul la asistență și îngrijire medicală, prin nerespectarea de către părinți a indicațiilor medicale. Aceste indicații medicale impun internarea copilului într-o unitate medicală specializată, pentru recuperarea anemiei și distrofiei cu care se confruntă minorul. Aceeași adresă a relevat faptul că tatăl copilului este o persoană cu intelect limitat, care, pe de o parte, nu reușește să se impună în fața soției sale în ceea ce privește deciziile privind copilul, iar pe de altă parte, nu are abilitățile necesare creșterii și îngrijiri unui nou-născut. M. copilului lucrează, iar tatăl se ocupă de îngrijirea sugarului, acesta fiind nevoit să hrănească copilul pe ascuns, în lipsa mamei, sau după ce aceasta a adormit, deoarece sus numita refuză ideea ca sugarul să fie hrănit cu lapte praf. În opinia medicului de familie, copilul este abuzat de mama sa, la data vizitei în familie a acestui medic, (...), copilul prezentând o serie de echimoze, pe frunte și pe obraji. Concluziile acestei Comisii au fost în sensul că se impune urgentarea demersurilor în vederea instituirii unei măsuri de protecție în regim de urgență pentru minor. Rezultă, așadar, din ansamblul probelor administrate în cauză, că nu este în interesul superior al minorului de a fi lăsat pe mai departe în îngrijirea celor doi părinți ai săi, interesul superior al minorului reclamând cu necesitate luarea unei măsuri de protecția specială față de acesta, astfel încât, acestuia să i se poată acorda și îngrijirea medicală, într-o unitate medicală de specialitate, absolut necesară pentru supraviețuirea sa. Așa fiind, Curtea constată că motivele din recursul pârâților, prin care se invocă necesitatea lăsării copilului în grija lor, pentru că „îl iubesc poate prea mult";, este vădit nefondat, și urmează să fie respins ca atare. Pe cale de consecință, în temeiul tuturor considerentelor anterior expuse și a prevederilor art. 312 alin. 1 C.pr.civ., rap. la art. 306 alin. 2 C.pr.civ., Curtea va admite în parte recursul pârâților, strict în limitele motivului de recurs de ordine publică, conform dispozitivului prezentei decizii. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Admite în parte recursul declarat de pârâții T. F. și T. C. M., împotriva ordonanței președințiale numărul 351 din (...) a T. C., pronunțată în dosar numărul (...), pe care o modifică în parte, astfel: Deleagă exercițiul drepturilor părintești, cu privire la persoana minorului, în favoarea asistentului maternal desemnat, iar cu privire la bunurile minorului, în favoarea Președintelui C.ui Județean C. Menține restul dispozițiilor din sentința recurată. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 01 iunie 2012. PREȘEDINTE JUDECĂTORI I.-D. C. A.-A. P. C.-M. CONȚ A. A. M. GREFIER Red.CMC/dact.MS 3 ex./(...) Jud.fond: M.O.-S.
| ← Decizia civilă nr. 2566/2012, Curtea de Apel Cluj - Minori și... | Decizia civilă nr. 1263/2012, Curtea de Apel Cluj - Minori și... → |
|---|
