Decizia civilă nr. 3248/2012, Curtea de Apel Cluj - Minori și familie
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3248/R/2012
Ședința publică din data de 27 iunie 2012
I. constituită din:
PREȘEDINTE:
T. D. - președintele Secției I-a civilă
JUDECĂTORI:
M.-C. V.
A.-T. N.
G.:
M.-L. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul S. I., împotriva deciziei civile nr. 4. din 16 februarie 2012, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosar nr. (...) privind și pe reclamanta H. T.-M., precum și pe pârâții H. M., H. M. jr., H. G., H. I., H. V., B. M., S. M., T. I. și H. M., având ca obiect partaj bunuri comune - lichidarea regimului matrimonial.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul pârâtului- recurent S. I., avocat M. G.-D. și reprezentanta reclamantei-intimate H. T.-
M., avocat Ș. A., lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 21 iunie 2012, reclamanta-intimată a depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare prin care se solicită respingerea recursului ca nefondat. P. mențiunii de pe întâmpinare, aceasta a fost comunicată reprezentantului pârâtului-recurent la data de 20 iunie 2012.
La termenul de azi, reprezentantul pârâtului-recurent depune la dosar delegația de reprezentare, chitanța prin care se face dovada achitării onorariului avocațial, și originalul cererii de amânare ce a fost trimisă prin fax la data de 29 mai 2012, la care a fost anexat timbrajul aferent recursului, conform mențiunilor din citație.
Recursul este legal timbrat cu 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,30 lei timbru judiciar.
Reprezentantul pârâtului-recurent învederează instanței faptul că procedura de citare cu intimata T. I. nu este legal îndeplinită întrucât a fost citată prin afișare și nu apare motivul afișării, iar pe citație este menționat numele de T. în loc de T..
Reprezentanta reclamantei-intimate apreciază că este îndeplinită procedura de citare cu această intimată, conform prevederilor art. 88 alin. 2
Cod procedură civilă, astfel că se poate trece la soluționarea cauzei.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat,
Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul pârâtului-recurent susține recursul așa cum a fost formulat în scris, solicită admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și pe cale de consecință să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare T. M.. Apreciază că instanța de apel, în rejudecare a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului. Aceasta nu a respectat îndrumările date de instanța de casare, iar cererile în probațiune pe care le-a formulat au fost ilegal respinse. De asemenea instanța de apel nu a analizat problema expertizelor și a contraexpertizelor și modul în care s-au efectuat și adoptat de către instanță, calculul eronat al sultelor făcut de instanță și nu de expert. Nu s-a analizat nici problema valorii bunurilor imobile și mobile la momentul de față, precum și efectuarea loturilor de către un expert. F. de loturi este o operațiune care ține de o cerere de partaj formulată atât de pârât cât și de reclamantă, iar aceasta nu trebuie să fie expresă. Propunerile de partaj în situația dată trebuie făcute de un expert, iar nu de părți, urmând ca instanța să adopte una din ele, cu respectarea prevederilor art. 6739 Cod procedură civilă. Față de aceste aspecte, apreciază că se impune admiterea recursului așa cum a fost formulat fără cheltuieli de judecată. Reprezentanta reclamantei-intimate susține întâmpinarea depusă la dosar, solicită respingerea recursului și în consecință menținerea în totalitate a dispozițiilor încheierii de admitere în principiu din data de 20 octombrie 2005 a Judecătoriei Sighetu Marmației precum și dispozițiile deciziei civile nr. 4. din 16 februarie 2012 a T. M. ca fiind legale și temeinice, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 2320 lei, conform notei de cheltuieli și a chitanțelor depuse la dosar. I. de apel a avut în vedere îndrumările deciziei de casare, și conform acestuia a analizat și argumentat punctual și în concret fiecare motiv de apel. Din punctul său de vedere hotărârea instanței de apel este legală și temeinică, neexistând nici un motiv de casare a acesteia în înțelesul prevederilor art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă. Prin recursul de față, pârâtul nu face altceva decât să reia toate apărările invocate în fața instanței de apel, care au fost analizate amplu și argumentat. Trebuie reținut de asemenea că cererile în probațiune care au fost formulate de pârât în fața instanței de apel nu au fost conforme cu prevederile art. 287 alin. 1 și 3 Cod procedură civilă, neindicându-se în mod concret probele testimoniale și teza probatorie a acestora. De asemenea pârâtul nu a indicat aspectele concrete care puteau fi lămurite prin administrarea probei cu expertiza, astfel că raportat la aceste împrejurări, instanța de apel a făcut în mod corect aplicabilitatea prevederilor art. 129 pct. 51 Cod procedură civilă, potrivit cărora, în căile de atac, părțile nu pot invoca omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii. A. în vedere că pârâtul prin cererile formulate în sensul efectuării de noi expertize, motivat de faptul că prețurile în prezent nu mai corespund realității, și că de la data promovării procesului bunurile au înregistrat o anumită uzură, duce cu certitudine la concluzia că pârâtul-recurent urmărește prelungirea obligației pe care o are de a achita o anumită sultă de bani reclamantei, exercitându-și totodată drepturile procesuale cu încălcarea prevederilor art. 723 Cod procedură civilă. Faptul că bunurile au suferit o anumită uzură nu este imputabil reclamantei- intimate de vreme ce acestea se află în posesia pârâtului. A. în vedere aceste considerente, solicită respingerea recursului ca nefondat și obligareapârâtului-recurent la plata cheltuielilor de judecată conform notei de cheltuieli depuse la dosar. În replică, reprezentantul pârâtului-recurent arată că nu există o încălcare a prevederilor art. 723 Cod procedură civilă, de vreme ce legea îi permite declararea apelului. C U R T E A Prin sentința civilă nr. 2626/(...) a Judecătoriei Sighetu Marmației a fost admisă în parte acțiunea civilă înaintată de reclamanta H. T. M. împotriva pârâțilo: S. I., H. M., H. G., H. M., S. M., H. I., H. M., H. V., T. I., B. M. și în consecință: s-a stabilit că părțile respectiv reclamanta și pârâtul S. I. sub durata căsătoriei lor au dobândit următoarele bunuri: casa situată în com.R. nr.447 compusă din parter și mansardă,aflat pe terenul tatălui pârâtului S. V., casa situată în satul T. Mic nr.30 situată pe terenul pârâților 2-11 conform titlului de proprietate 6. februarie 2002, un colțar, frigider „Arctic";, douăperdele, trei covoare și mochetă (mansardă), aparat de debitat materiallemnos, flex, aparat de sudură, betonieră, scîndură de brad 4 mc, aspirator „Philips";, bicicletă, fier de călcat „., aragaz marca ";Samus";, cuptor cu microunde „Ignis";, aparat telefon marca „Freestyle";, ventilator „Asta";, tv color Nokia, 3000 USD din vânzarea unui autoturism, 108 buc ovine și 80 miei, telefon mobil „Motorola";, măsuță rotundă, masă de culoare albă, antenă parabolică, masă de călcat, cuvertură maro din păr de cămilă. Cu privire la aceste bunuri reclamanta și pârâtul S. I. sunt coproprietari în cota de câte 1/2 părți. S-a constatat că reclamanta a renunțat la cererea privind dobândirea unui drept de creanță în valoare de 35.000.000 lei.S-a constatat că sunt bunuri proprii a reclamantei:2 butelii de aragaz, 2 cergi, mobilă de sufragerie(dulap haine,vitrină,o măsuță cu 2 scaune), un covor de iută, 1 plapumă + 4 perne, garnitură de pat maro, saltea albastră, set farfurii, sobiță metal, masă de sufragerie. S-a atribuit în natură pârâtului casa din R. cu nr. 447 cu o valoare de 256.079,83 lei și casa din T. Mic nr. 30 cu o valoare de 40.205 lei.S-a atribuit în natură pârâtului următoarele bunuri mobile:un colțar cu o valoare de 400 lei, frigider „Arctic"; cu o valoare de 200 lei, două perdele cu o valoare de 40 lei, trei covoare și mochetă(mansardă) cu o valoare de 400 lei, aparat de debitat material lemnos cu o valoare de 80 lei, flex cu o valoare de 70 lei, aparat de sudură cu o valoare de 150 lei, scîndură de brad 4 mc cu o valoare de 1000 lei, tv color Nokia cu o valoare de 700 lei, 3000 USD din vânzarea unui autoturism cu o valoare de 8636 lei, 108 buc. ovine și 80 miei cu o valoare de 28800 lei, telefon mobil „Motorola"; cu o valoare de 100 lei, măsuță rotundă cu o valoare de 20 lei, masă de culoare albă cu o valoare de 80 lei, antenă parabolică cu o valoare de 100 lei, cuvertură maro din păr decămilă cu o valoare de 100 lei. Pârâtul a plătit reclamantei sultă în cuantum de 168.110,464 lei .S-a atribuit reclamantei următoarele bunuri mobile:aspirator „Philips"; cu o valoare de 500 lei, bicicletă cu o valoare de 150 lei3.fier de călcat „. cu o valoare de 60 lei, aragaz marca";Samus"; cu o valoare de 300 lei, cuptor cu microunde „Ignis"; cu o valoare de 180 lei, aparat telefon marca „Freestyle"; cu o valoare de 40 lei, ventilator „Astra"; cu o valoare de 30 lei, antenă parabolică cu o valoare de 100 lei, masă de călcat cu o valoare de 30 lei. Reclamanta a primit sultă de la pârât în cuantum de 168.110,464 lei.Afost obligat pârâtul să plătească reclamantei 275 lei cheltuieli de judecată,rezultate în urma compensării cheltuielilor. Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că reclamanta și pârâtul S. I. au fost căsătoriți în perioada 15 iulie 1995 - 18 decembrie 2003 când prin sentința civilă nr. 3635 din 18 decembrie 2003 a Judecătoriei Sighetu Marmației s-a dispus desfacerea căsătoriei. Sub durata căsătoriei părților s-au edificat imobilele din comuna R. nr. 447 și din T. Mic nr. 30. În privința terenurilor pe care se află aceste case, este de remarcat că imobilul din R. nr. 447 este situat pe un teren dobândit de tatăl pârâtului S. I. respectiv S. V. conform contractului încheiat la 26 martie 1990 de la martorul R. A., iar imobilul din satul T. Mic este situat pe un teren cuprins în titlu de proprietate 6. februarie 2002. Din probele testimoniale administrate rezultă că atât părinții reclamantei cât și a pârâtului au contribuit la ridicarea construcțiilor, însă acest ajutor se încadrează într-un mod familial în care părinții sprijină copii. Față de această situație printr-o expertiză tehnică au fost identificate terenurile care nu s-au dobândit prin contribuția părților, iar apoi cele două construcții care formează bun comun al soților. În măsura în care din bonurile de achiziții de materiale rezultă că au fost dobândite și după 18 decembrie 2003 se vor evidenția pentru a fi scăzute de la partaj. În privința bunurilor mobile, cele descrise în dispozitiv, au fost recunoscute și dovedite prin declarațiile martorilor. Din inventarul de la fila 27 a rezultat că o parte din bunurile mobile trecute în acțiune formează proprietatea P. G.- C. P. de sub M. În privința animalelor trecute în acțiune acestea au fost dobândite de părți și înstrăinate de pârât conform declarațiilor martorilor R. A., G. A., G. E. și L. M. Din factura de la fila 217 a rezultat că s-a dobândit un TV Nokia sub dorata căsătoriei, tot astfel s-a dobândit și o betonieră. Din actul de la fila 218 rezultă că părțile au dobândit și un frigider „Arctic"; iar din declarația martorei C. G. a rezultat că s-a cumpărat un colțar dublu din Bistrița. Din acțiunea reconvențională au fost recunoscute o parte din bunurile mobile. Părțile au recunoscut că a fost înstrăinat un autoturism cu 3.000 USD doar cu privire la modul de cheltuire a sumei au păreri potrivnice. Pârâtul nu a dovedit caracterul de bun propriu a celorlalte bunuri mobile ce le-a indicat în acțiunea reconvențională. Reclamanta a renunțat prin concluziile scrise de a mai solicita stabilirea unui drept de creanță în valoare de 35.000.000 lei. În vederea stabilirii bunurilor comune și a contribuției părților la dobândirea lor, instanța a pronunțat încheiere de admitere în principiu la 20 octombrie 2005. Prin această încheiere s-a dispus efectuarea unei expertize topografice pentru identificarea terenurilor în litigiu, pe care se află casele din R. și T. construite de părți, expertiză în construcții și expertiză merceologică pentru evaluarea bunurilor mobile. În ce privește construcțiile, în cauză s-au efectuat două expertize, una de către experta V. E. și o contraexpertiză de către experta B. Z., instanțaprevalându-se de cea efectuată de primul expert, care a răspuns întrutotul obiectivelor stabilite prin încheierea de admitere în principiu. În cauză s-a efectuat o expertiză de evaluare a bunurilor mobile și una topografică. I. a motivat introducerea în cauză a pârâților de rândul 2-11 prin aceea că în ce privește construcțiile acestea au fost edificate pe terenul proprietatea antecesorilor pârâtului și de faptul că majoritatea bunurilor mobile se află la pârât. Reclamantei i s-au atribuit doar bunurile mobile aflate în locuința sa din R., pentru diferența de valoare urmând să primească sultă. Prin decizia civilă nr. 4./(...) a T. M. a fost respins ca nefondat apelul declarat de către apelantul-pârât S. I., împotriva încheierii de admitere în principiu din 20 octombrie 2005 și împotriva sentinței civile nr. 2626/(...) a Judecătoriei Sighetu Marmației, apelantul S. I. a fost obligat la plata către intimata H. T. M. a sumei de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel. Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că din îndrumarul deciziei de casare nr. 2935/R/(...), pronunțată de Curtea de A. C. în dosarul nr. (...) rezultă că s-a trimis cauza în rejudecare în apel pentru nemotivarea corespunzătoare a deciziei nr. 87/A/(...), cu îndrumarul ca, în rejudecare, instanța de apel să analizeze și să răspundă motivat tuturor motivelor de apel. Examinând dispozițiile art. 297 alin.1 Cod procedură civilă instanța a reținut concluzia potrivit căreia, soluția de desființare (anulare) a hotărârii atacate și de trimitere a cauzei spre rejudecare instanței de fond, este limitată în mod expres, la două situații, respectiv, atunci când prima instanță nu a intrat în cercetarea fondului și când partea nu a fost legal citată or, în speță, prima instanță a procedat la analiza fondului cauzei, rezultând că cele două condiții nu se regăsesc în cauză. Deși apelantul-pârât a menționat, chiar și în prezentul ciclu procesual, în subsidiar, solicitarea administrării unor probe în apel, nu s-a prezentat în fața instanței de apel în vederea formulării acestor cereri în probațiune în concret, cu respectarea dispozițiilor Codului de procedură civilă, iar reprezentantul apelantului-pârât a formulat un număr foarte mare de cereri de amânare: filele 13, 36, 52, 88, 112, 129, 160, 170 din dosar în apel. C. în probațiune menționate în scriptul depus la fila 35, fiind formulate de maniera: suplimentarea probei testimoniale „date fiind unele aspecte nelămurite"; și respectiv proba cu expertize, bunurile „trebuind reevaluate";, nu puteau fi soluționate de instanța de apel în lipsa apelantului și a reprezentantului acestuia. Sunt de remarcat și dispozițiile art. 129 pct.5 indice 1 Cod procedură civilă, care arată că părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii. Astfel, în ceea ce privește critica referitoare la administrarea probei cu expertiza tehnică judiciară: În dosarul Judecătoriei Sighetu Marmației nr. (...), în încheierea ședinței publice din (...), s-a consemnat că reprezentantul pârâtului nu solicită o nouă expertiză. Raportat la concluziile expertizelor efectuate, prima instanță, având datele tehnice, în mod corect a considerat că nu se impune completarea expertizelor și a procedat la sistarea stării de indiviziune conform dispozițiilor art. 673 indice 1 și următoarele Cod procedură civilă. Cererea de recuzare a expertului B. Z. a fost formulată de intimata H. T. M. și nu de către apelant. Intimata ar fi avut eventual interes în a critica aspectele vizând această problemă, însă intimata nu a atacat hotărârile. Din scriptul de la pagina 717 rezultă că pârâtul a acceptat încheierea de admitere în principiu, din moment ce a solicitat a se face propuneri de partaj ținându-se seama de încheierea de admitere în principiu. La pronunțarea soluției, prima instanță a avut în vedere cererile părților, înscrisurile depuse la dosar, depozițiile martorilor M. V., S. M., L. L., S. V., H. I., H. M., S. I., H. M., H. I., B. M., R. A., G. A., M. D., C. G., H. C., S. I., G. E., H. I., L. M., M. G., G. I. Din probele administrate, a rezultat că imobilele supuse partajului și bunurile mobile au fost dobândite și realizate sub durata căsătoriei soților. Poziția procesuală a pârâtului exprimată în sensul eliminării tuturor bunurilor de la partajare, invocând fie apartenența acestora la parohia unde a slujit, fie a părinților săi, cât și dobândirea materialelor de construcție ca ajutor în urma inundațiilor nu a fost confirmată de ansamblul probator administrat care a fost în mod corect interpretat de prima instanță. Cu privire la actul sub semnătură privată având ca obiect terenul pe care este edificată casa de la T. Mic str. Bongaz nr. 30, instanța a reținut declarația martorului R. A., care arată în mod expres faptul că acesta în cursul anului 2001, a donat părților terenul în discuție. Pârâtul nu a negat edificarea construcțiilor ca fiind realizate în timpul căsătoriei. Din probele administrate, depozițiile martorilor G. E., M. D., G. A., a rezultat că imobilele-case situate în R., str. Surdic nr. 542 (447) și T. Mic nr. 30 au fost edificate de soți în timpul căsătoriei, aceștia fiind ajutați de părinții și fratele intimatei H. T. M. În ceea ce privește susținerile vizând donația adresată P. G.-C. P. de sub M., acea sumă nu putea fi folosită în scopurile indicate de pârât, fiind donată pentru construcția unei biserici, P. G.-C. P. de sub M. Bunurile mobile indicate de pârât prin inventar, ca făcând parte din proprietatea P. G.-C. P. de sub M., nu au putut fi achiziționate din suma primită cu titlu de donație. Raportul privind cheltuielile efectuate pentru amenajarea apartamentului proprietatea P. G.-C. P. de sub M. este întocmit și semnat de pârât. Din declarațiile martorilor audiați a rezultat că suma de 3000 USD provenită din vânzarea autoturismului marca Audi a fost folosită de pârât în scop personal. În ceea ce privește cele 108 ovine și 80 de miei, acestea au fost cumpărate sub durata căsătoriei, aspect confirmat de declarațiile martorilor audiați în cauză: G. E., M. D. și G. A.. Prima instanță a audiat un număr de 21 de martori, a administrat proba cu expertizele tehnice judiciare de identificare și evaluare a bunurilorsupuse împărțelii, statuând asupra bunurilor ce au fost dobândite de părți sub durata căsătoriei, a cotei de contribuție a părților, precum și a modalității de ieșire din indiviziune, în conformitate cu dispozițiile art. 673 indice 1 și următoarele Cod procedură civilă. A.antul nu a precizat în concret, ce probe nu au fost administrate, ce probe consideră că mai sunt necesare a fi administrate, utilizând, în al treilea ciclu procesual, exprimarea „unele aspecte nelămurite"; și solicitând audierea unor martori fără a le indica numele, adresele și teza probatorie și aceasta în contextul unor cereri de amânare repetate, în al treilea ciclu procesual pe parcursul a doi ani de zile. Cu privire la critica referitoare la neînțelegerea din partea apelantului a calității procesuale a pârâților „. I. și alții";, aceste persoane au fost chemate în judecată pentru opozabilitatea hotărârii, din actele depuse la dosar rezultând că sunt proprietari ai terenurilor pe care cei doi soți, sub durata căsătoriei, au edificat construcțiile supuse partajului, construcții edificate cu acordul acestora, aceștia neinvocând vreun drept de accesiune asupra construcțiilor, împrejurare în care, în mod corect prima instanță a constatat dreptul de proprietate al soților asupra construcțiilor edificate sub durata căsătoriei. Din probele administrate: declarații de martori, autorizații de construcție, s-a dovedit că aceste construcții au fost edificate de cei doi soți, cu ajutorul părinților acestora, instanța de fond remarcând în mod corect că ajutorul părinților se încadrează în firescul modului în care părinții își ajută copiii. I. de fond a atribuit ambele case apelantului, acestea fiind edificate pe terenul rudelor acestuia iar intimata a fost de acord cu această modalitate de partajare. În această situație, la stabilirea modalității de partaj, instanța nu a avut de întâmpinat dificultăți de calcul și prin urmare nu se impunea completarea lucrărilor de expertiză. În ceea ce privește bunurile mobile, din expertiza de evaluare și identificare, precum și din depozițiile martorilor (C. Gavrilă, G. E., L. L.), instanța a reținut în mod corect aspectele constatate. În fața instanței de fond s-a administrat un amplu probator ce a fost avut în vedere de prima instanță, probator care a vizat calitatea de bunuri comune ale celor două părți, cât și componența masei supuse partajului. În fața primei instanțe, apelantul nu a formulat nicio cerere privind formarea de loturi. N. în motivele de apel apelantul nu a formulat propuneri de partajare, intenția apelantului fiind doar aceea de trimitere a cauzei primei instanțe în vederea unei noi judecăți. Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul Ș. I., solicitândinstanței casarea hotărârii și pe cale de consecință, trimiterea cauzei spre rejudecare T. M.. În motivarea recursului pârâtul a arătat că instanța de apel a nesocotit a doua oară îndrumarul dat de către Curtea de A. C. și a respins apelul cu o motivare, care preia expresii din decizia civilă nr. 87/(...), neobservând cererile formulate în apel pe parcursul tuturor ciclurilor procesuale ale cauzei. Față de această situație, recurentul a apreciat că tribunalul a soluționat apelul fără a cerceta fondul acestuia. În prima instanță anterior pronunțării încheierii de admitere în principiu, pârâtul a solicitat suplimentarea probatoriului testimonial, însă această cerere a fost nelegal respinsă, deși existau contradicții majore între declarațiile martorilor. În apel, prin memoriu depus la termenul din (...) pârâtul a arătat pe larg care este raționamentul pentru care se impunea administrarea de noi probe testimoniale cât și expertiza și acel înscris nu a fost avut în vedere de instanță, pârâtul nefiind obligat să reitereze acele cereri în faza procesuală a rejudecării apelului. Anterior pronunțării deciziei recurate, la termenul de judecată din 24 iunie 2010, pârâtul a depus o completare a motivelor de apel, susținând motivul principal de apel de desființare a hotărârii primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare, însă prin același înscris a dezvoltat și varianta subsidiară a apelului, solicitând completarea probațiunii cu martori și expertize. În ceea ce privește memoriul din 24 iunie 2010, s-a precizat pe larg care este teza probatorie pe care încearcă să o dovedească, mai ales în ceea ce privește administrarea probei cu expertiza care se impunea, deoarece au trecut mai bine de 5 ani de la efectuarea expertizelor, iar valorile de circulație ale bunurilor nu mai sunt de actualitate, mai ales că partajul referitor la bunurile imobile nu se face în natură. În acest interval de timp valorile de piață s-au modificat simțitor, însă instanța va trebui să țină seama și de uzura anumitor bunuri care a survenit inevitabil prin trecerea timpului. În ședința publică din (...) instanța de apel a pus în discuție probațiunea și văzând că se trece peste aspectul principal a apelului, pârâtul a formulat și oral cerere în probațiune, cu motivarea corespunzătoare pentru fiecare probă, dar tribunalul a respins cererile în probațiune și a respins apelul pârâtului. Pârâtul a arătat că nu a acceptat dispozitivul încheierii de admitere în principiu și de aceea a formulat apel împotriva acesteia, iar faptul că a participat în continuare la proces în calitate de pârât, nu conduce la ideea că a și acceptat această încheiere. Problema expertizelor și a contraexpertizelor, precum și modul efectuării acestora, calculul eronat al sultelor făcute de instanță și nu de către expert nu a fost analizat deloc de către tribunal, precum și problema valorilor bunurilor imobile și mobile în momentul de față și efectuarea de loturi de către expert. Formularea de loturi este o operațiune ce ține de o cerere de partaj, însă ea nu trebuie să fie expresă. Dar este de observat că pârâtul nu s-a opus cererii de partaj cu anumite excepții, iar propunerile de partaj în situația dată trebuiau făcute de un expert și nu de părți, urmând ca instanța să aleagă o variantă din ele prezentate de expert cu respectarea dispozițiilor art. 6739 Cod proc.civ. Prin întâmpinare intimata H. T. M. a solicitat respingerea recursului canefondat, cu cheltuieli de judecată. În motivarea întâmpinării a arătat că susținerile pârâtului sunt nefondate. I. de apel a analizat toate memoriile de apel și a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 297 alin. 1 Cod proc.civ., potrivit cărora s- ar impune desființarea încheierii de admitere în principiu, cât și a sentinței de fond, cu trimiterea cauzei spre rejudecare. C. în probațiune formulate de apelant în fața instanței de apel nu au fost conforme cu dispozițiile art. 287 alin. 1 și 3 Cod proc.civ., neindicându-se în mod concret proba testimonială și teza probatorie a acesteia, situație în care sunt aplicabile dispozițiile art. 129 pct. 51 Cod proc.civ. În opinia intimatei, recurentul nu face altceva decât să-și exercite drepturile procesuale cu rea credință, încălcând astfel prevederile art. 723 Cod proc.civ. Examinând decizia recurată prin prisma motivelor de recurs invocatecurtea reține următoarele: I. de apel constată prin decizia pronunțată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 297 C. pentru a adopta soluția de casare și trimitere a cauzei spre rejudecare, deoarece părțile au fost legal citate și instanța prin considerentele depuse s-a pronunțat asupra fondului cauzei. Verificând temeiul de drept invocat în apelul depus, curtea constată că dispozițiile legale invocate au fost art. 297 C. precum și art. 69 al. 2 C., însă în motivele de apel pârâtul S. I. a dezvoltat critici referitoare la modul defectuos în care instanța de fond a administrat și interpretat probațiunea în această cauză. Astfel s-a arătat că unele depoziții de martori nu au fost luate în considerare, nemotivat, alte depoziții testimoniale au fost luate în considerare deși veneau în contradicție cu înscrisuri depuse sau au fost incluse la partaj o serie de lucrări efectuate de pârât după desfacerea căsătoriei, etc. Apoi în memoriu de apel pârâtul a criticat modul defectuos în care instanța de fond a înlăturat contraexpertiza încuviințată la cererea recurentului cât și modalitatea de soluționare a cererii de recuzare a expertului. În ipoteza în care instanța de apel aprecia că nu se impune casarea cu trimitere spre rejudecare, pentru că prima instanță a analizat fondul cauzei, din criticile formulate de apelant rezulta cu necesitate suplimentarea probațiunii în apel, pentru următoarele considerente: În cauză a fost efectuată, în primă instanță, o expertiză în specialitatea construcții de către ing. V. E. (f.432). Pârâtul S. I. a formulat obiecțiuni împotriva acestei lucrări de specialitate și instanța apreciind că sunt întemeiate a încuviințat aceste obiecțiuni în temeiul art. 212 C. Din această dispoziție a instanței rezultă că prima expertiză nu a fost lămuritoare și se impunea cu necesitate efectuarea unei contraexpertize. Contraexpertiza a fost efectuată de către ing. B. Z. și reclamanta a formulat obiecțiuni, care au fost respinse de către prima instanță, în ședința publică din 0(...) și s-a revenit cu adresă la doamna expert B. Z. pentru a propune modalități de partajare a bunurilor mobile și imobile. Reclamanta a formulat cerere de recuzare a doamnei expert B. Z., iar instanța la termenul de judecată din (...) a revenit asupra probei cu expertiza vizând variantele de partajare, încuviințată la termenul anterior și a apreciat că este lipsită de obiect cererea de recuzare. Această modalitate de soluționare a cererii de recuzare a expertei precum și lipsirea de eficiență a contraexpertizei, nemotivată de instanța de fond au fost criticate de către pârât în memoriul de apel. Contrar celor susținute în decizia pronunțată în apel în rejudecare, pârâtul recurent S. I. are interes în ceea ce privește modul de soluționare a cererii de recuzare a expertului deoarece este parte în proces și orice dispoziție a primei instanțe poate fi criticată în apel. Contraexpertiza a fost încuviințată la cererea recurentului, ceea ce denotă că acesta avea un interes legitim în soluționarea cererii de recuzare, chiar dacă nu a formulat el cererea. De fapt, pârâtul critică modul de soluționare a cererii de recuzare, respectiv încălcarea dispozițiilor art. 204 C. întrucât nu s-a citat expertul și părțile și nu s-a verificat dacă cererea a fost făcută în termen. Modul de soluționare a unei cereri de recuzare nu poate fi făcută numai odată cu fondul, după cum rezultă din dispozițiile art. 34 C., pârâtul formulând această critică în apel. Așadar curtea constată că această critică nu a fost analizată în apel, instanța apreciind în mod greșit că este lipsită de interes această critică. Deși pârâtul a criticat faptul că nelegal nu s-a ținut seama de contraexpertiza încuviințată, instanța de apel nu face nicio referire în considerentele deciziei recurate. Prin urmare curtea constată că deși în decizia de casare instanța de recurs a reiterat și motivele de a mai sus expuse instanța de apel nu le-a analizat, nesocotind dispozițiile art. 315 C. A. în vedere aceste incidente procesuale, curtea constată că instanța de apel trebuie să se pronunțe asupra modului de soluționare a cererii de recuzare a expertei și în funcție de soluția pronunțată are posibilitatea să valorifice contraexpertiza efectuată de prima instanță sau să dispună în apel suplimentarea probațiunii și efectuarea unei noi contraexpertize în construcții. Curtea constată că instanța de apel a nu a clarificat cauza sub toate aspectele nu a stabilit dacă construcțiile care fac obiectul partajului au fost finalizate anterior desfacerii căsătoriei sau pârâtul a efectuat unele lucrări de construire și finisare după desfacerea căsătoriei deși aceste critici se regăsesc în memoriul de apel(f. 36-37-dosar (...) nu au fost analizate. Pentru aceste considerente, curtea în temeiul art. 312 al. 3 și 5 C. va dispune casa decizia pronunțată în apel și trimite cauza spre rejudecarea apelului declarat de pârât aceleași instanțe, Tribunalul Maramureș. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Admite recursul declarat de pârâtul S. I. împotriva sentinței civile nr. 4. din 16 februarie 2012 a T. M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o casează și trimite cauza spre rejudecarea apelului declarat de pârât aceleași instanțe, Tribunalul Maramureș. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 27 iunie 2012. PREȘEDINTE JUDECĂTORI T. D. M.-C. V. A.-T. N. CO semnează vicepreședinte CO semnează vicepreședinte Curte de A. C. Curte de A. C. D.-L. B. D.-L. B. G. M. T. CO semnează prim grefier M.LENA T. Red. A.T.N. dact. GC 3 ex/(...) Jud. apel: D.Țiplea, D.M.H.
| ← Decizia civilă nr. 523/2012, Curtea de Apel Cluj - Minori și... | Decizia civilă nr. 519/2012, Curtea de Apel Cluj - Minori și... → |
|---|
