Decizia civilă nr. 4562/2012, Curtea de Apel Cluj - Minori și familie
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...) Cod operator 8428
DECIZIA CIVILĂ NR. 4562/R/2012
Ședința publică din 02 noiembrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : A.-A. P.
J.ECĂTORI : C.-M. CONȚ
I.-D. C.
G. : A.-A. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul B. G., împotriva deciziei civile nr. 1. din (...) a T.ui M. pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe reclamanta intimată B. F.-I., având ca obiect partaj bunuri comune/. regimului matrimonial.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentantul reclamantei intimate, domnul avocat P.-C. L., cu împuternicire avocațială de reprezentare la f. 18 din dosar, lipsă fiind părțile personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat de pârâtul B. G. a fost introdus și motivat în termen legal, a fost comunicat părții adverse și nu a fost legal timbrat la data înregistrării cererii de recurs.
S-a făcut referatul cauzei după care reprezentantul reclamantei intimate arată că în această dimineață l-a văzut în sala de judecată pe reprezentantul pârâtului recurent, motiv pentru care, solicită lăsarea cauzei la a doua strigare.
Curtea lasă cauza la a doua strigare, pentru a da reprezentantului pârâtului recurent posibilitatea de a se prezenta la dezbateri.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal se prezintă reprezentantul pârâtului recurent, domnul avocat D. C., care depune la dosar împuternicirea avocațială pentru susținerea recursului și reprezentantul recla-mantei intimate, domnul avocat P.-C. L., cu împuternicire avocațială de reprezentare la f. 18 din dosar, lipsă fiind părțile personal.
Curtea constată că la data de (...) a fost înregistrat la dosar plicul expediat prin poștă de pârâtul recurent, prin care acesta a depus la dosar chitanța care atestă plata taxei judiciare de timbru pentru recurs în cuantum de 840,70 lei (f.
10) și timbre judiciare pentru recurs în valoare de 0,60 lei (f. 10 verso).
Curtea constată că recursul declarat de pârâtul B. G. a fost redactat prin intermediul doamnei avocat D. L., care a fost angajată de recurent doar pentru redactarea recursului, așa cum rezultă din împuternicirea avocațială care se află la f. 6 din dosar.
Reprezentantul pârâtului recurent depune la dosar timbre judiciare pentru recurs în valoare de 4,5 lei.
Curtea constată că recursul este legal timbrat.
De asemenea, Curtea constată că la data de (...), pârâtul recurent, prin intermediul domnului avocat D. C. a înregistrat la dosar un înscris întitulat "Note de ședință";, în 2 exemplare, prin care invocă nulitatea sentinței civile nr. 429/(...) a J.ecătoriei D. pentru nesemnarea acesteia de către grefier, din care un exemplar se comunică reprezentantului reclamantei intimate.
Totodată, Curtea constată că la data de (...), a fost înregistrată la dosar o întâmpinare, în 2 exemplare, care a fost formulată și expediată prin poștă de reclamanta intimată, prin intermediul domnului avocat P.-C. L., prin care se solicită respingerea recursului declarat de pârât ca fiind neîntemeiat și menținerea ca fiind temeinică și legală a hotărârii primei instanțe, din care un exemplar se comunică reprezentantului pârâtului recurent.
Reprezentanții părților arată că nu au de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 137 alin. 1 C. coroborat cu art. 299 C. raportat la art. 282 C. invocă excepția inadmisibilității criticilor din memoriul de recurs, formulate direct împotriva sentinței pronunțată de către instanța de fond și, totodată, invocă excepția inadmisibilității motivelor de recurs care vizează reaprecierea stării de fapt prin reanalizarea probatoriului administrat în cauză, având în vedere că dispozițiile art. 304 pct. 10 și 11 C. au fost abrogate prin art. I pct. 1111 și pct. 112 din O.U.G. nr. 138/2000. De asemenea, Curtea, din oficiu, în temeiul art. 137 alin. 1 C. invocă excepția inadmisibilității schimbării cauzei juridice a acțiunii prin invocarea pentru prima dată în recurs a prevederilor art. 735 C.civ. și a aspectelor din acțiunea reconvențională. Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul reprezentanților părților asupra recursului declarat de pârât și pune în vedere acestora ca odată cu concluziile pe fond să se refere și la excepțiile invocate din oficiu de către Curte, precum și la motivul de recurs de ordine publică, invocat de pârâtul recurent prin notele de ședintă depuse la dosar. Reprezentantul pârâtului recurent lasă la aprecierea instanței excepțiile invocate din oficiu de către Curte și arată că se impune cu prevalență cercetarea de către instanță a motivului de recurs de ordine publică, invocat de pârâtul recurent prin notele de ședintă depuse la dosar, vizavi de elementele pe care trebuie să le îmbrace hotărârea judecătorească. Reprezentantul pârâtului recurent arată că hotărârea judecătorească reprezintă un tot unitar format din preambul, considerente și dispozitiv, iar aceasta trebuie semnată atât de către judecător, cât și de către grefier, conform dispozițiilor art. 261 alin. 1 pct. 8 teza finală C., însă sentința civilă nr. 429/(...) a J.ecătoriei D. nu a fost semnată de către grefier. Totodată, arată că prin notele de ședintă depuse la dosar, pârâtul recurent a invocat nulitatea expresă a sentinței nr. 429/(...) a J.ecătoriei D., având în vedere și dispozițiile art. 105 alin. 2 C., însă acest motiv de ordine publică nu poate fi invocat și cercetat de către instanța de recurs. Reprezentantul pârâtului recurent solicită admiterea recursului, în princi- pal casarea hotărârii recurate, admiterea apelului formulat de către pârât, casarea sentinței pronunțate de către instanța de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, iar în subsidiar, solicită admiterea recursului în temeiul art. 312 alin. 5 C. și art. 313 C., cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel, având în vedere că Tribunalul Maramureș nu a cercetat și nu a lămurit cauza sub toate aspectele, precum și împrejurarea că motivarea hotărârii trebuie să îmbrace forma legală, respectiv o motivare logico- consistentă. Reprezentantul pârâtului recurent arată că instanța de apel poate să administreze probe chiar și din oficiu, pentru dezlegarea pricinii și, totodată, arată că din perspectiva dreptului comunitar, partea pe care o reprezintă nu a beneficiat de o motivare legală. De asemenea, arată că instanța de recurs își poate da seama în ce măsură a fost sau nu motivată hotărârea instanței de apel. În opinia sa, reprezentantul pârâtului recurent arată că se impune casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Maramureș, pentru a se administra probe în funcție de poziția fiecărei părți, cu obligarea reclamantei intimate la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând taxa judicia- ră de timbru și timbrul judiciar. Referitor la motivul de recurs de ordine publică, invocat de pârâtul recurent prin notele de ședintă depuse la dosar, privind nulitatea sentinței civile nr. 429/(...) a J.ecătoriei D., reprezentantul reclamantei intima-te arată că s-a invocat art. 306 alin. 2 C., însă acesta se referă la împreju-rarea că ". de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de către instanța de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbaterea părților."; și apreciază că nu poate fi primit de către instanța de recurs. De asemenea, arată că prin aceleași note de ședință s-au invocat dispozițiile art. 261 alin. 1 pct. 8 teza finală C., în care într-adevăr se spune că hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă și "mențiunea că pronunțarea s-a făcut în ședință publică, precum și semnăturile judecătorilor și grefierului.";, dar nu prevede nici o sancțiune pentru lipsa acestora, or unde legea nu prevede expres, noi nu putem completa. Totodată, reprezentantul reclamantei intimate arată că prin notele de ședintă mai sus arătate se face referire la art. 105 alin. 2 teza ultimă C., însă acest text legal se referă la o nulitate relativă, care poate fi invocată de partea care a fost prejudiciată, respectiv la împrejurarea că ". îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcționar necompetent se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor. În cazul nulităților prevăzute anume de lege, vătămarea se presupune până la dovada contrarie."; și nu la un motiv de ordine publică. În concluzie, reprezentantul reclamantei intimate arată că nu se poate constata că hotărârea atacată este lovită de nulitate, dar conform prevederilor art. 281 C. instanța de fond va putea îndrepta această omisiune, respectiv poate complini această lipsă a semnăturii grefierului de pe sentința judecătoreas-că. Reprezentantul reclamantei intimate arată că motivele de recurs invocate de pârâtul recurent nu sunt motive de nelegalitate a hotărârii recurate care să conducă la admiterea recursului, fie cu o casare, fie cu modificarea hotărârii recurate, ca atare solicită respingerea recursului formulat de pârât și, totodată, solicită admiterea excepțiilor invocate din oficiu de către C. Curtea pune în vedere repezentantului reclamantei intimate să pună concluzii vizavi de motivele de nelegalitate a hotărârii atacate. Reprezentantul reclamantei intimate arată că motive de nelegalitate nu există, deoarece atât instanța de fond, cât și instanța de apel și-au îndeplinit rolul activ, iar în concluzie, solicită respingerea recursului declarat de pârât, ca fiind nefondat și obligarea pârâtului recurent la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorar de avocat în cuantum 2.250 lei și contravaloarea cheltuielilor de transport, conform bonului fiscal pe care-l depune la dosar. Curtea reține cauza în pronunțare. C U R T E A Prin sentința civilă nr. 429/(...), Judecătoria Dragomirești a admis, în parte, acțiunea civilă intentată de reclamanta B. F. I. în contradictoriu cu pârâtul B. G. și, în consecință, a constatat că în timpul căsătoriei cele două părți au dobândit următoarele bunuri mobiliare și imobiliare: suma de 10.000 euro și 16.000 lei, cu titlu de dar de nuntă și o fundație pentru o casă de locuit, construită din betonarmat, situată în localitatea B. V. la locul numit „., în valoare totală de 80.279 lei, în cotă de 1/3 parte reclamanta și 2/3 parte pârâtul. S-a dispus sistarea stării de codevălmășie matrimonială și s-a atribuit în cotă de 1/1 parte fundația la pârât. Pârâtul a fost obligat să plătească reclamantei suma de 26.760 lei cu titlu de sultă pentru egalarea valorică a loturilor. S-a respins petitul privind partajarea darului de nuntă. Pârâtul a fost obligat să plătească reclamantei suma de 1.552 lei cheltuieli de judecată parțiale. Prin decizia civilă nr. 1. din (...) a T.ui M. pronunțată în dosar nr. (...) s-a respins apelul declarat de apelantul B. G., împotriva sentinței civile nr. 429/(...) pronunțată de Judecătoria Dragomirești, jud. M. Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul B. G. solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, admiterea apelului, în sensul trimiterii spre rejudecare instanței de fond, Judecătoria Dragomirești iar în subsidiar admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul înlăturării cotei de contribuție a intimatei și implicita sultei acordate acesteia cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată. În motivarea recursului recurentul a arătat că prin acțiunea inițial formulată s-a solicitat partajarea bunurilor dobândite sub durata căsătoriei de către cei doi soți respectiv fundația unei construcții precum și suma de 15.000 lei primită cu titlu de dar de nuntă. Prin întâmpinarea formulată, pârâtul recurent a arătat că intimata nu a contribuit la edificarea construcției a cărei partajare a cerut-o arătând că aceasta a fost edificată de părinții lui pe cheltuiala lor precum și cu sume de bani pe care recurentul le-a dobândit înainte de căsătorie. În raport cu aceste apărări și susțineri ale părților apreciază că soluția instanței de fond a fost nelegală și dată fără a cerceta fondul cauzei. Apreciază că întâmpinarea formulată are natura unei cereri reconvenționale pe care în condițiile art. 129 C. instanța trebuia să o pună în discuția părților și să califice apărările formulate prin întâmpinare ca fiind unele prin care se contesta atât cota de participare a intimatei la edificarea construcției cât și însăși calitatea de bun comun a imobilului în litigiu. În raport cu cele de mai sus se impune a fi discutată în cauză și timbrajul aferent acestei cereri reconvenționale. Pe de alta parte, referitor la construcția în litigiu, reclamanta intimata susține ca, contribuția acesteia la edificarea construcției consta în munca prestat de tatăl ei timp de 40 de zile. A. nu a susținut și nici nu a probat în cauza ca sumele de bani ramase la darul de nunta sau alte sume de bani dobândite de aceasta au fost investite în construcție. Soluția instanței de fond și de apel încalcă principiul disponibilității părților și peste recunoașterea părții, instanța îi retine nelegal o cota de proprietate. Faptul că tatăl reclamantei intimate a participat la ridicarea fundației îi da un drept de creanța acestuia pentru munca prestata. În sensul celor de mai sus sunt și susținerile reclamantei intimate menținute pe durata judecării cauzei care nu conduc la concluzia ca aceasta a investit sume de bani proprii sau comune cu pârâtul în deificarea construcției. Mai mult, cererea de partajare a sumei de bani rămasa după acoperirea cheltuielilor ocazionate de masa festiva indica teoretic existenta acestei sume în patrimoniul soților la data desfacerii căsătoriei. Prin prisma acestor susțineri ale reclamantei, reținerea primei instanțe confirmate de instanța de apel ca banii primit cu titlu de dar de nunta au fost folosiți în edificarea construcției și în consecința reclamanta-intimata are o cota de 1/3 parte din aceasta, este nelegalaneavând nici un suport probator, practic instanța s-a pronunțat asupra ceva ce nu i s-a cerut. Apreciază ca instanța de fond și de apel nu a motivat în nici un fel respingerea apărărilor formulate de apelant și nu a arătat care este modul de calcul avut în vedere la stabilirea cotei de contribuției a intimatei la dobândirea construcției în condițiile în care nu rezulta din dosar vreo suma de bani dobândita de intimata și afectata construcției. Deși s-a încercat acreditarea ideii ca intimata a muncit și a câștigat bani în Spania, nici unul din martori nu a putut indica o suma de bani câștigata. De asemenea nici ajutorul material al părinților intimatei nu a fost cuantificat astfel ca stabilirea cotei de către instanța pe seama intimatei nu poate fi decât aleatorie ceea ce coroborat cu cele de mai sus echivalează cu o necercetate a fondului cauzei aspect care impune casarea hotărârii. De asemenea instanța de fond a avut în vedere la stabilirea sultei la valoarea tehnica a imobilului stabilita prin raportul de expertiza, încălcând dispozițiile art. 735 cod civil care arata ca «. mobilelor trebuie făcuta…… după adevăratul lor preț » coroborat cu art. 673/6 alin. 3 cod. Proc. Civ. Care impun evaluarea imobilului la prețul de circulație în momentul judecării cauzei. Astfel, valoarea de circulație a imobilului este mult sub valoarea tehnica stabilita de expert, prețul de 80.000 lei intr-un sat din jud. M. pentru doar fundația unei case, rivalizează și depășește prețul imobilelor, teren și construcții din orașe cu putere economica. Deși aceste aspecte au fost invocate în fata instanței de apel în mod nelegal au fost respinse cu o motivare neconvingătoare și anume ca nu a fost ceruta o contra expertiza la fondul cauzei. Reprezentantul intimatului la fondul cauzei a contestat valoarea imobilului, iar calea de atac fiind un devolutiva, proba fiind ceruta în condiții procedurale nu exista temei în respingerea ei. Pentru toate aceste aspecte apreciază ca hotărârea instanței de fond menținuta de instanța de apel este nelegala, judecata în cauza făcându-se fără o cercetare a tuturor aspectelor și apărărilor părților astfel ca se impune casarea hotărârii atacate anularea hotărârii instanței de fond și trimiterea cauzei spre o noua judecata. De asemenea apreciază ca instanța de fond și respectiv instanța de apel au dat o hotărâre cu aplicarea greșita a legii fără a avea în vedere ca în apărarea formulata, paratul apelant a arătat ca edificarea fundației s-a făcut în special cu banii proveniți de la părinții săi cu care împreuna a cumpărat terenul aferent acestuia. Instanța de fond a dat valoare probanta totala depozițiilor de martori concluzionând în mod greșit ca prin acestea reclamanta intimata a făcut dovada contribuției la edificarea construcției și în mod nejustificat a înlăturat probele scrise depuse de pârâtul apelant în dovedirea susținerilor, și anume ca părinții acestuia au ridicat diverse sume de bani CEC în perioada edificării fundației. Deși numele paratului ar putea aparent fi confundat ușor cu al tatălui acestuia întrucât poarta și același prenume indicarea CNP-ului pe ordinele de retragere de la CEC a sumelor de bani indica ca persoana respectiva s-a născut în anul 1950 acesta fiind tatăl paratului. Aceste documente coroborate cu declarațiile martorilor care au arătat ca nu cunosc proveniența sumelor de bani investite în fundația în litigiu, coroborate cu recunoașterea reclamantei intimate ca contribuția la edificarea construcției consta în zilele de munca lucrate de tatăl ei, nu justifica un drept de proprietate al acestuia asupra construcției și nici un drept de creanța din valoarea acesteia. Pe de alta parte, soluția instanței bazata numai pe prezumția legala ca drumurile dobândite sub durata căsătoriei sunt bunuri comune motivata fără nici o proba pe aceea ca darul de nunta a fost investit de soți în edificarea construcției este nelegala, în condițiile în care prin probele administrate s-a răsturnat aceasta prezumție relativa . Paratul apelant a dovedit ca după căsătorie deși cei doi soți au plecat la munca în străinătate, cel care a realizat venituri a fost numai paratul, reclamanta intimata a rămas în străinătate și a cheltuit bani avuți lăsându-l pe apelant cu datorii pe care acesta le-a acoperit singur. În legătura cu suma câștigata ca dar de nunta, menționează ca acesta nu se ridicat la nivelul celui reținut de instanța de fond. M. M. I. a arătat ca s-a anunțat a fi strânsa suma de 10.000 euro și 16.000 lei insa acest martor nu a fost prezent la numărarea darului de nunta și nici nu știe care au fost cheltuielile de nunta suportate din acești bani. Practic din acești bani au rămas foarte putini atât cât sa le ajungă pentru concediul de după nunta. Acest aspect poate fi confirmat de martorii propuși spre audiere în fata instanței de apel suma de bani rămasa a fost nesemnificativa și nu a putut servii la edificarea fundației fiind cheltuita de părți după nunta. De altfel nici reclamanta intimata nu susține ca suma rămasa cu titlul de dar de nunta, oricare ar fi ea, a fost investita în edificarea construcție. Prin urmare concluzia instanțe în acest sens este cu atât mai mult nefondata. În consecința apreciază ca reclamanta intimata nu si-a dovedit contribuția la edificarea construcției, astfel încât suma acordata de instanța de fond cu titlul de sulta este nelegala. În subsidiar, daca instanța trece peste apărările de mai sus și apreciază ca, conform susținerilor reclamantei intimate contribuția acesteia la edificarea construcției consta în munca fizica prestata de către tatăl ei timp de 40 de zile, apreciază ca se opune admiterea recursului, schimbarea în parte a hotărârii atacate, în sensul ca părțile au dobândit sub durata căsătoriei o fundație, atribuind recurentului construcția fără sulta către intimata. Analizând decizia atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele: Curtea, în temeiul art. 137 alin. 1 C. coroborat cu art. 299 C. raportat la art. 282 C. constată inadmisibilitatea criticilor din memoriul de recurs, formulate direct împotriva sentinței pronunțată de către instanța de fond și, inadmisibilitatea motivelor de recurs care vizează reaprecierea stării de fapt prin reanalizarea probatoriului administrat în cauză, având în vedere că dispozițiile art. 304 pct. 10 și 11 C. au fost abrogate prin art. I pct. 1111 și pct. 112 din O.U.G. nr. 138/2000. De asemenea, Curtea, în temeiul art. 137 alin. 1 C. constată inadmisibilitatea schimbării cauzei juridice a acțiunii prin invocarea pentru prima dată în recurs a prevederilor art. 735 C.civ. și a aspectelor din acțiunea reconvențională. În ce privește motivul de recurs de ordine publică, invocat de pârâtul recurent prin notele de ședință depuse la dosar, vizavi de elementele pe care trebuie să le îmbrace hotărârea judecătorească, Curtea reține că potrivit art. 261 alin. 1 pct. 8 teza finală C., hotararea se da in numele legii si va cuprinde semnaturile judecatorilor si grefierului. Sentința civilă nr. 429/(...) a J.ecătoriei D. nu a fost semnată de către grefierul ce a participat la ședința de judecată. Faptul nesemnării hotărârii nu permite a se verifica legala compunere a instanței, realitatea celor consemnate, nu permite verificarea respectării principiul legalității, apărării, contradictorialității. Hotărârile trebuiesc semnate pentru ca, în modul acesta, să se poată asigura exercitarea controlului judiciar cu privire la compunerea instanței, neîntocmirea hotărârii, potrivit dispozițiilor imperative ale legii, constituind o nulitate procedurală. Lipsa semnăturii echivalează cu lipsa hotărârii, în partea ce privește persoana care nu a semnat-o dar în materie nu putem vorbi de nulitate parțială și păstrarea părții din hotărâre ce a fost semnată de persoana care a semnat, pentru că hotărârea judecătorească formează un tot unitar, iar lipsa hotărârii duce la nulitatea hotărârii, pentru că este imposibilă exercitarea controlului judiciar, instanța de recurs neputând verifica toate împrejurările privitoare la modul cum au decurs dezbaterile. Prevederea înscrisă în art. 261 alin. 1 pct. 8 teza finală din C. proc. civ. are caracterul unei dispoziții imperative. Prin urmare, nesemnarea hotărârii este sancționată cu nulitatea, deoarece în lipsa semnăturii nu se poate cunoaște dacă grefierul își însușește cele consemnate în practica, dacă a participat la dezbateri, iar instanțele de control judiciar nu pot exercita acest control. Față de cele menționate anterior și în temeiul prevederilor art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă cât și al art. 312 alin. 3, art. 299 alin. 1 Cod procedură civilă, curtea urmează să admită în parte recursul declarat de pârâtul B. G. împotriva deciziei civile nr. 1. din (...) a T.ui M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o va casa și rejudecând, va admite în parte apelul declarat de pârâtul B. G., în contra sentinței civile nr. 429/(...) dosar nr. (...) al J.ecătoriei D., pe care o va anula în întregime și va trimite cauza pentru rejudecare la aceeași judecătorie. Motivele de recurs ce au fost constatate inadmisibile nu au fost admise, acesta fiind motivul pentru care recursul a fost admis în parte. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Admite în parte recursul declarat de pârâtul B. G. împotriva deciziei civile nr. 1. din (...) a T.ui M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o casează și rejudecând, admite în parte apelul declarat de pârâtul B. G., în contra sentinței civile nr. 429/(...) dosar nr. (...) al J.ecătoriei D., pe care o anulează în întregime și trimite cauza pentru rejudecare la aceeași judecătorie. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 02 noiembrie 2012. PREȘEDINTE, J.ECĂTORI, A.-A. P. C.-M. CONȚ I.-D. C. Red. I.D.C./ dact. V.R. 2 ex./(...) J.. fond L. B. - Judecătoria Dragomirești J.. apel Stamate Tămășan A./Waltner D. - Tribunalul Maramureș G., A.-A. M.
| ← Decizia civilă nr. 13/2012, Curtea de Apel Cluj - Minori și... | Decizia civilă nr. 3665/2012, Curtea de Apel Cluj - Minori și... → |
|---|
