Decizia civilă nr. 135/2013. Stabilire program vizitare minor

ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._ 4204

DECIZIA CIVILĂ NR.135/A

Ședința publică din 06 iunie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Ț. D.

J. ECĂTOR: L.

C.

L.

- Președintele T.

ui M.

GREFIER: B.

D.

Pe rol fiind pronunțarea soluției la apelul civil formulat de apelantul M.

G. C., cu domiciliul procesual la C. A. M. L. din I., str. Sf. L., nr.4, C. N. B. C., et.1, birou 1-10, împotriva sentinței civile nr. 1521 din_, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._, având ca obiect stabilire program vizitare minor.

Dezbaterile asupra apelului și susținerile orale ale părților au avut loc la data de 30 mai 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța în aceeași constituire, în baza art. 260 raportat la art. 298 Cod procedură civilă a amânat pronunțarea soluției la data de 06 iunie 2013, când a decis următoarele:

T.

Asupra apelului civil de față:

Prin sentința civilă nr.1521/_, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._, a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamantul M. G. C. în contradictoriu cu pârâta M. R. M., și în consecință pârâta a fost obligată să-i permită reclamantului a avea legături personale cu minorul M. Geo Octavian, născut la data de 30 mai 2002 în primele două săptămâni ale lunii august a fiecărui an, când pârâta îl va aduce pe minor la domiciliul reclamantului.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele: "Părțile au fost căsătorite, iar prin sentința civilă nr.608/22 ianuarie

2008 pronunțată de Judecătoria Iași în dosar nr._ căsătoria acestora a fost desfăcută prin divorț. Minorul părților M. Geo Octavian ,născut la data de 30 mai 2002 a fost încredințat spre creștere și educare pârâtei.

Reclamantul susține că pârâta nu-i permite să petreacă timp cu minorul.

Potrivit disp.art.401 cod civil părintele separat de copilul lui are dreptul de a avea legături personale cu acesta.

Prin cererea depusă la data de 6 iunie 2012 reclamantul a arătat că nu este de acord cu programul de vizitare propus de pârâtă și dorește să ia legătura cu copil cel puțin de 2 ori pe lună.

Având în vedere că, conform susținerilor pârâtei aceasta locuiește cu minorul în străinătate, instanța consideră că corespunde interesului superior al copilului stabilirea unui program conform propunerii pârâtei adică,în primele două săptămâni ale lunii august a fiecărui an ,minorul să fie adus de pârâtă la domiciliul reclamantului.

În consecință, instanța va admite în această manieră acțiunea reclamantului.";

Împotriva sentinței civile nr. 1521/_ a Judecătoriei S. u Marmației, în termenul prevăzut de art. 284 Cod procedură civilă, a declarat apel apelantul-reclamant M. G. C., arătând în motivele de apel următoarele: Din căsătorie a rezultat minorul M. Geo Octavian, născut in data de_, care se află sub îngrijirea intimatei, fiindu-i încredințat prin Sentința civilă nr. 608/_, pronunțată de J. ecătoria lași. De la momentul despărțirii în fapt, intimata nu a menținut niciun fel de contact cu apelantul și a interzis în mod răuvoitor copilului să vorbească cu tatăl sau să accepte să se întâlnească cu el. În acest sens, prin acțiunea civilă înregistrată la J. ecătoria lași la data de_, cu număr dosar_, tatăl copilului, având calitatea de reclamant în cauză, a solicitat ca instanța de judecată să stabilească un program de vizitare al minorului M. Geo Octavian, care se află sub creșterea și educarea intimatei, utilizând ca mijloace de probă interogatoriul intimatei, ancheta socială, înscrisuri, declarațiile martorilor. Prin admiterea excepției lipsei de competență teritorială ridicată de intimată, soluționarea cauzei a fost declinată către Judecătoria Sighetu Marmației, care a admis în parte acțiunea civilă formulată de apelant prin sentința civilă nr. 1521 din 20 iunie 2012, obligând intimata să permită apelantului de a avea legături personale cu minorul M. Geo Octavian, în primele două săptămâni ale lunii august a fiecărui an, când intimata îl va aduce pe minor la domiciliul reclamantului.

Motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul au în vedere în principal neluarea în considerare decât parțial a celor indicate de apelant prin acțiunea civilă, vizând drepturile părintelui de a menține legătura personală cu minorul, stipulate de art. 398, alin. (2) și art. 401 din Noul Cod civil - încălcarea dreptului părintelui separat de copil de a veghea asupra modului de creștere și educare a copilului, precum și a dreptului de a avea legături personale cu acesta. Sunt nerespectate dispozițiile ce prevăd modul de realizare a relațiilor personale, prevăzute în cuprinsul Legii nr. 272/2004 privind protecția copilului, în speță art. 15, alin. (1) Legea nr. 272/2004, care se pot concretiza în întâlniri ale copilului cu părintele care are dreptul de a menține relații personale cu copilul, vizitarea copilului la domiciliul acestuia, găzduirea

copilului pe perioadă determinată de către părintele care are dreptul de a menține relații personale cu copilul, corespondență ori altă formă de comunicare cu copilul, transmiterea de informații copilului cu privire la părinte, transmiterea de informații referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluări medicale sau școlare, către părintele care are dreptul de a menține relații personale cu copilul.

In prezenta cauză, nu au fost respectate dispozițiile sus-reiterate, intimata neindicând locul unde se află în prezent copilul minor, respectiv localitatea/regiunea/țara, precum și actul în baza căruia a fost înștiințat tatăl copilului, sau acesta și-a dat acordul pentru deplasarea și stabilirea minorului în străinătate, deși aceste elemente au fost solicitate la termenul din data de_ în dosarul cu numărul menționat. Intimata nu a transmis sub nicio formă de comunicare informații cu privire la starea minorului, situația sa școlară etc.

Conform art. 14, Legea nr. 272/2004 - "Copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane fată de care copilul a dezvoltat legături de atașament. Copilul are dreptul de a-și cunoaște rudele și de a întreține relații personale cu acestea, precum și cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viata de familie, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior.

Părinții sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relațiile personale ale acestuia cu bunicii, frații și surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie, decât în cazurile în care instanța decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului."

În situația apelantului nu există o ipoteză de natura celei ilustrate în dispozițiile art. 14, alin. (3), reiterat mai sus sau în art. 16, alin. (2) din Legea nr. 272/2004, prin care s-ar limita exercitarea de către copil a dreptului la relații personale și contacte directe cu ambii părinți dacă interesul superior al copilului ar fi periclitat "Instanța judecătorească, luând în considerare, cu prioritate, interesul superior ai copilului, poate limita exercitarea acestui drept, dacă există motive temeinice de natură a periclita dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copilului"; din contră, apelantul a dat dovadă de consecvență și atașament față de minor, plătind lunar pensia de întreținere stabilită prin hotărâre judecătorească - Sentința civilă nr. 608/_ si chiar intr-un cuantum dublu decât cel prevăzut in sentința civila și interesându-se constant de situația copilului.

Interesul superior al minorului ce se urmărește a fi ocrotit prin dispozițiile legale este atins datorită situației de fapt creată prin acțiunile intimatei, minorul neputând beneficia de un mediu familial potrivit în lipsa tatălui său, astfel încât se aduce atingere dezvoltării psihice, morale a minorului, încălcând dispozițiile art. 6, lit. a.) din Legea nr. 272/2004. Totodată, trebuie avute în vedere prevederile art. 30 alin. (1) - "Copilul are dreptul să crească alături de părinții săi" art. 31, alin. (1), (2), din Legea nr. 272/2004,

privitoare la dreptul copilului la un mediu familial. Ambii părinți sunt responsabili pentru creșterea copiilor lor. Exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului și să asigure bunăstarea materială și spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin menținerea relațiilor personale cu ei, prin asigurarea creșterii, educării și întreținerii sale, precum și prin reprezentarea sa legală și administrarea patrimoniului său.

În susținerea căii de atac formulate, învederează faptul că există o discrepanță vădită între solicitările intimatei și cele ale apelantului, în sensul în care cel din urmă și-a îndeplinit în mod conștiincios, cu deplină corectitudine obligațiile părintești din momentul desfacerii căsătoriei și încredințării către intimată a minorului, solicitând informații cu privire la acesta, pe care orice părinte le-ar solicita în situația dată și stabilirea unui program de vizitare care să permită menținerea unor relații personale cu minorul, respectiv la sfârșitul fiecărei săptămâni, sâmbăta sau duminica sau de cel puțin două ori pe lună.

Intimata nu a conferit date privind locul unde se află copilul sau orice altă înștiințare asupra stării sale, indicând instanței de judecată un program de vizitare (în primele două săptămâni ale lunii august a fiecărui an) care nu poate fi apreciat a fi în concordanță cu interesul superior ai copilului și cu reglementările legislative în materie reiterate în prezenta cerere.

Nu se poate considera sub nicio formă posibilitatea realizării unor legături personale între apelant și minor în condițiile programului de vizitare indicat de intimată instanței de judecată.

Aceasta fiind starea de fapt și de drept din dosar, cât și dovezile propuse, s-a solicitat admiterea apelului și schimbarea în tot a hotărârii atacate.

În drept, se întemeiază cererea de apel pe dispozițiile art. 282-298 C. pr. civ. și art. 397 corelat cu art. 398 alin. (2), Nou Cod civil, raportat la art. 483, alin. (1) și (3), Nou Cod civil; art. 6, lit. a.), art. 14 alin. (3), art. 15, alin. (1),

art. 16, alin. (2), art. 30 alin. (1), art. 31, alin. (1), (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecția copilului.

Apelantul a arătat că, în susținerea apelului, înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri - fila 5.

Cererea de apel a fost legal timbrată, potrivit art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare.

Intimata a depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat și obligarea apelantului la cheltuieli de judecată.

În motivarea întâmpinării, intimata arată că starea de fapt este cu totul alta, apelantul încercând să o deformeze pentru a-și justifica pasivitatea și lipsa oricărui interes față de minor.

Prin sentința civila nr.608/_ a Judecătoriei I. minorul rezultat din căsătoria cu apelantul i-a fost încredințat spre creștere și educare, apelantul- reclamant acceptând soluția instanței de fond prin nerecurarea acesteia.

Totodată, a fost obligat sa plătească o pensie de întreținere pe seama minorului in cuantum de 105 lei, având in vedere venitul minim pe economia naționala existent la momentul pronunțării hotărârii (care in perioada ianuarie- septembrie 2008 a fost de 500 lei).

Având în vedere că nici această derizorie pensie de întreținere stabilită (în prezent echivalentul sumei de 23,8 Euro) nu este plătită de apelant, la data de_ intimata a promovat o acțiune pentru majorarea pensiei de întreținere lunara (care face obiectul dosarului nr._ *, cu termen de judecata 6 decembrie 2012), ținând seama si de faptul că în prezent apelantul-reclamant realizează venituri medii de 3.169,50 lei, fiind angajat la supermarket-ul

"Carrefour"; I., conform adeverinței existente la dosarul menționat mai sus (f.75).

Acesta a fost motivul pentru promovarea acțiunii pentru stabilirea programului de vizitare a minorului. Intimata nu se opune ca apelantul să aibă legături personale cu minorul, acestea urmând a fi stabilite in conformitate cu posibilitățile concrete de realizare. Minorul se află, împreună cu intimata în Franța, unde urmează cursurile școlare, fiind angrenat intr-un program educațional care nu-i permite sa se deplaseze săptămânal, sau de doua ori pe săptămâna, din Franța in România.

Instanța de fond a avut a vedere la stabilirea in mod concret a programului de vizitare a minorului tocmai aceasta stare de fapt, motiv pentru care perioada de doua săptămâni de la începutul lunii august a fiecărui an este soluția cea mai potrivita pentru armonizarea intereselor și posibilităților minorului cu ale tatălui său.

Prealabil soluționării apelului a fost administrată proba cu înscrisuri. Analizând sentința civilă nr. 1521/20 iunie 2012 a Judecătoriei S. u

Marmației, pe baza motivelor de apel formulate și în considerarea dispozițiilor art. 295 alin.1 Cod procedură civilă, tribunalul constată că apelul este în parte fondat, pentru considerentele ce succed:

Criticile formulate prin memoriul de apel se referă la modalitatea de individualizare a programului de vizitare de către apelant a fiului său dar și la faptul admiterii doar în parte a acțiunii reclamantului și neluării în considerare a celorlalte modalități prevăzute de lege, pentru exercitarea legăturilor personale dintre tatăl apelant și fiul său, respectiv la modalitatea de individualizare, de concretizare a legăturilor personale dintre apelant și minor.

În ceea ce privește stabilirea programului de vizitare, criticile din memoriul de apel sunt neîntemeiate.

Din probele administrate, coroborate cu susținerile apelantului și ale intimatei rezultă că minorul M. Geo Octavian, încredințat spre creștere și educare mamei intimate, se află împreună cu mama sa în Franța, unde urmează cursurile școlare, fiind angrenat într-un program educațional dovedit cu înscrisurile aflate la dosar.

Având în vedere că minorul locuiește împreună cu mama căreia i-a fost încredințat prin sentință irevocabilă, în Franța, frecventează cursurile școlare în Franța, în mod corect prima instanță a apreciat că programul de vizitare stabilit în cursul vacanței de vară corespunde interesului superior al minorului.

Apelantul nu a dovedit că părțile dispun de mijloace materiale necesare asigurării exercitării unui program de vizită reprezentat de deplasări săptămânale ale minorului și ale părinților săi din Franța în România și invers. Mai mult, deplasările atât de frecvente, respectiv la fiecare sfârșit de săptămână, pe o distanță atât de mare, astfel cum solicită apelantul individualizarea programului de vizită, ar impieta asupra desfășurării activităților școlare ale copilului de 11 ani, nefiind de conceput că minorul ar reuși să facă față tuturor obligațiilor școlare dacă ar întreprinde astfel de călătorii la sfârșitul fiecărei săptămâni.

În fața Judecătoriei S. u Marmației, după declinarea de competență, respectiv în_, apelantul-reclamant și-a precizat acțiunea, solicitând obligarea intimatei-pârâte să facă cunoscut locul unde se află în prezent minorul, respectiv localitatea, regiunea, țara și să se comunice înscrisuri în acest sens reclamantului.

La data de_, în fața instanței de fond, reclamantul reiterează această precizare de acțiune, invocând necesitatea stabilirii și menținerii relațiilor apropiate ale copilului cu tatăl său, necesitatea de a i se permite copilului să ia contact cu tatăl său, să vorbească și să se întâlnească cu acesta.

T. apreciază că sunt fondate criticile din motivele de apel referitoare la individualizarea, respectiv concretizarea legăturilor personale dintre apelant și minor sub aspectul celorlalte modalități de realizare a legăturilor personale cu minorul prevăzute de lege.

Părintele căruia nu i-a fost încredințat copilul prin hotărâre judecătorească, păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creștere și educare a copilului (art. 398 alin.2 din Codul civil).

Părinții separați de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta (art.16 din Legea nr. 272/2004, art. 8 CEDO). În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă decide cu privire la modalitățile de exercitare a acestui drept.

Potrivit art. 15 alin.1 din Legea nr.272/2004 privind protecția copilului, prevăd că relațiile personale se pot concretiza prin: întâlniri ale copilului cu părintele care are dreptul de a menține relații personale cu copilul, vizitarea copilului la domiciliul acestuia, găzduirea copilului pe perioadă determinată de către părintele care are dreptul de a menține relații personale cu copilul, corespondență ori altă formă de comunicare cu copilul, transmiterea de informații copilului cu privire la părinte, transmiterea de informații referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluări medicale sau școlare, către părintele care are dreptul de a menține relații personale cu copilul.

Conform art. 14, Legea nr. 272/2004 - "Copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane fată de care copilul a dezvoltat legături de atașament. Copilul are dreptul de a-și cunoaște rudele și de a întreține relații personale cu acestea, precum și cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viata de familie, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior.

Părinții sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relațiile personale ale acestuia cu bunicii, frații și surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie, decât în cazurile în care instanța decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului.";

Ambii părinți sunt responsabili pentru creșterea copiilor lor. Exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului și să asigure bunăstarea materială și spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin menținerea relațiilor personale cu ei, prin asigurarea creșterii, educării și întreținerii sale.

Raportat la considerentele ce preced, în baza art. 296 Cod procedură civilă, tribunalul va admite în parte apelul declarat și va schimba în parte sentința atacată, în sensul individualizării modalității de exercitare a dreptului apelantului de a avea legături personale cu minorul și va obliga pârâta-intimată

M. R. M. să permită realizarea legăturilor personale dintre apelantul- reclamant și minorul M. Geo Octavian, născut la data de 30 mai 2012 și prin corespondență ori altă formă de comunicare cu minorul, transmiterea de informații copilului cu privire la părinte, transmiterea de informații apelantului referitoare la copil, locul unde se află acesta, fotografii recente, evaluări medicale sau școlare ale copilului; va menține restul dispozițiilor sentinței civile nr. 1521/_ .

În baza art. 274 și art. 276 Cod procedură civilă, raportat la modul de soluționare a apelului, care a fost admis doar în parte, apelantul va fi obligat la cheltuieli parțiale de judecată, reprezentând parte din onorariul de avocat justificat cu chitanța depusă la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Admite în parte apelul declarat de către apelantul M. G. C. prin avocat M. L., cu domiciliul procesual la C. avocat M. L., cu sediul profesional în I., str. Sf. L. nr.4, C. N. B. C. et.1 birou 1-10, împotriva sentinței civile nr. 1521/20 iunie 2012, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._, pe care o schimbă în parte, în sensul că obligă pe pârâta-intimată M. R. M. să permită realizarea legăturilor personale dintre apelantul-reclamant și minorul M. Geo Octavian, născut la

data de 30 mai 2012 și prin corespondență ori altă formă de comunicare cu minorul, transmiterea de informații copilului cu privire la părinte, transmiterea de informații apelantului referitoare la copil, locul unde se află acesta, fotografii recente, evaluări medicale sau școlare ale copilului.

Menține restul dispozițiilor sentinței civile nr. 1521/_ .

Obligă pe apelant la plata către intimata M. R. -M., domiciliată în

O. Ș., str. P. nr. 32 jud. M., a sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică azi,_ .

PREȘEDINTE

J. ECĂTOR

GREFIER

Ț. D.

L. C.

L.

B. D.

Red.Ț.D./_

T.red.B.D./_

4 ex.

J. ecător la fond:L.

G.

U.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 135/2013. Stabilire program vizitare minor