Decizia civilă nr. 33/2013. Exercitarea autorităţii părinteşti
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ DOSAR NR._
Cod operator de date cu caracter personal 3184 aflate sub incidența Legii nr.677/2001
DECIZIA CIVILĂ NR.33/A/2013
Ședința publică din 17 Ianuarie 2013 Completul este constituit din: PREȘEDINTE: C. -A. C.
JUDECĂTOR: C. -V. B. GREFIER: A. -P. B.
S-a luat spre examinare apelul declarat de apelanta reclamantă B.
R. D.
în contra Sentinței civile nr.1049/04 Iulie 2012, pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei H., privind și pe intimatul pârât
M. S. N.
, având ca obiect exercitarea autorității părintești.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reprezentantul apelantei reclamante, domnul avocat M. S., intimatul pârât personal și asistat de domnul avocat Mihai Răzvan Lăpușan, lipsă fiind recurenta reclamantă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Reprezentantul apelantei reclamante își depune la dosar
împuternicirea avocațială (f.28), certificatul de naștere al apelantei nr.2836/2012 tradus din limba germană (f.32), un exemplar fiind comunicat și părții adverse, solicitând încuviințarea probei testimoniale, apreciind că este relevantă soluționării cauzei, cerere față de care reprezentantul intimatului pârât se opune, solicitând respingerea acestei cereri ca nefiind utilă soluționării cauzei, depunând la dosar împuternicirea avocațială, adeverința nr.7/11 Ianuarie 2013 eliberată de S.C. "M. otim Impex"; S.R.L. și copie de pe site (f.33-34).
T. ul după deliberare, va respinge probă testimonială apreciind că nu este utilă soluționării prezentei cauze, raportat la ansamblul probatoriului administrat în cauză.
Reprezentantul apelantei reclamante arată că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune.
Reprezentantul intimatului pârât arată că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune ori înscrisuri de depus la dosar.
T. ul după deliberare, nemaifiind alte chestiuni prealabile de invocat ori înscrisuri de depus la dosar, în temeiul dispozițiilor art.150 Cod procedură civilă, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul reprezentanților părților pe fondul cauzei.
Reprezentantul apelantei reclamante pune concluzii de admitere a apelului, casarea hotărârii atacate și rejudecându-se cauza, în sensul admiterii acțiunii. Nu solicită cheltuieli de judecată.
În susținerea cuvântului pe fond arată că instanța de fond în mod greșit, netemeinic și nelegal a reținut faptul că "din probele administrate în cauză rezultă că și în prezent minora se găsește în familia tatălui pârât, fiind îngrijită atât de tată, cât și de bunicii paterni și o soră a pârâtului, minora frecventând cursurile unei grădinițe, fiind curat îmbrăcată și bine educată.
Reclamantă prin prezenta acțiune a solicitat să-i fie reîncredințată minora întrucât în prezent situația ei materială și socială s-a îmbunătățit, putând asigura condiții materiale și de educare superioare celor oferite de pârât";.
Reprezentantul intimatului pârât pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate ca legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.
În susținerea cuvântului pe fond arată că apelanta nu a depus la dosar acte doveditoare în ceea ce privește veniturile realizate din muncă eliberate de autoritățile competente în materie, spre exemplu contractul individual de muncă, actele depuse în acest sens fiind eliberate de către cabinetul de avocatură al soțului acesteia, motiv pentru care e îndoielnică veridicitatea cuantumului indicat. Pe de altă parte, starea materială a intimatului s-a îmbunătățit, având în prezent loc stabil de muncă, fiind singurul care până în prezent a contribuit din punct de vedere financiar la creșterea și educarea minorei., apreciind că se impune respingerea apelului pentru motivele arătate în cuprinsul întâmpinării.
T. ul reține cauza în vederea pronunțării.
T R I B U N A L U L
Deliberând, reține că prin Sentința civilă nr.1049/04 Iulie 2012 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei H., a fost respinsă acțiunea înaintată de reclamanta B. R. D., în contradictoriu cu pârâtul M. S. N. și A. tutelară de pe lângă Primăria comunei
P., având ca obiect reîncredințarea mamei reclamante. a minorei M. Natalia B., născută la data de_ în Cluj-Napoca, stabilirea ca exercitarea custodiei minorei să fie exercitată de reclamantă, stabilirea domiciliului minorei la reclamantă, încuviințarea ca autoritatea părintească să fie efectuată de ambii părinți, stabilirea unui program de vizitare de către pârât a minorei cu posibilitatea luării acesteia în vacanța de iarnă și în perioada de vară între 15 iulie și 15 august timp de o săptămână, cu cheltuieli de judecată.
A fost obligată reclamantă să plătească pârâtului suma de 200 lei reprezentând onorariul de avocat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în esență următoarele:
Din căsătoria părților a rezultat minora M. Natalia B. , născută la data de_ în Cluj-Napoca, care în prezent se găsește la pârât în urma desfacerii căsătoriei dintre părți prin sentința civilă nr636/2010, pronunțată în dosar nr._ a Judecătoriei H., căsătorie ce a fost desfăcută din vina comună a soților.
Prin aceiași hotărâre, instanța a încredințat tatălui M. S. N. pe minora M. Natalia B. spre creștere și educare, considerând că acesta ajutat de părinții săi și de o soră pot asigura condiții bune de creștere și educare minorei, fiind în interesul minorei ca aceasta să rămână în familia tatălui.
Din probele administrate a rezultat că și în prezent minora se găsește în familia tatălui pârât, fiind îngrijită atât de tată cât și de bunicii paterni și o soră a pârâtului, minora frecventând cursurile unei grădinițe, fiind curat îmbrăcată și bine educată.
Reclamanta prin prezenta acțiune a solicitat să-i fie re-încredințată minora întrucât în prezent situația ei materială și socială s-a îmbunătățit, putând asigura condiții materiale și de educare superioare celor oferite de
pârât.
Totodată a solicitat a se dispune exercitare drepturilor părintești de
către ambii părinți și stabilirea locuinței minorei la mama în Austria cu stabilirea unui program de vizitare din partea tatălui.
Martorii audiați în cauză au relatat aspectele legate de condițiile pe care le oferă fiecare din cei doi părinți, modul în care este crescută și educată minora, împrejurarea că minora este vizitată și ajutată material de mamă, că tatăl pârât se preocupă împreună cu familia lui de creșterea și educarea minorei.
Aspectele invocate de părți legate de starea de sănătate a reclamantei într-o anumită perioadă a vieții ei sau de situația familială a soțului actual al reclamantei nu au nici o relevanță în prezenta cauză, ele neputând să constitui temeiuri de apreciere sau nu a condițiilor oferite de cei doi părinți.
Instanța a constatat că până la intrarea în vigoare a Noului Cod civil, potrivit prevederilor Codului familiei, instanțele de judecată stabileau cu ocazia divorțului la care dintre cei doi părinți să fie încredințat minorul, celălalt părinte exercitându-și împreună cu cel căruia i-a fost încredințat minorul autoritatea părintească prin participarea la creșterea și educarea minorului, având dreptul de a lua legătura cu minorul într-un program stabilit prin bună înțelegere sau stabilit de instanță.
Divorțul părților și stabilirea situației juridice a minorei rezultate din căsătorie a avut loc sub incidența prevederilor Codului familiei
Investită cu soluționarea cererii de față instanța a avut în vedere în primul rând faptul că interesul minorului reprezintă criteriul principal în legătură cu ocrotirea lui
Interesele minorului au un caracter complex, fiind legate nu numai de posibilitățile materiale ale părinților, ci mai ales de vârsta și sexul copiilor minori, de ocupația și comportarea părinților, de gradul de atașament și interesul pe care l-au manifestat față de copil.
În consecință, drepturile părinților față de copiii minori sunt prevăzute exclusiv în interesul acestora.
Văzând concluziile referatului de anchetă socială depus la dosar, faptul că tatăl și-a manifestat toată grija față de nevoile specifice vârstei minorei, căreia îi poate asigura condiții bune de creștere și educare, a înscris-o la o grădiniță din H., ajutat fiind de familia lui poate asigura condiții bune de îngrijire și educare.
Instanța a avut în vedere și împrejurarea că minora de la naștere și până la vârsta de 5 ani a trăit și locuit în familia pârâtului, unde este bine integrată, nefiind în interesul acesteia de a fi mutată într-un alt mediu cu care nu este familiarizat, chiar dacă posibil acel nou mediu ar putea sigura unele avantaje de ordin material și social.
Reclamanta nu a făcut dovada că pârâtul nu poate asigura condiții bune de creștere și educare minorei, că de la data încredințării minorei la tatăl pârât, acesta nu se preocupă de educarea minorei sau că o neglijează
Pentru considerentele arătate, instanța a apreciat că este în interesul minorei este să rămână la tată, exercitarea drepturilor părinteștii fiind făcută și până în prezent de ambele părți.
Împotriva Sentinței civile nr.1049/04 Iulie 2012 pronunțată de Judecătoria Huedin a declarat recurs, recalificat ca și apel în ședința publică din data de 17 Ianuarie 2013, în termen legal reclamantă
(f.3-6), prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii atacate și rejudecarea cauzei de către instanța de recurs în sensul admiterii acțiunii, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare
a arătat că instanța de fond în mod greșit, netemeinic și nelegal a reținut faptul că "din probele administrate în cauză rezultă că și în prezent minora se găsește în familia tatălui pârât, fiind îngrijită atât de tată, cât și de bunicii paterni și o soră a pârâtului, minora frecventând cursurile unei grădinițe, fiind curat îmbrăcată și bine educată.
A solicitat să-i fie reîncredințată minora întrucât în prezent situația ei materială și socială s-a îmbunătățit, putând asigura condiții materiale și de educare superioare celor oferite de pârât";.Apelanta arată că nu mai subzistă în prezent motivele, cauzele și împrejurările care au stat la baza încredințării minorei din anul 2010 intimatului, precum și faptul că pârâtul nu se ocupă și nu acordă minorei condițiile cel puțin suficiente și necesare dezvoltării fizice și psihice, de formare a unei personalități puternice a acesteia.
Prin întâmpinarea formulată
intimatul a solicitat respingerea apelului, cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată, arătând că din probele administrate în cauză nu rezultă nici un motiv pentru care minora să nu rămână încredințată pentru creștere și educare tatălui, toate argumentele care au stat la baza încredințării minorei tatălui subzistând, chiar mai mult acestea se suprapun cu o serie de evenimente și acțiuni apte să susțină și să întărească hotărârea instanței de fond.
Analizând apelul declarat de reclamantă prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, precum și a dispozițiilor legale incidente în materie, tribunalul îl va respinge pentru următoarele considerente:
Urmare a divorțului părților, prin aceeiași SC nr.636/2010 pronunțată de Judecătoria Huedin în dosarul nr._, minora Natalia-B. născută la data de_ a fost încredințată spre creștere și educare tatălui, în considerarea faptului că acesta ajutat de părinții săi și de o soră pot asigura cele mai bune condiții pentru o dezvoltare armonioasă a minorei atât din punct de vedere material cât și afectiv.
Deși acțiunea apelantei-reclamante a avut mai multe petite, cererea principală este aceea de a-i fi reîncredințată minora spre creștere și educare întrucât intimatul-pârât este în imposibilitate a-i asigura minorei condițiile de viață, creștere și întreținere deoarece este șomer, iar minora nu este înscrisă la grădiniță.Apelanta a arătat că în opoziție, este situația sa actuală, fiind recăsătorită și locuind cu actualul soț la domiciliul acestuia din Landul Salzburg-Austria.A mai arătat că atât ea cât și actualul soț realizează venituri din muncă având astfel posibilități materiale net superioare pârâtului.
Reîncredințarea minorului se justifică prin intervenirea unor schimbări vădite în ceea ce privește condițiile de îngrijire, creștere și educare a minorului.Desigur, că vorbim de acele schimbări care pun în pericol dezvoltarea armonioasă a minorului.
Interesul superior al minorului presupune ca acesta să crească în mod efectiv alături de unul dintre părinți în condiții materiale și morale adecvate vârstei, preocupărilor și doleanțelor minorului.
Si din această perspectivă viața de familie este una subsidiară protejării interesului superior al minorului, important fiind, în cazul de față, câștigul pe care copilul îl poate avea din asemenea relații, iar nu cel pe care l-ar putea avea apelanta-reclamantă, care este obligată, alături de intimat, ca parte componentă a datoriei lor de a asigura o creștere armonioasă și echilibrată atât material, dar mai ales psihologic, emoțional și educațional copilului.
Contrar susținerilor apelantei, intimatul este angajat la SC M. otim Impex SRL cu un salariu de încadrare de 1400 lei, iar minora este înscrisă la
Grădinița Prichindeii Veseli din loc.H. .
Raportat la probele administrate, în mod corect, s-a reținut de prima instanță că nu a intervenit nici o schimbare în condițiile de creștere și educare a minorei care să ducă la modificare măsurii de încredințare luată inițial cu privire la minoră.Astfel, intimatul s-a preocupat și continuă și în prezent să se preocupe de îngrijirea minorei, atât din punct de vedere al condițiilor de locuit, al nevoilor specifice vârstei, al dezvoltării sociale a acestei, cât și din punct de vedere afectiv.
Apoi, măsura existentă în prezent nu se impune a fi modificată nici pentru aceea că apelanta trimite minorei bani și diverse bunuri, acest fapt neconstituind altceva decât un lucru firesc, și anume că minora trebuie să beneficieze de sprijinul material al ambilor părinți.
De asemenea nici acordul actualului soț al apelantei, ca pe viitor minora să locuiască în casa sa, nu este relevantă în cauză, cererea de reîncredințare având ca temeiuri alte considerente de fapt și de drept.Sub acest aspect, nu este de neglijat faptul că de la naștere și până în prezent minora a trăit și locuit în familia intimatului, în același imobil, acest loc fiind asociat de minoră noțiunii de acasă, iar mutarea sa într-o altă locuință, i-ar putea determina un dezechilibru în plan psihologic.
T. ul mai observă că singurele motive invocate de către apelanta- reclamantă în susținerea cererii sale de reîncredințare a minorei sunt cele de ordin material, aceasta ignorând cu totul aspectele de ordin psihologic.T. ul apreciază că luarea dintr-odată a minorei dintr-un mediu în care se simte bine-probele administrate relevând acest fapt-și mutarea sa într-un mediu total necunoscut ar putea avea consecințe nefaste pentru starea psihică a minorei și nu pot fi asumate de instanță în acest mod.Apropierea minorei de mediul și de persoanele cu care trăiește apelanta trebuie să se realizeze, sub aspect temporal, treptat și la nivel psihic, prin insuflarea în conștiința minorei că și acel loc și acele persoane pot constitui o a doua casă, respectiv o a doua familie.Și aceasta, întrucât la crearea unei personalități cât mai armonios structurate a minorului contribuie nu numai factori de ordin material ci și cei de ordin emoționali, educaționali, fapt ce presupune acordarea unei atenții mediului în care trăiește minorul, a pasiunilor lui sau a persoanelor cu care interacționează.
Apreciind în acest mod și instanța de fond, în mod corect, a fost respinsă acțiunea în întregul ei, respectiv respingerea petitului principal de reîncredințare a minorei presupunând, în mod evident, respingerea celorlalte capete de cerere care accesorii fiind, nu se mai justifică.
În ce privește cererea apelantei-reclamante de a i se stabilit un program de vizitare al minorei, apare ca inadmisibilă raportat la prev art.294 cod pr.civ., fiind formulată pentru prima dată în calea de atac a apelului.
Față de toate acestea, în tem.art.296 cod pr.civ. tribunalul va respinge ca nefondat apelul declarat de B. R. D. împotriva Sentinței civile nr.1049/04 Iulie 2012 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei
H., pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat apelul declarat de B. R. D. împotriva Sentinței civile nr.1049/04 Iulie 2012 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei H., pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 17 Ianuarie 2013.
Președinte,
C. -A. C.
Judecător,
-V. B.
Grefier,
-P. B.
Red. A.C.C./dact..A.P.B. _
Judecător fond: V. G.
| ← Decizia civilă nr. 4001/2013. Exercitarea autorităţii părinteşti | Decizia civilă nr. 488/2013. Exercitarea autorităţii părinteşti → |
|---|
