Decizia civilă nr. 413/2013. Pensie de întreţinere. Minori şi familie
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184 aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
DECIZIA CIVILĂ NR. 413/R/2013
Ședința publică din data de 11 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. -A. C. JUDECĂTOR: C. -V. B. JUDECĂTOR: V. G. GREFIER: D. B.
S-a luat spre examinare recursul declarat de pârâtul B. A. împotriva sentinței civile nr. 1348/2012 din_ în dosar nr._ a Judecătoriei Gherla privind și pe intimatul B. V. A. prin reprezentant legal C. L. M.
, autoritate tutelară A. T. D. C. P. I., având ca obiect pensie întreținere.
La apelul nominal efectuat în ședință publică, se prezintă pentru recurentul pârât B. A., reprezentanta acestuia, avocat Precup M. C., cu împuternicire avocațială de reprezentare depusă la dosar ( f.6), pentru intimatul B. Vlad A., în substituirea reprezentantei acestuia, avocat Henter P. a, cu împuternicire avocațială de reprezentare depusă la dosar (f.12), avocat Henter Toth
, cu delegație de substituire depusă la dosar (f.16), lipsă fiind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se depun la dosar în probațiune înscrisurile de la filele 17-21, reprezentând declarația autentificată la notar dată de intimat că este elev și că nu este încadrat în muncă, adeverința emisă de Primăria comunei I. care atestă că recurentul și soția se gospodăresc împreună și nu figurează în evidențele P. cu venituri.
De asemenea, se depune acte de stare civilă, facturi.
R. a recurentului solicită instanței încuviințarea emiterii unei adrese către Liceul A. Borza din Cluj-Napoca să comunice instanței situația școlară a elevului B. V. A., dacă acesta frecventează efectiv cursurile, notele obținute, tocmai pentru a avea siguranța că acesta nu este doar înscris, ci și frecventează cursurile.
T. ul pune în discuție această cerere în probațiune.
R. a intimatului arată că se opune emiterii adresei amintite, proba apărând ca fiind inutilă, atâta vreme cât la dosar există adeverința și declarația autentificată care atestă acest lucru.
R. a recurentului insistă în emiterea adresei solicitate, tocmai pentru a dovedi că frecventează cursurile.
În replică, reprezentanta intimatului arată că adeverința atestă că intimatul este elev înscris pentru anul școlar 2012-2013.
T. ul după deliberare, urmează a respinge cererea în probațiune de emitere a adresei, având în vedere că la dosar sunt depuse acte care atestă statul de elev al intimatului al Liceul A. Borza din Cluj Napoca, iar din adeverință reiese că este înscris pentru anul 2012-2013 și declarația pe proprie răspundere autentificată la notar a intimatului.
R. ele părților arată că nu mai are de formulat alte cereri în probațiune. Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, tribunalul în conformitate cu dispozițiile art. 150 C.pr.civ. declară încheiată faza probatorie și
acordă cuvântul pe recurs.
R. a recurentului pârât B. A., avocat Precup M. C. solicită instanței admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris, pentru motivele dezvoltate, cu plata cheltuielilor de judecată în recurs.
R. a intimatului B. Vlad A., avocat Henter Toth A. solicită instanței respingerea recursului pentru motivele invocate în întâmpinare, pe care o susține în integralitate, cu cheltuieli de judecată.
T. ul reține cauza spre soluționare.
T. UL Asupra cauzei de față, reține următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 1348/_ pronunțată în dosar nr._, s-a admis cererea formulată de către reclamantul B. V. A. împotriva pârâtului
A. și în contradictoriu cu A. T. din cadrul P. I. și, în consecință:
A majorat pensia de întreținere stabilită, prin sentința civilă nr. 1326 din data de_ a Judecătoriei Gherla, în favoarea minorului B. V. -A., născut la data de_, de la suma de 100 lei/lunar, la suma de 300 lei/lunar, începând cu data de_, data introducerii acțiunii și până la majoratul minorului.
S-a admis cererea de acordare a cheltuielilor de judecată și obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut următoarele:
În fapt, minorul B. V. -A., născut la data de_ este fiul pârâtului
B. A., fiind un copil născut în afara căsătoriei. Minorul se află în îngrijirea mamei și, în prezent, beneficiază, lunar de pensie de întreținere în cuantum de 100 lei, după cum reiese din copia sentinței civile nr. 1326/2009, pronunțată de Judecătoria Gherla, la data de_, în dosarul nr._ (filele 4-5).
Tatăl pârât nu este încadrat în muncă și nu obține venituri salariale, după cum au arătat ambele părți prezente personal în fața instanței, însă acesta își câștigă existența din munca prestată în gospodărie. Această gospodărie este, însă, una destul de bogată, din moment ce însuși pârâtul a arătat în fața instanței că are pământ și deține animale, făcând mențiune despre existența chiar a doi cai, animale care, în mediul rural, este de notorietate faptul că sunt aducătoare de venit. Mai mult decât atât, înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către APIA Cluj și Primăria Comunei I. (filele 18-20) susțin ideea existenței unei gospodării
"bogate";, din moment ce se face mențiune despre 13 ha de pământ și mai multe capete de animale, chiar dacă aceste animale sunt doar câteva dintre cele pe care pârâtul le crește, cele înscrise în evidențele primăriei, însă este clar că nu sunt toate, însuși pârâtul făcând mențiune în fața instanței despre creșterea a doi cai.
În drept, prin dispozițiile art. 499 alin. 1 din Noul Cod Civil, legiuitorul a instituit obligația solidară, pentru ambii părinți, de a da întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea profesională, obligație de întreținere care este reiterată și în cuprinsul art. 516 din Noul cod civil ce impune ca întreținerea să fie acordată între rudele în linie dreaptă.
Totodată, obligația legală de întreținere este imperativ stipulată și în cuprinsul art. 31 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, care arată că ambii părinți sunt responsabili pentru creșterea copiilor lor, precum și că exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului și să asigure bunăstarea materială și spirituală a acestuia, în special prin îngrijire, prin menținerea relațiilor personale cu el, prin asigurarea creșterii, educării și întreținerii sale. Art. 32 din cuprinsul aceluiași act normativ impune ca orice copil să aibă dreptul să fie crescut în condiții care să permită dezvoltarea sa fizică,
mentală, spirituală, morală și socială, părinții fiind, în primul rând, obligați în acest sens.
Cu privire la condițiile în care se datorează întreținerea, art. 524 din Noul Cod Civil prevede că are drept la întreținere doar acea persoană care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sau din bunurile sale. Raportat, însă, la situația specială a minorului, legiuitorul a înțeles să instituie o prezumție a stării de nevoie (art. 525 din Noul Cod Civil). Referitor la debitorul întreținerii, același act normativ, în cuprinsul art. 527, arată că poate fi obligat la întreținere acela care are mijloace de a o plăti sau are, cel puțin, posibilitatea de a dobândi aceste mijloace. La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea, trebuie să fie avute în vedere veniturile și bunurile de care dispune, posibilitățile de realizare a acestora, precum și să se țină cont și de celelalte obligații care îi revin.
În ceea ce privește modificarea pensiei de întreținere, în cazul în care a fost stabilit deja un cuantum al acestei obligații, după cum este și speța dedusă judecății în prezenta cauză, art. 531 alin. 1 din Codul Civil permite instanței să majoreze pensia de întreținere în cazul în care se ivește vreo schimbare raportat la mijloacele celui care prestează întreținerea sau nevoia celui care o primește.
Dând eficiență acestor dispoziții legale, instanța a reținut că și tatăl pârât, alături de mama în a cărei îngrijire se afla minorul în vârstă de 15 ani, este obligat să asigure întreținerea copilului său, prin contribuție efectivă la cheltuielile de creștere, îngrijire și educare a acestuia, în calitate de debitor al întreținerii. Ori, pentru ca această contribuție să fie cu adevărat efectivă, instanța a apreciat că se impune majorarea cuantumului datorat cu titlu de pensie de întreținere, din moment ce ambele ipoteze care permit modificarea pensiei, în conformitate cu dispozițiile art. 531 din Codul Civil, se regăsesc în cauză. Cu privire la mijloacele celui care prestează întreținerea, instanța a apreciat că a intervenit o schimbare în sensul că acesta nu mai are alți copii minori în întreținere din moment ce nu s-a făcut dovada contrară, ci pârâtul doar a susținut că celălalt fiu al său, în vârstă de
19 ani încă mai beneficiază de sprijin financiar din partea sa. Schimbarea intervenită cu privire la nevoia celui care primește întreținerea este și mai evidentă, reclamantul fiind, în prezent, în vârstă de 15 ani, elev de liceu, iar cheltuielile de creștere și, mai ales de asigurare a educației sale mult mai ridicate, doar transportul din localitatea de domiciliu până la cea unde își desăvârșește pregătirea educațională având un cost de 129 lei, lunar (fila 22).
Este important de consemnat și faptul că legea este cea care instituie o astfel de obligație în sarcina tatălui pârât, deoarece întreținerea datorată minorilor nu poate fi lăsată la discreția acestuia, nu beneficiază de un drept de a dispune dacă va contribui sau nu, financiar, la creșterea copilului său minor, ci este obligat să o facă. De altfel, această obligație ar trebui să fie una de natură morală, întrucât creșterea unui copil este o prioritate pentru fiecare părinte, fiind total inacceptabil un comportament precum cel al tatălui pârât care refuză să presteze întreținere suficientă copilului său - minor în vârstă de 15 ani, elev la liceu în altă localitate, invocând pretexte ce nu au nicio legătură cu îndeplinirea obligației sale legale de întreținere și chiar având o atitudine de neglijare și abandonare - resimțită mai cu seamă în plan financiar - a acestui fiu al său pentru simplul motiv că este un copil din afara căsătoriei.
În ceea ce privește mijloacele de care pârâtul beneficiază pentru a se putea achita de obligația sa, instanța are în vedere că acesta nu realizează venituri salariale, nefiind încadrat în muncă. Totuși, efectuând analiza posibilităților pârâtului de a obține mijloace pentru a se putea achita de obligația de întreținere stabilită de lege în favoarea copiilor săi, conform art. 527 din Codul Civil, instanța a apreciat că pârâtul-debitor al obligației de întreținere are posibilitatea de a obține venituri din munca prestată în gospodărie, venituri care îi permit acordarea unei îngrijiri corespunzătoare unicului său fiu minor.
Se va stabili, așadar, cuantumul obligației de întreținere datorat de către pârât în favoarea minorului reclamant la un nivel care să permită acoperirea, cel puțin, în parte, a cheltuielilor pe care le implică creșterea și educarea unui minor în vârstă de 15 ani, cheltuieli ce rezidă nu doar în achiziționarea de hrană,
îmbrăcăminte, ci în asigurarea unei îngrijiri optime, prin educație și pregătire profesională, după cum impune legiuitorul în respectarea principiului asigurării interesului superior al copilului. Ori, pentru suportarea acestor cheltuieli, este evident că un cuantum de 100 lei este neîndestulător, după cum este mult prea mică și suma de 150 lei, oferită de către pârât. Astfel, instanța a considerat că se impune acordarea unei pensii de întreținere în cuantum de 300 lei, cuantum ce este justificat de nevoile actuale ale minorului și pe care tatăl pârât poate să-l achite, probatoriul administrat în cauză ilustrând faptul că acesta, chiar dacă nu este încadrat în muncă, are posibilități financiare.
Pentru considerentele expuse mai sus, instanța a admis cererea potrivit dispozitivului sentinței.
Pârâtul B. A. a declarat recurs în termen împotriva sentinței, solicitând in principal casarea în totalitate a sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond iar in subsidiar casarea sentinței integral si după rejudecare, admiterea in parte a acțiunii in sensul majorării pensiei de întreținere raportat la venitul minim pe economie si la faptul ca acesta mai are un copil în întreținere care, cu toate ca este major se afla in continuarea studiilor si este in întreținerea sa. A solicitat de asemenea cheltuieli de judecată în recurs.
În motivarea recursului, pârâtul a susținut netemeinicia și nelegalitatatea sentinței atacate, căci in lipsa dovezilor, fără temei, instanța a concluzionat că are un venit de 1200 lei lunar. Așa cum rezultă din actele de la dosar, nu are nici un venit, crește animale in gospodărie, insă nu pentru valorificare, ci pentru consumul familiei, terenul cu care figurează inscris la Primărie are destinația fânaț.
In condițiile in care nu obține venituri salariale, pensia de intreținere nu poate fi stabilită altfel decât prin raportare la venitul minim pe economie.
De asemenea, instanța nu aținut seama de faptul că mai are un copil in întreținere, care este intr-adevăr major, dar se află in continuarea studiilor. Față de această împrejurare, cota la care poate fi stabilită pensia de intreținere este de 1/6, raportat la care, chiar reținând venitul de 12000 lei, pensia este de 200 lei, nu de 300 lei.
Reclamantul intimat a depus intâmpinare la recursul pârâtului,
prin care a solicitat respingerea acestuia, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
În susținerea poziției sale procesuale, intimatul a arătat că recursul nu este motivat in drept și nu rezultă din cuprinsul său care sunt motivele de casare prev. de de art. 304 pct. 1-5 Cod pr.civ.
Recurentul nu a făcut dovada împrejurarea pretinsă in recurs, și anume aceea că mai are un copil în întreținere a se proba susținerea recurentului in sensul ca are în întreținere.
Art. 529 C. civ prevede că " Pensia este datorată potrivit cu nevoia celui care o cerer și mijloacele celui care urmează a o plăti ".
Această dispoziție legala transpusa la modul de calcul a pensiei de întreținere impune stabilirea tuturor mijloacelor materiale ale persoanei care urmează sa o plătească, existente la data judecării cererii.
În mod evident veniturile obținute din gospodărie pot si trebuiesc luate in calcul la stabilirea pensiei, sens in care s-a pronunța si I. -dec. 3392/2003.
A accepta solicitarea recurentului ca pensia de întreținere sa fie stabilita prin raportare la venitul minim pe economie pentru simplul motiv că acesta nu are un loc de munca stabil, cum altfel nu 1-a avut in ultimii 15 de ani, ar echivala cu o încălcare flagrantă a dreptului intimatului la asigurarea cel puțin parțiala a nevoilor sale de către părintele său biologic.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor și apărărilor invocate, a probatoriului administrat în cauză și a dispozițiilor legale relevante, tribunalul constată că recursul declarat de pârâtul B. A. este parțial întemeiat, în limitele și pentru următoarele considerente:
Fără a arăta în mod explicit, câtă vreme a stabilit o pensie de întreținere în favoarea reclamantului în sumă de 300 lei lunar și a reținut că acesta este singurul copil aflat în întreținerea pârâtului, prin aplicarea dispozițiilor art. 529 alin 2
N.C.C., instanța de fond a considerat implicit că recurentul are un venit lunar de cca. 1200 lei.
Recurentul contestă această reținere a instanței, însă motivele invocate de aceasta sunt nefondate. Chiar dacă din înscrisurile depuse la dosar rezultă că recurentul nu obține venituri impozabile, acesta nu poate fi plasat într-o poziție similară cu aceea a unei persoane care nu obține nici un fel de venit și din acest considerent i se stabilesc obligațiile de întreținere raportat la venitul minim pe economie, căci potrivit art. 527 N.C.C., la stabilirea mijloacelor de plată a pensiei se ține seama de veniturile și bunurile celui ce datorează întreținerea și de posibilitățile de realizare a acestora.
Așa cum rezultă din dovezile de la dosar, și anume adresa Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (fila 18 dosar), adeverința emisă de Primăria comunei
I. ( fila 21 dosar) și susținerile făcute de recurent în fața primei instanțe, acesta deține în gospodărie teren agricol și animale, respectiv 2 cai, un porc, 28 de găini și cel puțin trei capete bovine.
În privința bovinelor, cu toate că în adeverința emisă de Primăria comunei I. rezultă că recurentul apare înscris în evidențe cu două capete bovine, în mod cert acesta trebuie să dețină cel puțin trei bovine, câtă vreme și pentru anul 2012 a formulat cerere pentru acordarea subvențiilor, iar A.P.I.A., acordă subvenții numai în condițiile în care exploatația agricolă pentru care se solicită subvenția deține un număr de cel puțin trei bovine.
Producția de lapte a trei bovine depășește nevoile consumului unei familii, or concluzia logică este aceea că surplusul se valorifică.
De asemenea, cei doi cai deținuți de recurent reprezintă o sursă de venit, fiind de notorietate, așa cum a reținut și prima instanță, că aceștia sunt utilizați in mediul rural, fie la muncile agricole, fie la transport, activități aducătoare de venit.
Situația materială a recurentului, respectiv componența gospodăriei acestuia, îndreptățesc concluzia instanței că acesta este în măsură să obțină un venit la nivelul sumei de 1200 lei.
Sub acest aspect, al nivelului venitului raportat la care s-a calculat pensia de întreținere, recursul pârâtului este neîntemeiat.
În schimb, este întemeiată cea de-a doua critică referitoare la cota din venitul la nivelul căruia poate fi stabilită pensia de întreținere în favoarea reclamantului.
Aceasta întrucât în recurs pârâtul recurent a făcut dovada că în afara reclamantului, mai are în întreținere și pe fiul său B. A. G., care ,deși major după cum rezultă din certificatul de naștere aflat la fila 19 dosar, se află în continuarea studiilor, fiind elev în clasa a XIII seral la Liceul Tehnologic A. Borza Cluj-Napoca, fila 7 dosar.
Este adevărat că urmarea cursurilor serale poate permite teoretic încadrarea în muncă a cursantului, însă în speță nu s-a făcut dovada că celălalt fiu al recurentului ar fi încadrat în muncă și astfel nu se află în întreținerea tatălui său.
Apreciem că o persoană aflată in continuarea studiilor se află in nevoie, căci urmarea studiilor il pune in imposibilitatea de a se incadra in muncă.
Potrivit dispozițiilor art. 529 alin 2 N.C.C. cota din venituri datorată de părinte pentru doi copii aflați în întreținerea sa este de 1/3 din venituri.
Raportat la veniturile reținute de 1200 lei, cota de 1/3 reprezintă 400 lei, care se impune a fi repartizată între cei doi copii aflați în întreținerea recurentului.
Apreciem că celor doi descendenți li se cuvin cote egale din această sumă întrucât nu au fost evidențiate deosebiri importante în situația lor personală.
Astfel, pensia de întreținere datorată de recurent reclamantului poate fi stabilită la suma de 200 lei.
Stabilind pensia de întreținere peste cota stabilită de lege, instanța de fond a pronunțat hotărârea atacată cu încălcarea dispozițiilor legale, fiind incidente dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. .
În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin, 1, 2 și 3, rap. la art. 304 pct. 9 C. proc. civ. tribunalul va admite în parte recursul declarat de pârâtul B.
A. împotriva sentinței civile nr. 1348/2012 din_ în dosar nr._ a
Judecătoriei Gherla, pe care o va modifica în sensul că va majoreaza pensia de întreținere la suma de 200 lei lunar și va menține restul dispozițiilor sentinței.
În temeiul dispozițiilor art. art. 276 C. proc. civ., instanța va compensa cheltuielile de judecată ocazionate părților în recurs.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite în parte recursul declarat de pârâtul B. A. împotriva sentinței civile nr. 1348/2012 din_ în dosar nr._ a Judecătoriei Gherla, pe care o modifică în sensul că majorează pensia de întreținere la suma de 200 lei lunar.
Menține restul dispozițiilor sentinței. Compensează cheltuielile de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE, C. -A. C. | JUDECĂTOR, C. -V. B. | JUDECĂTOR, V. G. |
GREFIER, D. B. |
RED./DACT./CB/CȘ_ /4 ex.
Jud. fond .Doradics O. M.
| ← Decizia civilă nr. 474/2013. Pensie de întreţinere. Minori... | Decizia civilă nr. 709/2013. Pensie de întreţinere. Minori... → |
|---|
