Decizia civilă nr. 464/2013. Partaj bunuri comune soţi. Lichidarea regimului matrimonial
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ NR. 464/A/2013
Ședința publică din_ Completul compus din: Președinte: O. R. G.
Judecător: C. -V. B. Grefier: A. -P. B.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul pârât B. V. în contra Sentinței civile nr. 16031/_, pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Cluj-Napoca, privind și pe intimata reclamantă R. L. , având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns la prima strigare a cauzei reprezentanta intimatei reclamante, doamna avocat C. Morar, lipsă fiind apelantul pârât B. V. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se tribunalul constată că deși s-a pus în vedere reprezentantului apelantului pârât să depună la dosar dovada achitării ratelor aferente lunilor iulie, august, septembrie în cuantum de câte 170 lei fiecare, în contul expertului Elkan G. și prima rată din onorariul pentru expertul Mărie S., respectiv dovada susținerilor că expertul Mărie
este de acord cu eșalonarea onorariului, apelantul pârât B. V. nu s-a conformat până în momentul de față acestor dispoziții ale instanței, împrejurare față de care tribunalul pune în discuția reprezentantei intimatei reclamante suspendarea judecării prezentei cauze, cerere față de care reprezentanta intimatei reclamante arată că suspendarea nu ar fi o soluție utilă, dosarul fiind din 2009, solicitând darea în debit a apelantului, solicitare față de care tribunalul îi aduce la cunoștință reprezentantei intimatei reclamante că nu există dispoziție legală în acest sens, iar dacă dorește judecarea cauzei, posibilitatea ar fi să achite intimata reclamantă onorariul.
Reprezentanta intimatei reclamante arată că și clienta ei a formulat cerere de ajutor public judiciar, sub forma plății expertului, cerere care a fost respinsă prin Încheierea civilă nr. 21/CC/A/_ .
ul dispune lăsarea cauzei la a doua strigare, pentru a da posibilitatea apelantului să se prezinte.
La reluarea cauzei, au răspuns: reprezentantul apelantului pârât, domnul avocat C. G. și reprezentanta intimatei reclamante, doamna avocat C. Morar.
Reprezentantul apelantului pârât arată că apelantul nu s-a conformat dispozițiilor instanței, respectiv nu a depus dovada achitării ratelor aferente lunilor iulie, august, septembrie în cuantum de câte 170 lei fiecare, în contul expertului Elkan G. și prima rată din onorariul pentru expertul Mărie S.
, respectiv dovada susținerilor că expertul Mărie S. este de acord cu eșalonarea onorariului.
Reprezentanta intimatei reclamante solicită acordarea unui ultim termen de judecată și a se dispune amendarea apelantului pârât, raportat la ultimele patru termen de judecată care s-au acordat doar pentru acest motiv, din probele administrate în cauză rezultând că toate bunurile sunt la apelant.
T. ul, după deliberare, apreciază că nu se impune acordarea unui ultim termen de judecată, având în vedere că la termenul de judecată din data de_ s-a acordat un ultim termen de judecată pentru data de _
, termen la care s-a și pus în vedere reprezentantului apelantului pârât să achite onorariile experților Elkan G. pe lunile aprilie, mai, iunie și prima rată pentru expert Mărie S., termen la care s-a dispus și citarea apelului cu mandat de aducere, motiv pentru care respinge cererea de acordarea a unui ultim termen de judecată.
Reprezentantul apelantului pârât învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune.
Reprezentanta intimatei reclamante arată și ea că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune.
T. ul, după deliberare, nemaifiind alte chestiuni prealabile de invocat ori înscrisuri de depus la dosar, în temeiul dispozițiilor art. 150 Cod procedură civilă, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul reprezentanților părților asupra apelului de față.
Reprezentantul apelantului pârât solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, cu consecința admiterii cererii reconvenționale și, respectiv în parte a acțiunii reclamantei, apelantul fiind nemulțumit de modul în care s-a realizat partajul, sentința fiind criticabilă și sub aspectul loturilor formate, cu cheltuieli de judecată, depunând la dosar chitanța nr. 54 în cuantum de 700 lei, onorariu avocațial (f.126).
Reprezentanta intimatei reclamante solicită respingerea apelului ca nefondat, pentru motivele arătate în concluziile scrise înregistrate la dosar în data de_, menținerea în tot a sentinței civile atacate ca fiind temeinică și legală, cu obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată, constând în onorariu expert asistent și onorariu avocațial. Instanța de fond în mod corect a soluționat cererea prin care a pârâtul reclamant reconvențional a formulat obiecțiuni la expertiza întocmită în cauză de expert Ștefan Botez, respingându-o ca tardiv formulată, așa cum rezultă din încheierea de ședință din data de_ și, de asemenea instanța de fond în mod corect a dispus atribuirea bunurilor comune către apelant, întrucât marea majoritate a acestora este încorporată în casa proprietatea acestuia și practic ea nu ar avea posibilitatea de a le folosi. De asemenea, contrar susținerilor apelantului, evaluarea bunurilor supuse expertizei a fost în mod corect efectuată, având în vedere starea lor generală, gradul acestora de uzură, aspectul comercial și raportat la principiile standardelor internaționale de evaluare.
T. ul reține cauza în vederea pronunțării.
T R I B U N A L U L
Deliberând, reține că prin Sentința civilă nr. 16031/_,
pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Cluj-Napoca, a fost admisă in parte actiunea civila formulate de reclamanta R. L. impotriva paratului B. V., avand ca obiect partaj bunuri comune.
Totodată, a fost admisă in parte cererea reconventionala formulata de parat impotriva reclamantei si in consecinta s-a constatat ca in timpul casatoriei, partile au dobandit cu contributie egala urmatoarele bunuri mobile: 2 cai; 1 drujba; 1 gater; 1 masa pentru taiat lemne; 1 mobila de bucatarie de culoare galben-lamai; 1 mobila de camera de culoare maro inchis; 1 mobila de camera din pal de culoare bej; 1 coltar camera; 1 coltar bucatarie; 1 masa cu 4 scaune; 1 masina de spalat automata marca Arctic;
1 aragaz; 1 televizor color; 1 frigider; 1 cuptor cu microunde; 3 covoare; perdele; bibelouri si ornamente in casa, 1 masuta de cafea, toate in valoare de 12.490 lei. Totodata, partile au facut amenajari la imobilul paratului in valoare totala de 71.600 lei, la care se adauga dreptul de creanta cu privire la teren in suma de 14.285 lei, valoarea masei bunurilor de impartit fiind de
98.375 lei la care se adauga suma de 1850 lei luata de catre reclamanta, rezultand un total de 100.225 lei.
S-a dispus starea de devalmasie, prin atribuirea tuturor bunurilor paratului cu obligarea acestuia la plata in favoarea reclamantei a unei sulte in suma de 50.112,5 lei.
A fost respinsă cererea reclamantei cu privire la predarea bunurilor proprii si a celor personale ca fiind ramasa fara obiect și a fost respinsă cererea paratului cu privire la constatarea cotei sale de contributie ca fiind de 70% si a calitatii de bun propriu a unui cal si a masutei de cafea precum si a obligarii reclamantei la plata cotei de ½ parte in favoarea sa a imprumuturilor contractate.
De asemenea, a fost obligat paratul la plata sumei de 3410 lei reprezentand cheltuieli de judecata in favoarea reclamantei, precum și la plata sumei de 2997,04 lei in favoarea statului, reprezentand ajutorul public judiciar de care a beneficiat reclamanta.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Avand in vedere ca in cadrul raspunsului la interogatoriu, partile si-au modificat pozitiile procesuale referitoare la valorile unora dintre bunuri (probabil uitand valorile pe care le-au mentionat in cererile lor), iar in cadrul concluziilor scrise reclamanta a solicitat valorile care i-au convenit cel mai mult, respectiv fie din raspunsul la interogatoriu al paratului, fie din raportul de expertiza, instanta a luat in considerare strict valorile mentionate de expertul tehnic, intrucat pe de o parte acesta are calificarea necesara aprecierii valorii unui bun, iar pe de alta parte nu se poate accepta un mixaj intre raspunsurile la interogatoriu si valorile din raportul de expertiza, astfel cum a solicitat reclamanta, intrucat valorile nu ar mai avea niciun criteriu concret la baza, iar raportul de expertiza nu a fost contestat, fiind acceptat de catre ambele parti.
În ceea ce priveste cota de contributie a partilor, instanta a apreciat ca aceasta este de 50% fiecare, intrucat paratul nu a dovedit in concret in ce ar consta cota sa de contributie de 70%.
Totodata, din declaratiile martorilor audiati in cauza a rezultat ca reclamanta si paratul mergeau impreuna in padure pentru lemne, iar din specificul zonei in care locuiesc reiese ca barbatii lucreaza in gospodarie, in exteriorul casei iar femeile in casa. Or, din aceste declaratii ale martorilor s-a putut concluziona ca reclamanta a lucrat atat in casa cat si a mers in padure, dupa lemne, impreuna cu sotul sau. Aspectul invocat de catre parat potrivit caruia reclamanta i-a ajutat pe parintii sai bolnavi nu reprezinta un motiv pentru marirea cotei de contributie a paratului deoarece este in
sarcina oricarui copil-adult fiind, sa-si ajute parintii in nevoie, ceea ce s-ar fi intamplat si daca ar fi fost bolnavi parintii paratului, dar cu toate acestea din probatoriu a rezultat ca si paratul a mers la spital la socrul sau si chiar mai mult, partile ar fi imprumutat bani de la parintii reclamantei.
Nu s-au dovedit sustinerile paratului nici legate de cheltuirea banilor de catre reclamanta pe haine si cosmetice, nici neglijarea familiei de catre aceasta si nici faptul ca ar fi ramas un pasiv al casatoriei prin datoriile pe care aceasta le-ar fi facut. Nu s-a dovedit nici caracterul de bun propriu al paratului cu privire la masuta de cafea. In ceea ce priveste calul decedat, avand in vedere ca decesul a survenit in timpul casatoriei inseamna ca paguba s-a regasit in patrimoniul familiei, iar ajutorul dat de frati si consateni (conform obiceiului locului, astfel cum a declarat martorul M. ) a venit pentru a inlocui valoarea lipsa din patrimoniul familiei, fiind pentru familie si nu exclusiv pentru unul dintre soti. Cu toate acestea, s-a putut observa ca la momentul efectuarii expertizei partile au prezentat expertului doar un cal, pe celalalt declarandu-l decedat, iar la expertiza nu au fost facute obiectiuni de catre niciuna dintre parti, astfel cum au declarat expres la termenul din_, motiv pentru care instanta va lua in considerare doar valoarea unui singur cal.
De asemenea, desi nu s-a depus inscrisul sub semnatura privata cu privire la teren, instanta a retinut ca niciuna dintre parti nu a contestat existenta promisiunii de vanzare-cumparare (fiind chiar posibil, ca potrivit obiceiului locului sa existe doar in forma verbala), iar terenul a fost prezentat expertului spre evaluare, care l-a evaluat la suma de 14.285 lei.
Cu privire la suma de 1850 lei luata de reclamanta la parasirea domiciliului conjugal si recunoscuta de catre aceasta, intrucat nu s-a dovedit ca ar fi existat un imprumut din partea mamei sale, instanta a raportat-o la masa bunurilor de impartit.
În consecinta, instanta, in temeiul art. 339 C.civ. nou si art. 673 ind.5 C.pr.civ a constatat ca in timpul casatoriei, partile au dobandit cu contributie egala urmatoarele bunuri mobile: 2 cai; 1 drujba; 1 gater; 1 masa pentru taiat lemne; 1 mobila de bucatarie de culoare galben-lamai; 1 mobila de camera de culoare maro inchis; 1 mobila de camera din pal de culoare bej; 1 coltar camera; 1 coltar bucatarie; 1 masa cu 4 scaune; 1 masina de
spalat automata marca Arctic; 1 aragaz; 1 televizor color; 1 frigider; 1 cuptor cu microunde; 3 covoare; perdele; bibelouri si ornamente in casa, 1 masuta de cafea, toate in valoare de 12.490 lei. Totodata, partile au facut amenajari la imobilul paratului in valoare totala de 71.600 lei, la care s-a adaugat dreptul de creanta cu privire la teren in suma de 14.285 lei.
Astfel, valoarea masei bunurilor bunurilor de impartit este de 98.375 lei la care s-a adaugat suma de 1850 lei luata de catre reclamanta, rezultand un total de 100.225 lei.
Urmare a sistarii starii de devalmasie, in temeiul art. 673 ind.9 C.pr.civ. prin atribuirea tuturor bunurilor paratului, reclamantei i-a revenit potrivit cotei de contributie suma de 50.112,5 lei. Solicitarea paratului de a se forma un lot cu bunuri pentru reclamanta care sa cuprinda: terenul, 1 drujba, 1 mobila de camera din pal de culoare bej, 3 covoare, perdelele si bibelourile si ornamentele in casa nu a putut fi luata in considerare, intrucat asupra terenului nu au un drept de proprietate, drujba fiind fara valoare (astfel cum s-a aratat in expertiza), mobila de culoare bej si-a pierdut din valoare urmare a depozitarii necorespunzatoare in locuinta paratului iar covoarele, perdelele si bibelourile au rămas la o valoare absolute derizorie,
fiind ramase in folosinta paratului in locuinta acestuia. De altfel, paratul a solicitat introducerea in lotul reclamantei doar a bunurilor fara valoare si de care se poate debarasa cel mai usor.
În ceea ce priveste bunurile proprii si cele personale ale reclamantei, instanta a respins cererea intrucat acestea au fost predate de catre parat, reclamantei, aceste petite fiind ramase fara obiect.
În temeiul art. 274 C.pr.civ a obligat paratul la plata sumei de 3410 lei reprezentand cheltuieli de judecata in favoarea reclamantei, cheltuieli compuse din taxa de timbru si timbre judiciare (110 lei) achitate de catre reclamanta la care s-a adaugat onorariul avocatial (3300 lei).
Instanta nu a acordat onorariile expertilor tehnici judiciari, intrucat fiecare dintre parti s-a situat la extreme, iar expertizele au profitat ambelor parti, astfel incat fiecare isi va suporta cheltuielile efectuate in aceasta materie.
În temeiul art. 18 din OUG nr. 51/2008, a fost obligat paratul la plata sumei de 2997,04 lei in favoarea statului, reprezentand ajutorul public judiciar de care a beneficiat reclamanta.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul B. V.
(f.3, f.10-13) prin care a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și admiterea cererii reconvenționale și, respectiv în parte a acțiunii reclamante.
În motivare a arătat că, în primul rând, apreciază că instanța de fond în mod greșit a respins cererea prin care a formulat obiecțiuni la expertiza
întocmită în cauză de expert Ștefan Botez, precum și eventual o nouă expertiză privind valoarea reală de circulație a îmbunătățirilor efectuate în timpul căsătoriei la imobilul din Răcătău nr.381 C, județul Cluj, întrucât această cerere nu a fost tardiv formulată din moment ce de la înregistrarea ei - 05 Aprilie 2011 și până la finalizarea cauzei - 12 Octombrie 2011 au trecut șase luni. Niciodată în cursul judecății de la depunerea expertizei și până la depunerea obiecțiunilor nu s-a pus în discuția părților, în contradictoriu, această expertiză, fapt care rezultă fără echivoc din cuprinsul încheierilor de ședință de la filele 98, 102, 118 și 132 dosar fond și, ca atare,
obiecțiunile apar întemeiate și în termen, instanța procedând greșit că le-a respins, mai ales că valorile stabilite în expertiză sunt exagerat de mari.
Singura expertiză pusă în discuția părților a fost cea privind valoarea bunurilor mobile întocmită de expert R. Aurel, obiecțiunile la această expertiză fiind discutate în data de 26 I. uarie 2011 conform încheierii de ședință de la fila 123.
Expertiza întocmită de expert Ștefan Botez a stabilit valori exagerate, incluzând manopere li lucrări care nu s-au efectuat și la valori de catalog și acte normative neținând seama de realitatea din zonă, că aceste îmbunătățiri s-au efectuat în regie proprie cu sprijinul familiei, fapt confirmat de martorii audiați în cauză, la un grad de finisare minimal, cu materiale ieftine, procurate din zonă.
Sentința atacată este criticabilă și sub aspectul loturilor formate, respectiv și sub aceea că instanța a format un singur lot cu bunurile mobile și imobile care a fost atribuit pârâtului cu toate că esența partajului și a sistării comunității de bunuri este că acestea să fie împărțite în natură, așa cum a solicitat în cererea reconvențională, mai ales să partajul în natură este posibil întrucât terenul dobândit în timpul căsătoriei poate fi atribuit reclamantei împreună cu bunurile mobile din loturile propuse de pârât.
Justificarea instanței de fond nu are suport juridic, întrucât terenul dobândit în timpul căsătoriei este o proprietate extratabulară și nu un drept de creanță.
De asemenea, în privința bunurilor mobile este greșită opinia instanței de fond că valoarea de circulație s-a luat exclusiv după expertiza întocmită de expert R. Dorel, întrucât o parte din valoarea bunurilor mult mai mică decât cea din expertiză a fost recunoscută de reclamantă, pe de o parte iar, pe de altă parte, partajul acestor bunuri trebuind să se facă valoric la aceste sume, recunoscute de către reclamantă, precum și de către el.
Totodată, sentința atacată este greșită și sub aspectul cheltuielilor de judecată ale reclamantei, acestea trebuind reduse întrucât a fost respins petitul privind predarea bunurilor proprii, cheltuielile trebuind reduse proporțional cu acest petit, iar diferența cheltuielilor trebuia compensate.
Instanța de fond în mod greșit a respins audierea martorului M. trecut pe lista inițială de martori, întrucât din dezbateri rezultă necesitatea audierii acestuia.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.282 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată, intimata R. L.
(f.14-16) a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea în tot a sentinței civile atacate, cu obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, a arătat faptul că în ceea ce privește primul motiv de apel și anume că instanța de fond a respins cererea prin care pârâtul reclamant reconvențional, a formulat obiecțiuni la expertiza efectuată de expert Ștefan Botez, acesta este neîntemeiat având în vedere că obiecțiunile la acest raport de expertiză au fost formulate tardiv.
În susținerea punctului ei de vedere arată că la data de_ s-a depus la dosar raportul de expertiză întocmit de expert Ștefan Botez, care s- a comunicat părților la data de_ și așa cum rezultă din încheierea de ședință din data de_, prima încheiere după depunerea raportului de expertiză, la acest raport nu s-au formulat obiecțiuni din partea părților și, mai mult decât atât, așa cum reiese din încheierea de ședință din data de_, reprezentantul pârâtului a arătat că nu mai are alte cereri de formulat, solicitând amânarea pronunțării pentru depunerea de concluzii scrise.
Ca atare, instanța de fond în mod corect a soluționat această cerere a pârâtului, respingându-o ca tardiv formulată, așa cum rezultă din încheierea de ședință din data de_ .
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de apel invocat a fost faptul că prin sentința apelată instanța a format un singur lor pe care l-a atribuit apelantului, cu obligarea acestuia la plata de sultă către intimată a contravalorii cotei de ½ parte din bunurile comune din timpul căsătoriei, apelantul contestând modalitatea de partajare dispusă de instanță, susținând faptul că partajarea putea fi dispusă în natură, dat fiind faptul că din masa de bunuri comune făcea parte și terenul dobândit în timpul căsătoriei, nici acest motiv de apel nefiind întemeiat, instanța de judecată nefiind ținută la o anumită modalitate de partaj convenabilă doar uneia dintre părți. Instanța de fond în mod corect a dispus atribuirea bunurilor comune către apelant, întrucât marea majoritate a acestora este încorporată în casa proprietatea acestuia și practic ea nu ar avea posibilitatea de a le folosi.
Referitor la cel de-al treilea motiv de apel, respectiv că instanța de fond a avut în vedere valorile din expertiza întocmită de expert R. Dorel și că
aceste valori sunt exagerate, este de asemenea neîntemeiat, raportat la aceea că apelantul nu a formulat obiecțiuni la acest raport, așa cum reiese din încheierea de ședință din data de 26 I. uarie 2011.
Contrar susținerilor apelantului, evaluarea bunurilor supuse expertizei a fost în mod corect efectuată, având în vedere starea lor generală, gradul acestora de uzură, aspectul comercial și raportat la principiile standardelor internaționale de evaluare.
În ceea ce privește obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată, în mod corect instanța de fond l-a obligat la plata în favoarea sa a taxei judiciare de timbru și onorariul avocațial, dat fiind că acesta a căzut în pretenții conform art.274 Cod procedură civilă.
Cât privește cel de-al cincilea motiv de apel, și anume că instanța a respins în mod greșit cererea privind audierea martorului M., trecut pe lista inițială de martori a apelantului reclamant reconvențional, acesta este total nefondat, întrucât în urma încuviințării cererii de înlocuire a martorului M. N. cu M. Constantin, acesta din urmă a fost audiat, după cum rezultă din fila 119 dosar.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115, art. 274 Cod proc.civ.
Analizând apelul declarat în cauză, prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul reține următoarele:
În ceea ce privește amenajările efectuate la imobilul din sat M. nr. 381 C, în urma întocmirii unui nou raport de expertiză a rezultat că, astfel cum a susținut apelantul, valoarea stabilită prin expertiza întocmită la fond a fost nejustificat de mare.
Astfel, în raportul de expertiză întocmit de trei experți și depus la filele 55 - 68 din dosarul de apel, s-a arătat că valoarea îmbunătățirilor este de
54.038 lei (f. 58 dosar apel).
Cu privire la susținerile apelantului că a finalizat gardul după plecarea reclamantei de la domiciliul comun, tribunalul reține că, potrivit declarației martorului M. N. (f. 73 dosar apel), gardul a fost început înainte de plecarea reclamantei și a fost terminat după plecarea acesteia. Dar, acest martor nu a știut din ce materiale a fost terminat gardul, apelantul nedovedind că materialele au fost cumpărate din bani exclusivi, arătând doar că scândura a fost montată după plecarea reclamantei (f. 19 dosar fond), deși reclamanta a arătat că după plecarea ei a fost montată scândura pe care o aveau părțile, soclul fiind ridicat înainte de plecarea sa (f. 41 dosar fond).
În consecință, urmează a fi avută în vedere valoarea de 54.038 lei pentru îmbunătățiri, valoarea de 14.285 lei pentru terenul în suprafață de 3322 m.p. din sat M., stabilit prin expertiza efectuată de expert Botez Ștefan și depusă la filele 69 - 88 dosar fond, valoare necontestată în apel.
În ceea ce privește bunurile mobile, deși apelantul nu a fost de acord cu valoarea reținută de instanță, susținând că reclamanta a recunoscut o valoare mai mică decât cea din expertiza efectuată de expert R. Dorel, tribunalul reține că în mod corect instanța de fond a avut în vedere valorile stabilite prin expertiză, întrucât părțile nu au căzut de acord asupra valorilor bunurilor, astfel încât singurul criteriu ce poate fi luat în considerare este cel al unui specialist.
Așadar, se va avea în vedere valoarea de 12.490 lei pentru bunurile mobile.
De asemenea, se are în vedere că reclamanta a luat din banii comuni 1.850 lei, atunci când a părăsit domiciliul comun, astfel cum a recunoscut aceasta la interogatoriul depus la fila 42 dosar fond.
Criticile aduse de apelant modalității în care s-a dispus ieșirea din indiviziune, sunt întemeiate.
Astfel, potrivit regulilor generale, partajul se face prin formarea de loturi în valori aproximativ egale, pentru a nu fi împovărat excesiv unul dintre copartajanți.
Conform art. 741 Cod civil: "La formarea și compunerea părților, trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare.";
De asemenea, potrivit 742 cod civil și art. 673 indice 5 alin. 2 C.pr.civ., "În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani.";
În consecință, față de aceste dispoziții legale, tribunalul va dispune sistarea stării de indiviziune prin atribuirea către reclamantă a dreptului de creanță cu privire la terenul din Mărgău, în valoare de 14.285 lei și a sumei de 1.850 lei și către pârât a bunurilor mobile în valoare de 12.490 lei și a amenajărilor în valoare de 54.038 lei, cu obligarea pârâtului la plata către reclamantă a sultei de 25.196,50 lei.
Cu privire la motivele de apel privind cheltuielile de judecată de la fond, tribunalul reține că, tot în acord cu regulile generale de la partaj, desprinse din prevederile art. 774 Cod civil, părțile au de suportat cheltuielile de judecată în proporție de 50%, având în vedere că fiecăruia îi revine 50% din valoarea bunurilor comune.
Potrivit Încheierii civile nr. 1562/CC/2010 (f. 35 dosar fond), instanța a acordat ajutor public judiciar reclamantei, sub forma scutirii de plata taxei judiciare de timbru de 1.986 lei. Împărțind la jumătate această sumă, rezultă că apelantul are de achitat suma de 993 lei, reprezentând ½ din suma pentru care reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar, și nu suma de 2.997,04 lei, stabilită prin sentință, întrucât reclamanta nu a mai beneficiat de alte sume decât cea arătată anterior.
Cât privește restul cheltuielilor de judecată, instanța de fond a procedat în mod corect, având în vedere că pârâtul a suportat cheltuieli pentru cererea sa reconvențională, cu privire la care a căzut în pretenții, fiind astfel aplicabile prevederile art. 274 alin. 1 C.pr.civ. Compensarea poate interveni, potrivit art. 276 C.pr.civ., numai atunci când pretenția unei părți este încuviințată în parte.
Față de toate aceste considerente și în baza art. 296 Cod procedură civilă, tribunalul va admite în parte apelul declarat de apelantul B. V., împotriva Sentinței civile nr. 16031/_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care o va schimba în parte, și anume în ceea ce privește valoarea amenajărilor, atribuirea bunurilor, sulta și obligația de plată către stat, astfel cum s-a arătat anterior.
Vor fi menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
În baza art. 276 Cod procedură civilă, T. ul va obliga intimata să plătească apelantului cheltuieli de judecată în apel în sumă de 756,71 lei, reprezentând 1/2 din taxa judiciară de timbru, având în vedere admiterea în parte a apelului pârâtului, cu compensarea onorariilor avocațiale.
Cât privește onorariul expertului Elkan G., pentru expertiza întocmită în apel, acesta se impune a fi suportat de ambele părți, pentru aceleași motive cu cele arătate anterior. Apelantul a achitat 1.000 lei
(conform chitanței de la f. 40) și 510 lei (conform chitanței de la f. 123). În consecință, va fi obligată intimata R. L. să plătească în favoarea expertului Elkan G. suma de 1.190 lei, reprezentând diferența de onorariu pentru expertiză.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite în parte apelul declarat de apelantul B. V., împotriva Sentinței civile nr. 16031/_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care o schimbă în parte, și anume în ceea ce privește valoarea amenajărilor, atribuirea bunurilor, sulta și obligația de plată către stat și, în consecință:
Constată că valoarea amenajărilor este de 54.038 lei.
Sistează starea de indiviziune prin atribuirea către reclamantă a dreptului de creanță cu privire la terenul din Mărgău, în valoare de 14.285 lei și a sumei de 1.850 lei și către pârât a bunurilor mobile în valoare de
12.490 lei și a amenajărilor în valoare de 54.038 lei, cu obligarea pârâtului la plata către reclamantă a sultei de 25.196,50 lei.
Obligă pârâtul la plata către stat a sumei de 993 lei, reprezentând ½ din suma pentru care reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Obligă intimata să plătească apelantului cheltuieli de judecată în apel în sumă de 756,71 lei, reprezentând 1/2 din taxa judiciară de timbru.
Compensează onorariile avocațiale.
Obligă intimata R. L. să plătească în favoarea expertului Elkan G. suma de 1.190 lei, reprezentând diferența de onorariu pentru expertiză.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de_ .
Președinte,
O. R. G.
Judecător,
-V. B.
Grefier,
-P. B.
Red./Pregătit pentru motivare A.P.B./30 Septembrie 2013 Red. O.R.G./Dact. A.P.B./4 exemplare/22 Octombrie 2013
Judecător fond: N. /F. B. - Judecătoria Cluj-Napoca
| ← Decizia civilă nr. 479/2013. Partaj bunuri comune soţi.... | Decizia civilă nr. 440/2013. Partaj bunuri comune soţi.... → |
|---|
