Decizia civilă nr. 481/2013. Ordonanţă preşedinţiala. Minori şi familie
| Comentarii |
|
Dosar nr._ R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA Nr. 481/A/2013
Ședința publică din 08 Octombrie 2013 Instanța alcătuită din:
PREȘEDINTE: D. T. JUDECĂTOR: F. S. B. GREFIER: G. -C. Ț.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de reclamanta M. A. C. împotriva Ordonanței civile 11165/2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe pârâții G. I. D., P. M.
C. N., autoritate tutelară C. LOCAL AL M. C. N., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică la prima și a doua strigare se prezintă pârâtul personal, lipsă fiind reclamanta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care pârâtul solicită strigarea cauzei la ora 10.30 pentru a se prezenta avocatul său.
Instanța lasă cauza la a doua strigare pentru respectarea dreptului la apărare.
La a treia strigare a cauzei, ora 10.40, la apelul nominal se prezintă reclamanta personal și pârâtul personal.
Instanța constată că apelul este declarat în termen legal, este motivat și comunicat.
Părțile arată că nu mai are de formulat alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat în probațiune, instanța declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra apelului.
Reclamanta solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat.
Pârâtul solicită respingerea apelului și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.
T. UL
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin Ordonanța civilă nr. 11165 din_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în prezentul dosar
a fost admisă excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului S. de autoritate tutelară din cadrul Primăriei M. C. -N. și s-a respins cererea formulată de reclamanta
M. A. C. in contradictoriu cu pârâtul S. de autoritate tutelară din cadrul Primăriei M. C. -N., ca introdusă împotriva unei persoane fără capacitate de folosință.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P.
M. C. -N. și s-a respins cererea formulată de reclamanta M. A.
C. in contradictoriu cu pârâtul P. M. C. -N., ca introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A fost respinsă cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta M. A. C. in contradictoriu cu pârâtul G. I. D., ca inadmisibilă.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Minorul G. Eduard I. născut la data de_ este fiul reclamantei
M. A. C. si al pârâtului G. I. D. . Prin decizia nr. 125/A/_ pronunțată de Tribunalul Cluj in dosar nr._ s-a desfăcut căsătoria părților iar minorul a fost încredințat spre creștere și educare pârâtului. Prin sentința civilă nr. 18517/2011 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca in dosar nr._, rămasă irevocabilă, s-a stabilit un program de vizitare in favoarea reclamantei (f. 3-4). Conform programului de vizitare, în perioada verii minorul urma să petreacă în anii impari prima jumătate din vacanța de vară cu reclamanta iar in anii pari a doua jumătate.
În data de_ reclamanta a înregistrat pe rolul Judecătoriei C. -N. o acțiunea având ca obiect extinderea programului de vizitare stabilit in favoarea sa si reglementarea exercitării in comun a autorității părintești (f.15-21).
Din înscrisurile depuse la dosar reiese că între părți au existat conflicte cu privire la programul de vizitare, ceea ce a determinat-o pe reclamantă să înainteze două plângeri penale, ( prima înregistrată în data de_, iar a doua în data de_ (f. 25-29), să sesizeze Directia Generală de Asistență Socială si Protectie a C. ului C. -N. in data de_ (f.6) si sa demareze executarea silită a sentinței civile nr. 18517/2011 pronunțate de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._ (f. 31). Conform poziției părților exprimată în cuprinsul interogatoriului, din data de_ minorul
Eduard I. nu a vrut să mai petreacă timp cu reclamanta, conform programului de vizitare. Se mai reține, din coroborarea înscrisului depus de reclamant si necontestat de pârâtă (f22) că în data de_, minorul a refuzat să plece in vacanță cu reclamanta. De asemenea, minorul si-a exprimat refuzul de a pleca in vacanță cu reclamanta si in fața executorului judecătoresc in data de_ (f. 23).
În drept sunt incidente dispozițiile art. 996 al. 1 N. Cpr.civ. conform căruia "Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum si pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări";,
Raportat la prima condiție de admisibilitate, aparența de drept instanța de fond a reținut că reclamanta era îndreptățită să petreacă prima parte a vacanței împreună cu minorul, conform programului de vizitare stabilit prin sentința civilă nr. 18517/2011 a Judecătoriei C. -N. în dosarul nr._ .
Sub aspectul vremelniciei, se reține că măsura prelungirii programului s-a solicitat doar pentru această vară respectiv in perioada_ -_ . De asemenea există un litigiu cu privire la modificarea programului de vizitare înregistrat sub nr._ .
Prin solicitarea ce face obiectul prezentei cereri nu se afectează cu nimic fondul raporturilor dintre părți, programul de vizitare fiind supus modificărilor determinate de împrejurări.
Sub aspectul urgenței, instanța reține că refuzul minorului de a petrece timp cu reclamanta a fost clar exprimat începând cu_ . Ambele
părți au indicat instanței această dată, dar nici una nu a oferit o explicație plauzibilă a comportamentului minorului. Pretinsele afirmații ale reclamantei din convorbirile purtate cu minorul, la care a făcut referire pârâtul, care să-l fi afectat pe minor, nu au putut fi probate in cadrul prezentei proceduri urgente si au fost negate vehement de reclamantă. Pe de altă parte, sunt verosimile susținerile reclamantei referitoare la influența pe care pârâtul o exercită asupra minorului, care ar putea să afecteze relația sa cu acesta, si să determine treptat înstrăinarea minorului, insă nu s-a explicat motivul pentru care exact din data de_ minorul a refuzat să petreacă timp cu reclamanta.
Reclamanta beneficiază de un titlu executoriu privind programul de vizitare insă, deși s-a încercat punerea in executare, nu s-a reușit datorită refuzului minorului, clar exprimat în fața executorului judecătoresc.
În contextul actual, instanța a apreciat că măsura solicitată de reclamantă nu este justificată sub aspectul urgenței. După cum s-a arătat mai sus, reclamanta beneficiază de un titlul executoriu, sentința civilă nr. 18517/2011, prin care a obținut un program de vizitare destul de extins, stabilit astfel încât relația sa cu fiul să se păstreze si ulterior desfacerii căsătoriei.
Având in vedere că din data de_ minorul refuză întâlnirile cu reclamanta, in ciuda demersurilor efectuate de aceasta prin intermediul organelor de politie si a executorului judecătoresc, instanța a apreciat că prelungirea programului de vizitare nu ar face decât să instituie o presiune în plus în principal asupra minorului, care ar putea înrăutăți relația lui cu reclamanta. Or, in opinia instanței, se impune identificarea motivului care a determinat o asemenea atitudine din partea minorului începând cu data de_, si rezolvarea temerilor acestuia, inclusiv prin apelarea la consiliere psihologică.
Din moment ce minorul nu s-a întâlnit cu mama sa din_, încă o lună si jumătate cel mult, nu ar aduce o înrăutățire substanțială a relației mamă-fiu.
Este de reținut si poziția pârâtului care cel puțin aparent nu se opune ca reclamanta să-l viziteze pe minor și ulterior datei de_, până când va pleca la mare împreună cu copilul.
Raporturile dintre părinți si minor vor fi analizate în dosarul nr._ având ca obiect exercitarea autorității părintești.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 996 C.pr. civ instanța a respins cererea formulată de reclamanta M. A. C. in contradictoriu cu pârâtul G. I. D. ca inadmisibilă
Împotriva ordonanței examinate a promovat apel reclamanta (f.3)
solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate în sensul admiterii cererii de emitere a ordonanței președințiale așa cum a fost formulată și precizată, cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii (f.9)
apelanta apreciază ordonanța atacată ca netemeinică și nelegală, instanța de fond făcând o greșită aplicare a dispozițiilor legale și o eronată interpretare a probatoriului administrat în cauză.
Astfel, instanța de fond a respins cerere apreciind că în cauză nu este îndeplinită condiția urgenței, așa cum prevede art. 996 alin. 1 NCPC. Consideră că în speță există o evidentă urgență, aceasta derivând din însăși raportul dedus judecății, acesta vizând un minor iar litigiile vizând minorii indiferent de natura lor, se caracterizează prin urgență - Legea nr.
272/2004. Așadar, apreciază că în cauză nu putem vorbi de lipsa urgenței având în vedere faptul că prin cererea formulată se pune în discuție, cu titlu vremelnic, raportul dintre o mamă și copilul ei minor.
Este evident că prin respingerea cererii apelanta va pierde în mod definitiv dreptul de a mai avea legături cu copilul său în această vacanță de vară deoarece de la data de_ dreptul său de vizitare încetează, urmând a începe perioada din vacanță pe care minorul o va petrece cu tatăl.
Privarea minorului de a avea relații cu mama sa pe perioada vacanței nu face decât să agraveze și să deterioreze relația cu copilul, trecerea timpului fiind în defavoarea relației și dezvoltării psihice armonioase a minorului, degradare progresivă și tot mai greu de recuperat a relației mama-fiu.
În ceea ce privește refuzul minorului de a merge cu apelanta în vacanță, apreciază că acest comportament nu are o justificare pertinentă, minorul necomunicând motivul refuzului, toate justificările ulterioare fiind spuse de tatăl său, fapt ce ridică mari semne de întrebare, acest comportament apărând brusc în aproprierea datei la care trebuia să meargă cu mama în vacanța de vară.
Consideră că refuzul minorului este rezultatul influenței tatălui său care a manipulat comportamentul copilului astfel încât mama să nu poată beneficia de timpul care i se cuvine să îl petreacă cu copilul în vacanța de vară.
Deși tatăl minorului aparent nu se opune ca mama să ia copilul în vacanță, acesta nu a făcut nimic pentru a determina pe minor să renunțe la refuz deoarece în realitate intimatul este cel care l-a determinat să refuze petrecerea vacanței cu mama. Prin abuzurile emoționale la care înțelege să supună minorul, limitând și controlând în permanență relația minorului cu mama sa, în condițiile în care este ușor influențabil la vârsta sa, intimatul determină distrugerea relației de afecțiune și atașament pe care minorul o are față de mamă și nu face decât să pună în primejdie gravă dezvoltarea psihică a copilului.
În fapt, manipulând comportamentul copilului, intimatul a reușit să petreacă întreaga vacanță de vară cu acesta, apelanta neputându-l lua în această vară deși plănuise excursii împreună și alte activități care să consolideze relația sa cu copilul.
Consideră că încercările sale de a-l convinge pe minor să vină cu apelanta în vacanță nu sunt în măsură să creeze o presiune asupra acestuia, apreciind că este mult mai dăunătoare atitudinea tatălui care încearcă prin orice mijloace să distrugă relația dintre mamă și copil.
Așadar, apreciază că în speță nu se poate reține lipsa urgenței raportat la cele arătate mai sus, fiind vorba de un minor și relația sa cu mama și având în vedere că în lipsa prelungirii programului de vizitare al mamei și după data de_ va fi în imposibilitatea de a mai avea legături cu copilul său în această vacanță de vară, pierzând definitiv acest drept.
Intimatul, deși legal citat, nu și-a delegat un reprezentant în instanță și nici nu și-a formulat în scris poziția procesuală.
Analizând apelul formulat, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, tribunalul în baza art. 296 C.pr.civ. îl va respinge, pentru următoarele considerente:
Prin cererea de ordonanta presitintiala formulata, reclamanta a solicitat prelungirea programului de vizitare al minorului G. Eduard I., stabilit prin Sentinta civila nr. 18517/2011 al J. i C. N., dupa data de_, cu un numar de zile egal cu numarul de zile in care programul de
vacanta de vara nu a fost executat, astfel incat sa beneficieze de minim 30 de zile din vacanta de vara a minorului cu obligarea paratilor la depunerea diligentelor in vederea executarii programului de vizitare si reluarea relatiilor de familie dintre reclamanta si minor.
In raport de cererea formulata, si anume prelungirea programului de vizitare dupa data de_, pe perioada vacantei de vara a minorului G. Eduard I., vacanta de vara care s-a incheiat, astfel incat la acest moment tribunalul constata ca prezentul apel a ramas lipsit de obiect.
Tinand seama de considerentele mai sus aratate, tribunalul in temeiul dispozitiilor art. 296 C.pr. civ, va respinge apelul ca fiind lipsit de obiect, apelul declarat de M. A. C. împotriva Sentinței civile nr. 11165/_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o păstrează în întregime.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de M. A. C. împotriva Sentinței civile nr. 11165/_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o păstrează în întregime.
Decizia este definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 Octombrie 2013
Președinte,
D. T.
Judecător,
S. B.
Grefier,
-C. Ț.
G.P. 10 Octombrie 2013 Red FSB/GP
2 EX/_
| ← Decizia civilă nr. 706/2013. Ordonanţă preşedinţiala.... | Sentința civilă nr. 524/2013. Ordonanţă preşedinţiala.... → |
|---|
