ICCJ. Decizia nr. 1586/2004. Civil. Pretentii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 1586/2004
Dosar nr. 2140/2003
Şedinţa publică din 27 februarie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată, reclamanta S.C. D.S. SRL Timişoara a chemat în judecată pe pârâţii B.N., B.E., B.R., H.L. şi L.M., solicitând obligarea acestora la plata sumei de 3.400.000.000 lei reprezentând despăgubiri, respectiv contravaloarea lucrărilor de construcţie, renovare şi îmbunătăţiri ale restaurantului al cărui proprietar este.
Ulterior, acţiunea a fost completată solicitându-se restituirea imobilului-restaurant, înscris în C.F. 1236 Remetea Mare nr. top 1349-1350/1.
Tribunalul Timiş, prin sentinţa civilă nr. 854 din 20 septembrie 2002, a anulat ca insuficient timbrată acţiunea, reţinând că, reclamantul nu s-a conformat obligaţiei stabilită de instanţă de a timbra cererea cu suma de 58.345.000 lei şi timbru judiciar de 50.000 lei.
Prin Decizia civilă nr. 19 din 24 februarie 2003, Curtea de Apel Timişoara a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta S.C. D.S. SRL Timişoara prin lichidator judiciar P.P., împotriva sentinţei civile nr. 854 din 20 septembrie 2002 pronunţată de Tribunalul Timiş.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că natura acţiunii este civilă, lucru stabilit irevocabil în urma soluţionării conflictului negativ de competenţă, fiind înlăturată astfel aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 64/1995. Ca atare, arată instanţa conform obligaţiilor imperative prevăzute de Legea nr. 146/1997, reclamanta era ţinută a se conforma celor stabilite în acest sens prin încheierea din 12 iulie 2002, încheiere care nu a fost de altfel atacată în contencios administrativ.
Împotriva acestei decizii, reclamanta a declarat recurs, fără a-l întemeia pe vreunul din motivele de casare prevăzute de art. 304 C. proc. civ., menţionând numai că, procesul este comercial, iar societatea fiind în procedura de faliment obligaţia de a timbra este nelegală, raportat la dispoziţiile Legii nr. 64/1995.
Recursul nu este întemeiat.
Aşa cum în mod corect s-a apreciat prin hotărârea atacată, natura litigiului de faţă, a fost stabilită în mod irevocabil ca fiind civilă, în urma soluţionării conflictului negativ de competenţă ivit pe acest temei, între Judecătoria Timişoara şi Tribunalul Timiş, secţia comercială. În acest cadru Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială prin Decizia civilă nr. 33/2002, a investit cu soluţionarea cauzei Tribunalul Timiş, secţia civilă.
Aşa fiind şi cum nu a contestat-o în niciun mod, reclamanta trebuia să se conformeze dispoziţiei instanţei privind timbrarea acţiunii, în raport de obiectul acesteia, de natură patrimonială, dedus judecăţii, în conformitate cu prevederile Legii 146/1997, referirea cu totul sumară, la modul general, din recursul declarat, la eventuala incidenţă în speţă a prevederilor Legii nr. 46/1995 rămânând fără semnificaţie.
Faţă de cele arătate, în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta S.C. D.S. SRL Timişoara împotriva deciziei nr. 19 din 24 februarie 2003 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 februarie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1587/2004. Civil. Pretentii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1591/2004. Civil. LEGEA 10/2001. Recurs → |
|---|
